Ascultă Radio România Iași Live

Nicolae Tomescu

Victor Eftimiu: „Graba e duşmanul perfecţiunii”

Victor Eftimiu: „Graba e duşmanul perfecţiunii”

Publicat de nicolaetomescu, 23 ianuarie 2022, 20:15

Pare greu de crezut, dar performanța aparține celui născut (24 ianuarie 1889) în ținutul Korcei din Albania[1]

Între 1895-1897, Victor Eftimiu urma clasele primare în limba greacă, în comuna natală. În anul 1897 era înscris, în București, la școala primară de pe strada „Silvestru”, acolo unde tatăl său deținea o băcănie. Stabilit, definitiv, în România (din 1905), va ajunge director al teatrelorComedia” (1913) și „Național” (1920, 1930, 1944-1945), director general al teatrelor (1920), al Teatrului „Național” și al „Operei” din Cluj (1 august-31 decembrie 1927).

A colaborat la ziare și reviste precum „Luceafărul” (la care a debutat/1904), „Viața Literară”, „Țara Noastră”. Din 1912, a publicat povestiri, teatru[2], eseu, interviuri în presa franceză (cotidiene, reviste teatrale etc.); la 21 de ani, apăruse cu traduceri în Anglia și Franța[3]; autorul pieselor de teatru Înșirte mărgăriteOmul care a văzut moartea[4]Cocoșul negru[5], Inspectorul broaștelor ș.a., a introdus[6] teatrul poetic în România

1935 are, ca semnificație principală, obținerea gradului 33 și ultim alRitului Scoțian Antic și Acceptat” din Francmasonerie[7], fiind ales „Venerabil” al Lojii bucureștene „Meșterul Manole”[8]

În vara anului 2019, pentru casa în care scriitorul Cezar Ivănescu locuise în ultima perioadă a vieții (1986-2008) a fost declanșată procedura de clasare[9] ca monument istoric, în regim de urgență[10]

https://youtu.be/-ihxINTqtiQ

[1] Al doilea din cei 12 copii ai negustorului macedoromân Gheorghe [Ghergo] Eftimiu (bunicul se numea Eftimie [Timco] Ceavo) și ai Mariei (născută Cociu), zisă și Economu, fiică de preot…

[2] Piesele de teatru îi erau jucate în România, în Franța, Albania etc.

[3] Volumul său „Cantes roumains” s-a bucurat de aprecierea superlativă a lui Laurent Tailhade: „Victor Eftimiu este unul dintre aceia care va popula într-o zi toate memoriile. Merită să fi cucerit Franța. I-o dă dreptul poezia și talentul”…

[4] Omul care a văzut moartea trezeşte şi astăzi interesul, haimanaua simpatică şi plină de haz, de tip hollywoodian, pare ruptă din realitatea imediată…

[5] Victor Eftimiu a făcut carieră datorită plasticității sale; a ajuns repede în „folclor”, unii folosindu-l fără a ști adevăratul autor: „M-am săturat de lichele, dați-mi o canalie!”, „Arunci un pumn de aur și vezi crescând palate!” („Cocoșul negru”)…

[6] După modelul lui Federico del Sagrado Corazón de Jesús García Lorca/în literatura spaniolă/…

[7] Poate de aceea nu a reușit să supere pe nimeni, mai mult, a fost recompensat de toți: „Legiunea de onoare”/Paris, 1933; titlul de „Erou al Muncii Socialiste” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”, medalia de aurSecera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”, OrdinulNaim Frasheri” (cea mai înaltă distincție culturală albaneză)/Tirana, 1972… În 1932, dobândea „Premiul Național pentru Literatură”, începând cu 31 mai 1948 a devenit membru titular al Academiei Române

[8] În actul I din Meșterul Manole, reproduce aproape cuvânt cu cuvânt, ceremonialul de inițiere în gradul al treilea, cel de Maestru…

[9] Clasarea este procedura prin care se conferă regim de monument istoric unui bun imobil şi se finalizează prin înscrierea acestuia în Lista Monumentelor Istorice din România

[10] Decizie a Ministerului Culturii și Identității Naționale, solicitare înaintată în martie 2018… Clădirea, datând din anul 1894 (v. fond Eftimiu, Academia Română), a fost casa părintească (în pivnița căreia Eftimiu copil a pus în scenă primele sale piese de teatru); având o ridicată valoare memorial-simbolică se dorește salvarea acesteia și transformarea acesteia într-un muzeu dedicat celor doi mari scriitori cu origini albaneze: Eftimiu și Ivănescu. Din păcate, în imediata sa vecinătate, PMB a aprobat construirea unui bloc cu cinci niveluri, printr-o simplă consolidare a unei părți a fostei proprietăți a familiei Eftimiu, situată în București, în zonă protejată, grad maxim de protecție (an construire 1894); conform Institutului Național al Patrimoniului, „locuința unifamilială construită la sfârșitul secolului al XIX-lea într-o manieră caracterizată de gustul specific epocii, potențialul său arhitectural și artistic este dublat de o deosebită semnificație memorial-simbolică, prin faptul că aici au locuit succesiv și au creat două personalități marcante ale culturii române, Victor Eftimiu, academician și dramaturg (1889-1972), și Cezar Ivănescu, poet și traducător (1941-2008), ambii români de origine albaneză.”

 

 

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea

La Iași, Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea.  La mormântul sublocotenentului Bogdan...

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%

Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat,...

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 11:30

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului Interval de valabilitate: 11 noiembrie, ora 10 – 13...

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 10:24

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț

Luna noiembrie este, pentru echipa noastră, una de maximă intensitate. Vom avea peste 40 de reprezentații (la sediu – cu public școlar, cu...

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:45

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii....

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:31

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării

Ploile vor continua până mâine dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării. Este în vigoare o atenţionare meteo în acest...

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:28

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile

Autorităţile au decis întreruperea circulaţie pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile. Va fi închis efectiv sectorul de drum cuprins...

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile
Prim plan duminică, 10 noiembrie 2024, 12:41

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 10-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe
(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea

La Iași, Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea.  La mormântul sublocotenentului Bogdan...

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%

Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat,...

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 11:30

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului Interval de valabilitate: 11 noiembrie, ora 10 – 13...

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 10:24

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț

Luna noiembrie este, pentru echipa noastră, una de maximă intensitate. Vom avea peste 40 de reprezentații (la sediu – cu public școlar, cu...

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:45

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii....

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:31

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării

Ploile vor continua până mâine dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării. Este în vigoare o atenţionare meteo în acest...

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:28

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile

Autorităţile au decis întreruperea circulaţie pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile. Va fi închis efectiv sectorul de drum cuprins...

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile
Prim plan duminică, 10 noiembrie 2024, 12:41

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 10-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…

Publicat de nicolaetomescu, 20 ianuarie 2022, 19:10

Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu

postprocesare sunet: Alexandru Iurea

 

Vă rog să citiți și articolul George Orwell: „Normalitatea nu se măsoară statistic”  publicat pe www.radioiasi.ro

 

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/
AUDIOgalerie marți, 18 ianuarie 2022, 16:40

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/

19 ianuarie 1857: La Chişinău, în Basarabia „ţaristă”, era încheiat protocolul conform căruia, odată trasată noua frontieră în partea...

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/
Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie luni, 17 ianuarie 2022, 17:04

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…

Concept, „voice over”, înregistrări: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Vă rog să citiți și articolele publicate...

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…
„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie duminică, 16 ianuarie 2022, 10:21

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…

Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Născută, pe 17 ianuarie 1933, din părinți italieni, în...

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…
Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.
AUDIOgalerie joi, 13 ianuarie 2022, 19:52

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.

Naşterea şi botezul trimit la Botoşani… Oamenii din Ipoteşti – deoportivă intelectualii  care au alcătuit/alcătuiesc viaţa...

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.
AUDIOgalerie joi, 13 ianuarie 2022, 18:51

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…

Cunoscut pentru vocea lui „aspră”, Roderick David Stewart se născuse pe 10 ianuarie 1945, în Londra… A cântat în mai multe formații...

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie luni, 10 ianuarie 2022, 16:43

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022

  11:00… Pentru Nicolae Tomescu, Alexandru Iurea, Gabriel Elvis Mihălăchioaei, dicția clară ocupă un loc special în viața de zi cu...

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022
AUDIOgalerie joi, 6 ianuarie 2022, 18:25

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022

La radio, „viteza de reacţie” nu poate fi determinată doar experimental… Uneori, primești telefon /la 7:36 pentru „live”-ul orei...

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022
AUDIOgalerie vineri, 24 decembrie 2021, 22:12

In Memoriam Marina Scupra

Marina Scupra /24 decembrie 1967-30 iulie 2017/ Apariție obișnuită pe micile ecrane ale comunismului ceaușist, cântăreața avea priză la...

In Memoriam Marina Scupra

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/

Publicat de nicolaetomescu, 18 ianuarie 2022, 16:40

 

Concept, „voice over”, înregistrări: Nicolae Tomescu

postprocesare sunet: Alexandru Iurea

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie joi, 20 ianuarie 2022, 19:10

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…

Ce se întâmplă „când porcii ajung la putere”? Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Vă...

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…
Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie luni, 17 ianuarie 2022, 17:04

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…

Concept, „voice over”, înregistrări: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Vă rog să citiți și articolele publicate...

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…
„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie duminică, 16 ianuarie 2022, 10:21

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…

Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Născută, pe 17 ianuarie 1933, din părinți italieni, în...

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…
Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.
AUDIOgalerie joi, 13 ianuarie 2022, 19:52

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.

Naşterea şi botezul trimit la Botoşani… Oamenii din Ipoteşti – deoportivă intelectualii  care au alcătuit/alcătuiesc viaţa...

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.
AUDIOgalerie joi, 13 ianuarie 2022, 18:51

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…

Cunoscut pentru vocea lui „aspră”, Roderick David Stewart se născuse pe 10 ianuarie 1945, în Londra… A cântat în mai multe formații...

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie luni, 10 ianuarie 2022, 16:43

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022

  11:00… Pentru Nicolae Tomescu, Alexandru Iurea, Gabriel Elvis Mihălăchioaei, dicția clară ocupă un loc special în viața de zi cu...

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022
AUDIOgalerie joi, 6 ianuarie 2022, 18:25

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022

La radio, „viteza de reacţie” nu poate fi determinată doar experimental… Uneori, primești telefon /la 7:36 pentru „live”-ul orei...

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022
AUDIOgalerie vineri, 24 decembrie 2021, 22:12

In Memoriam Marina Scupra

Marina Scupra /24 decembrie 1967-30 iulie 2017/ Apariție obișnuită pe micile ecrane ale comunismului ceaușist, cântăreața avea priză la...

In Memoriam Marina Scupra

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…

Publicat de nicolaetomescu, 17 ianuarie 2022, 17:04

Concept, „voice over”, înregistrări: Nicolae Tomescu

postprocesare sunet: Alexandru Iurea

 

Vă rog să citiți și articolele publicate pe www.radioiasi.ro

„Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.” (Grigore VIERU)

Din nou despre Grigore Vieru…

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie joi, 20 ianuarie 2022, 19:10

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…

Ce se întâmplă „când porcii ajung la putere”? Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Vă...

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…
„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/
AUDIOgalerie marți, 18 ianuarie 2022, 16:40

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/

19 ianuarie 1857: La Chişinău, în Basarabia „ţaristă”, era încheiat protocolul conform căruia, odată trasată noua frontieră în partea...

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/
„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie duminică, 16 ianuarie 2022, 10:21

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…

Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Născută, pe 17 ianuarie 1933, din părinți italieni, în...

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…
Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.
AUDIOgalerie joi, 13 ianuarie 2022, 19:52

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.

Naşterea şi botezul trimit la Botoşani… Oamenii din Ipoteşti – deoportivă intelectualii  care au alcătuit/alcătuiesc viaţa...

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.
AUDIOgalerie joi, 13 ianuarie 2022, 18:51

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…

Cunoscut pentru vocea lui „aspră”, Roderick David Stewart se născuse pe 10 ianuarie 1945, în Londra… A cântat în mai multe formații...

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie luni, 10 ianuarie 2022, 16:43

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022

  11:00… Pentru Nicolae Tomescu, Alexandru Iurea, Gabriel Elvis Mihălăchioaei, dicția clară ocupă un loc special în viața de zi cu...

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022
AUDIOgalerie joi, 6 ianuarie 2022, 18:25

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022

La radio, „viteza de reacţie” nu poate fi determinată doar experimental… Uneori, primești telefon /la 7:36 pentru „live”-ul orei...

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022
AUDIOgalerie vineri, 24 decembrie 2021, 22:12

In Memoriam Marina Scupra

Marina Scupra /24 decembrie 1967-30 iulie 2017/ Apariție obișnuită pe micile ecrane ale comunismului ceaușist, cântăreața avea priză la...

In Memoriam Marina Scupra

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…

Publicat de nicolaetomescu, 16 ianuarie 2022, 10:21

Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu

postprocesare sunet: Alexandru Iurea

 

Născută, pe 17 ianuarie 1933, din părinți italieni, în Cairo/Egipt – a murit pe 3 mai 1987, Paris, Île-de-France), Iolanda Cristina Gigliotti și-a petrecut o mare parte a vieții în „L’Hexagone”, unde, după ce a primit cetățenia, a preluat numele Yolanda Gigliotti

În adolescență, „Dalida”  își dorea o carieră de secretară; mai mult, intrase, cu secretomania vârstei, la un concurs de frumusețe (în 1951); trei ani mai târziu, participa și câștiga „Miss Egipt”; ca reacție rapidă a lumii care i-a grăbit sfârșitul, era angajată, ca actriță, pentru câteva filme realizate în Cairo, pe atunci „Hollywood-ul” acelei părți de lume; remarcată de un regizor francez, în ciuda reticenței din familie, se îndrepta către Paris (24 decembrie 1954)…

În vremuri complicate („cinematografia franceză nu avea loc pentru toată lumea”), a luat lecții de canto, fiind angajată într-un cabaret pe „Champs Elysées”, mai târziu la „Villa d’Este” – înfățișată acolo drept „Revelația cântecului francez”; 1956 a reprezentat pentru „Dalida”  anul tuturor succeselor posibile”, inclusiv primii pași ai colaborării cu Charles Aznavour – „Bambino” o propulsează și publicul o întâmpină cu entuziasm (apare și pe copertele revistelor, iar, pe 17 septembrie 1957, primește primul disc de aur”)…

În total, a obținut 55 de discuri de aur, fiind și prima cântăreață care a câștigat un disc de diamant90.000.000 de discuri vândute în lumea întreagă, o voce şi o imagine întipărite în memoria unuia ca mine (nu tocmai tandru cu fenomenul muzical de esență franțuzească)… Să-i redescoperim, cu „Nostalgie”, accentul care a umplut mulți oameni de încântare, într-o perioadă când exotismul începuse să se transforme în flacără

Deși nu sunt autoritate publică, ocrotesc – prin scrisul meu și evoluția în mediul clasic al radioului – viața intimă, familială, privată… Îmi cer iertare pentru ceea ce urmează… Poată că Dalida” a  înțeles, prea curând, că viaţa publică este copleșitoare, nu găsești timp să te întrebi ce anume ar putea să te bucura în intimitate; personalitate furtunoasă, dublată de condiția omului care muncește fără preget, între viața confortabilă oferită de unii și aventuri confundate cu iubirea, între dorința de a fi mamă și renunțarea la copii nedoriți, se reîntâlnește cu Alain Delon, „un prieten de o viață” (împărtășiseră o aventură pasională, în anii 60 ai secolului trecut); „site-ul oficial DALIDA”  susține că nu uitaseră nimic din povestea lor amoroasă și legătura părea consolidată; au cântat, împreună, în 1973, „Paroles, paroles”; titlul a devenit, în câteva săptămâni, numărul unu în top-urile din Franța, Europa, Japonia

În cei 37 (treizeci și șapte) de ani de succes (aproape) neîntrerupt, a găsit și timp să filmeze, dar va trebui să aștepte, până în 1986, pentru a-și găsi un rol real în compoziție (eroina filmului lui Youssef Chahine, „A șasea zi”); tocmai atunci când criticii i-au lăudat performanța, și-a amintit că multe legende se hrănesc cu destine tragice excepționale; anii de muncă au obosit-o și i-au pus la încercare singurătatea (inclusiv sau mai ales cea trăită alături de alții); credea că dacă a reușit în viața ei de artistă, i-a lipsit viața de femeie; nu mai era nici în stare să păstreze silueta fascinantă, înfăşurată în voaluri şi paiete (adevărat, în mijlocul unor decoruri ultra-kitsch), nu mai găsea puterea de a ține pasul cu atâtea spectacole; a decis să adoarmă pentru totdeauna în noaptea de 2 spre 3 mai 1987Dalida s-a sinucis cu barbiturice; „înscenată cu un gust estetic, de parcă n-ar mai fi rămas din ea însăşi decât o imagine de salvat”, cu pudoare și eleganță, în biletul de adio își cerea scuze, hotărârea fiind luată deoarece viața i se părea insuportabilă

 

Nicolae Tomescu

redactor-șef

 

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie joi, 20 ianuarie 2022, 19:10

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…

Ce se întâmplă „când porcii ajung la putere”? Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Vă...

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…
„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/
AUDIOgalerie marți, 18 ianuarie 2022, 16:40

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/

19 ianuarie 1857: La Chişinău, în Basarabia „ţaristă”, era încheiat protocolul conform căruia, odată trasată noua frontieră în partea...

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/
Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie luni, 17 ianuarie 2022, 17:04

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…

Concept, „voice over”, înregistrări: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Vă rog să citiți și articolele publicate...

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…
Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.
AUDIOgalerie joi, 13 ianuarie 2022, 19:52

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.

Naşterea şi botezul trimit la Botoşani… Oamenii din Ipoteşti – deoportivă intelectualii  care au alcătuit/alcătuiesc viaţa...

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.
AUDIOgalerie joi, 13 ianuarie 2022, 18:51

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…

Cunoscut pentru vocea lui „aspră”, Roderick David Stewart se născuse pe 10 ianuarie 1945, în Londra… A cântat în mai multe formații...

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie luni, 10 ianuarie 2022, 16:43

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022

  11:00… Pentru Nicolae Tomescu, Alexandru Iurea, Gabriel Elvis Mihălăchioaei, dicția clară ocupă un loc special în viața de zi cu...

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022
AUDIOgalerie joi, 6 ianuarie 2022, 18:25

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022

La radio, „viteza de reacţie” nu poate fi determinată doar experimental… Uneori, primești telefon /la 7:36 pentru „live”-ul orei...

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022
AUDIOgalerie vineri, 24 decembrie 2021, 22:12

In Memoriam Marina Scupra

Marina Scupra /24 decembrie 1967-30 iulie 2017/ Apariție obișnuită pe micile ecrane ale comunismului ceaușist, cântăreața avea priză la...

In Memoriam Marina Scupra

Eminescu: „Totul ia timp… și timpul ia tot”

Eminescu: „Totul ia timp… și timpul ia tot”

Publicat de nicolaetomescu, 14 ianuarie 2022, 21:34

Se pare că Mihai și-a petrecut primii ani din viață la Botoșani; copilăria a fost plină de farmecul Ipoteștilor (începând cu anul 2000, finisajul exterior şi interior al casei, mobilierul expus – parte original, parte provenind din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – reînvie atmosfera celor treizeci de ani /1848-1878/ în care familia poetului a locuit la Ipoteşti, în casa construită de căminar odată cu mutarea definitivă la moşia din sat)…

Eminescu nu înseamnă doar Ipotești… În centrul istoric al Botoșanilor, lângă Biserica Uspenia, locul unde a fost botezat poetul, a existat o casă – cea în care a fost adus pe lume copilul Mihai/astăzi, un imobil degradat… Actuala Primărie adăpostea (pe la 1860-1865) Tribunalul districtului Botoșani; Eminescu a fost copist, câteva luni ale anului 1864. O casă retrocedată… doar atât? În 1868, într-o sală amenajată pentru spectacole de teatru, am fi găsit trupa condusă de Mihail Pascaly, avându-l ca sufleur pe Mihai Eminescu… Locuind, doar un an, în casa surorii sale Harieta (două camere de pe strada Pușkin), Eminescu a fost îngrijit în ultima parte a vieți. Ce amintește de acest loc? Plăcuța atârnată…

A frecventat școala primară greco-orientală din Cernăuți și gimnaziul din localitate, dar și-a întrerupt studiile (1863), inclusiv pentru a deveni copist (1865) în administrația din Botoșani / mai târziu, sufleor și traducător în trupa lui Mihai Pascaly

A continuat studiile la Cernăuți, având grijă de biblioteca profesorului său, Aron Pumnul…

Tot în 1866 începe colaborarea la revista „Familia” din Budapesta… Iosif Vulcan, directorul revistei, i-a schimbat numele din Eminovici în Eminescu

A absolvit numeroase cursuri (1872), la Viena (peste doi ani, la Berlin), întorcându-se în Botoșani…

Începuse colaborarea la revista ieșeană „Convorbiri literare”; stabilindu-se în Iași, Maiorescu l-a numit director al „Bibliotecii Centrale” și revizor școlar pentru Iași, pentru Vaslui; a publicat în ziarul conservator „Timpul”…

În aprilie 1888, după îngrijirile primite de la sora sa, Harieta, a plecat dinspre Botoșani către București (însoțit de Veronica Micle), pentru ca, în februarie 1889 să fie internat, din nou, la „Sanatoriul Caritas” și să aducă veșnicia zilei de 15 iunie 1889

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=_xEQrJC3VK8[/youtube]
 

Vezi, totodată,

Eminescu la Văratec: între „A avea și a nu avea”, „A fi sau a nu fi”…

Jonglând cu banalitatea și cu geniul. Veronica Micle… Marginalii: Nicolae Tomescu

(VIDEO) Ipoteștii lui Eminescu…

 

Nicolae Tomescu

redactor-șef

Festivalul Internaţional de Muzică pentru Copii și Tineret „Cântec de stea”- ediția a XIII-a, Piatra Neamț, 2024 (6-8 decembrie 2024)
Evenimente Radio Iaşi joi, 7 noiembrie 2024, 16:43

Festivalul Internaţional de Muzică pentru Copii și Tineret „Cântec de stea”- ediția a XIII-a, Piatra Neamț, 2024 (6-8 decembrie 2024)

ASOCIAȚIA CHILDREN FOREVER Organizează FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE MUZICĂ PENTRU COPII  ȘI  TINERET     „Cântec   de  Stea”–...

Festivalul Internaţional de Muzică pentru Copii și Tineret „Cântec de stea”- ediția a XIII-a, Piatra Neamț, 2024 (6-8 decembrie 2024)
Iași: „Împreună în timp” – Eveniment caritabil pentru familiile monoparentale
Evenimente Radio Iaşi luni, 4 noiembrie 2024, 14:25

Iași: „Împreună în timp” – Eveniment caritabil pentru familiile monoparentale

Asociația POT SĂ AJUT, cu sprijinul Asociației Provident pentru Educație și Provident Financial România, anunță cea de a 3-a ediție a...

Iași: „Împreună în timp” – Eveniment caritabil pentru familiile monoparentale
Miercurile literare la Accademia di Romania in Roma. Prezentarea volumului „Alla ricerca del suo spirito” de Adriana Ungureanu
Evenimente Radio Iaşi joi, 24 octombrie 2024, 16:00

Miercurile literare la Accademia di Romania in Roma. Prezentarea volumului „Alla ricerca del suo spirito” de Adriana Ungureanu

Apariția volumului este un omagiu adus Iuliei Hasdeu  la împlinirea a 155 de ani de la nașterea acesteia. Având la bază romanul biografic...

Miercurile literare la Accademia di Romania in Roma. Prezentarea volumului „Alla ricerca del suo spirito” de Adriana Ungureanu
Iași: Prezentare și discuție filosofică „Sun Tzu – Arta Războiului. Învățături morale pentru momentul actual”
Evenimente Radio Iaşi marți, 22 octombrie 2024, 15:53

Iași: Prezentare și discuție filosofică „Sun Tzu – Arta Războiului. Învățături morale pentru momentul actual”

Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Asociația...

Iași: Prezentare și discuție filosofică „Sun Tzu – Arta Războiului. Învățături morale pentru momentul actual”
Evenimente Radio Iaşi marți, 22 octombrie 2024, 14:59

„Șezătoarea Iași” aniversează 10 ani de activitate cu o expoziție la Muzeul Etnografic al Moldovei

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași și Grupul „Șezătoarea Iași” organizează, în...

„Șezătoarea Iași” aniversează 10 ani de activitate cu o expoziție la Muzeul Etnografic al Moldovei
Evenimente Radio Iaşi marți, 22 octombrie 2024, 11:20

Conferința internațională „MediCult: Medierea culturală – implicații, oportunități, resurse” la cea de-a treia ediție

Complexul Muzeal Național „Moldova”, prin Secția Relaţii Publice, Marketing, Logistică, Proiecte și Programe organizează în perioada 23...

Conferința internațională „MediCult: Medierea culturală – implicații, oportunități, resurse” la cea de-a treia ediție
Evenimente Radio Iaşi luni, 21 octombrie 2024, 11:47

26 octombrie 2024: Deschiderea Galeriei de Artă Europeană a Muzeului de Artă Iași

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Artă invită publicul la Palatul Culturii, începând cu data de 26 octombrie 2024, să...

26 octombrie 2024: Deschiderea Galeriei de Artă Europeană a Muzeului de Artă Iași
Evenimente Radio Iaşi vineri, 18 octombrie 2024, 14:19

Autorii Nemira la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) 2024

Nemira aduce cinci invitați remarcabili la FILIT 2024: Ilja Leonard Pfeijffer, Mihaela Buruiană, Raluca Nag și Marian Coman (23-27 octombrie...

Autorii Nemira la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) 2024

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.

Publicat de nicolaetomescu, 13 ianuarie 2022, 19:52 / actualizat: 14 ianuarie 2022, 11:10

Oamenii din Ipoteşti – deoportivă intelectualii  care au alcătuit/alcătuiesc viaţa „Centrului Naţional de Studii” – ştiu ce înseamnă „să stai pe unde a colindat Eminescu”…

„(…)atunci când spui Cernăuţi, rosteşti și Eminescu”…

Ilustrul poet a ajutat românii basarabeni să supravieţuiască…

„Mitul” lui Eminescu…

Toate acestea într-un Audio Feature semnat de Nicolae Tomescu, redactor-șef Radio Iași…

 

Concept, „voice over”, înregistrări: Nicolae Tomescu

postprocesare sunet: Alexandru Iurea

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie joi, 20 ianuarie 2022, 19:10

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…

Ce se întâmplă „când porcii ajung la putere”? Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Vă...

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…
„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/
AUDIOgalerie marți, 18 ianuarie 2022, 16:40

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/

19 ianuarie 1857: La Chişinău, în Basarabia „ţaristă”, era încheiat protocolul conform căruia, odată trasată noua frontieră în partea...

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/
Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie luni, 17 ianuarie 2022, 17:04

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…

Concept, „voice over”, înregistrări: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Vă rog să citiți și articolele publicate...

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…
„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie duminică, 16 ianuarie 2022, 10:21

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…

Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Născută, pe 17 ianuarie 1933, din părinți italieni, în...

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie joi, 13 ianuarie 2022, 18:51

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…

Cunoscut pentru vocea lui „aspră”, Roderick David Stewart se născuse pe 10 ianuarie 1945, în Londra… A cântat în mai multe formații...

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie luni, 10 ianuarie 2022, 16:43

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022

  11:00… Pentru Nicolae Tomescu, Alexandru Iurea, Gabriel Elvis Mihălăchioaei, dicția clară ocupă un loc special în viața de zi cu...

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022
AUDIOgalerie joi, 6 ianuarie 2022, 18:25

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022

La radio, „viteza de reacţie” nu poate fi determinată doar experimental… Uneori, primești telefon /la 7:36 pentru „live”-ul orei...

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022
AUDIOgalerie vineri, 24 decembrie 2021, 22:12

In Memoriam Marina Scupra

Marina Scupra /24 decembrie 1967-30 iulie 2017/ Apariție obișnuită pe micile ecrane ale comunismului ceaușist, cântăreața avea priză la...

In Memoriam Marina Scupra

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…

Publicat de nicolaetomescu, 13 ianuarie 2022, 18:51

A cântat[3] în mai multe formații din Marea Britanie înainte de a-și lansa cariera solo de succes („Maggie May” devenind primul său single reprezentativ, în 1971)…

Mutându-se în Statele Unite ale Americii (1975)[4], repertoriul lui includea „Tonight’s the Night” (1976) și „Do Ya Think I’m Sexy?” (1978)…

Pauzadin anii 1980[5] (a avut doar câteva hituri și în anii 1990), a fost urmată de „clasicele” anilor 2000 – câștigând premiulGrammypentru cel mai bun album vocal pop tradițional[6]/2004

A lansat „Unplugged and Seated” (1993)[7] și a prezentat hitulHave I Told You Lately”… Apoi a decis să preia unele dintre melodiile clasice și să le transforme după chipul și asemănarea lui” („It Had to be You: The Great American Songbook”/2002); înregistra 4 (patru) volume din seria „Great American Songbook”[8]

În 2006, revenea la muzica rock, cu „Still The Same: Great Rock Classics of Our Time[9]; albumul a ajuns în „topul-topurilor” pop în octombrie (anul amintit). La 1 iulie 2007, Stewart cânta în Concertul[10] dedicat Prințesei Diana… La 29 septembrie 2009[11] era lansată o compilație pe 4 CD-uri, cu 65 de melodii, intitulată „Rod Stewart Sessions 1971-1998[12];  la 17 octombrie 2009, Stewart a lansat albumul de studioSoulbook”…

În 2011, cânta, alături de Stevie Nicks, în turneul „Heart & Soul[13]… Pe 7 iunie 2012, se anunțase că Stewart a semnat un acord de înregistrare cuUniversal Music Group[14]. În 2012[15], Stewart părea că lasă microfonul în favoarea pix-ului; doar pentru a-și scrie memoriile Rod: The Autobiography”, întrucât, în anul următor, avea o revenire impresionantă prin compoziția de piese cu albumul „Time[16]. În septembrie 2013, i-a oferit prietenului său, Elton John, primul premiu „Brits Icon”/într-un spectacol special la „London Palladium”/[17]. La 23 iunie 2015, Stewart a anunțat lansarea noului album de studio[18], „Another Country”. A înregistrat (împreună cu Joe Walsh) albumul „Frankie Miller Frankie Miller’s Double Take”, lansat pe septembrie 2016[19]. În data de 28 septembrie 2018, Stewart a lansat[20]Blood Red Roses”, al 30-lea album de studio. De referință este și duetul[21] (din 2019) cu Bonnie Tyler. A colaborat cu „Royal Philharmonic Orchestra” pentru lansarea „You’re in My Heart” (în noiembrie 2019)[22]

Recent, „Roundhouse Entertainment” și „Live Nation” anunțau că, din cauza restricțiilor de călătorie în curs de desfășurare, a închiderii frontierelor și a limitărilor continue asupra adunărilor în masă (nu numai din Australia), „The Hits ROD STEWART! Turul 2020”, programat inițial pentru octombrie și noiembrie 2020, va avea loc în martie și aprilie 2022. Completarea lui Rod Stewart pare un fel de mărturisire a stării lui de spirit numite viață: „Îmi pare foarte rău să spun că turneul meu din acest an a fost amânat. Dar voi fi acolo în 2022 și va fi minunat!”… Oare așa se va întâmpla?

 

Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu

postprocesare sunet: Alexandru Iurea

[1] Voce distinctivă, amprentată parcă printr-o „zgârietură”…

[2] Născut într-o familie de muncitori, Stewart a excelat în ceea ce privește fotbalul; totodată, a acceptat slujbe ciudate (inclusiv săpător de morminte)…

[3] În anii 1960… Rod Stewart a făcut parte din trupe diferite; în 1966, s-a alăturat grupului „Jeff Beck” (influențat de blues); experimenta prima sa recunoaștere publică, atâta timp cât grupul a făcut turnee în Marea Britanie și S.U.A., lansând două albume de succes; din 1969, făcea „fețe-fețe”/Ron Wood a fost unul dintre colegii săi de trupă și a devenit membru „Rolling Stones”/ iar Stewart interpreta, de asemenea, rolul de artist-solo și obținea primul său mare succes cu albumul „Every Picture Tells A Story”/care a propus hit-ul „Maggie May”/ în 1971; în același an, „Faces” s-a bucurat de reacția publicului în privința melodiei „Stay With Me”…

[4] Anul următor, a ajuns în „topul topurilor” din S.U.A., cu „Tonight’s the Night”/„A Night on the Town”; a continuat să producă un sunet mai elegant și mai pop; și-a dezvoltat reputația pentru stilul său care presupunea participări la tot felul de petreceri, pentru întâlnirile cu numeroase actrițe și modele (la vârsta de 60 de ani, Stewart a devenit tată pentru a șaptea oară, fiul său, Alastair Wallace Stewart, s-a născut la 27 noiembrie 2005; acesta a fost primul său copil alături de Penny Lancaster – cuplul s-a căsătorit în 2007 și a avut un al doilea fiu, Aiden, în 2011: Stewart are, de asemenea, o fiică, Kimberly, și un fiu, Sean, cu prima lui soție, Alana Stewart, și o fiică pe nume Ruby cu fosta iubită Kelly Emberg; mai are doi copii din căsnicia sa cu modelul Rachel Hunter-Renee și Liam; și-a recunoscut public fiica cea mare, Sarah Streeter, născută atunci când Stewart de abia împlinise 18 ani, iar el și mama fetei decideau să își ducă bebelușul spre adopție). „Blondes Have More Fun” (din 1978) a consacrat alt single de succes „Do Ya Think I’m Sexy?”…

[5] Anii 1980 s-au dovedit a fi provocatori… În timp ce „Tonight I’m Yours” (din 1981) devenea disc de platină, albumele nu erau prea gustate; cu toate acestea, a încheiat deceniul cu o notă pozitivă – remake-ul melodiei „Downtown Train”/a lui Tom Waits/ aduna, în 1989, o mulțime de difuzări radio…

[6] Pentru „Stardust: The Great American Songbook”, volumul III, în 2004

[7] Care a fost înregistrat la concertul MTV Unplugged…

[8] La 19 octombrie 2010, Stewart a lansat o altă ediție a seriei sale „Great American Songbook” intitulată „Fly Me to the Moon”… „The Great American Songbook Volume V on J Records”…

[9] La 22 decembrie 2006, Stewart a găzduit și cea de-a 8-a ediție specială „A Home for the Holidays”/la CBS…

[10] Desfășurat pe stadionul „Wembley” din Londra, evenimentul a celebrat viața prințesei Diana la aproape 10 ani de la moartea ei; Stewart interpreta „Sailing”, „Baby Jane” și „Maggie May”… Pe 12 decembrie, a cântat pentru prima dată (alt număr de Cat Stevens, „Tatăl și fiul” + piesa lui Bonnie Tyler, „Este o durere de inimă…) la „Royal Variety Performance-London Coliseum”, în fața ASR Principele de Wales și Ducesei de Cornwall…

[11] La 20 mai 2009, Stewart a interpretat „Maggie May” în marea finală a sezonului 8 al „American Idol”… La 2 iulie 2009, Stewart și-a dat singura întâlnire cu Marea Britanie, din acel an, la „Home Park”, Plymouth… Pe 14 noiembrie 2009, a înregistrat un program TV în Marea Britanie pentru ITV (cu difuzare la 5 decembrie 2009; muzica din program conținea piese din noul său album și câteva melodii favorite vechi)…

[12] Compusă din piese inedite și preluări aparținând celei mai mari părți a carierei sale… Stewart a menționat, de asemenea, planurile pentru o compilație care privea clasicii soul, posibila lansare a unei alte ediții a albumului „Great American Songbook” și a unui album de cover-uri country…

La 14 ianuarie 2010, Rhino a lansat un „album pierdut”, înregistrat inițial în 1992, cu zece piese de copertă, inclusiv „Ruby Tuesday” de la Rolling Stones, „The Groom’s Still Waiting at the Altar” de Bob Dylan și „Stand Back” de Stevie Nicks, precum și „Tom Traubert’s Blues” de Tom Waits…

[13] Începând cu 20 martie (Fort Lauderdale-Florida), turneul a vizat concertele din „arena” Americii de Nord – cu spectacole în New York, Toronto, Los Angeles, Philadelphia, Chicago, Detroit, Tampa, Montreal (Canada); Stewart titra spectacolul „Festivalul(ui) de apeluri Hard Rock 2011” din 26 iunie în „Hyde Park” din Londra. Doi ani a acceptat angajamentul profesional la reședința „Colosseum Caesars Palace”, Las Vegas, începând cu 24 august; cântând cele mai mari hituri ale sale, nu au lipsit piese selectate din viitorul său album de blues (fără titlu)…

[14] La 4 septembrie 2012, cei care îl promovau pe Stewart au anunțat că acesta va lansa primul său album dedicat Crăciunului, intitulat „Merry Christmas, Baby”, cu eticheta „Verve Music Group” (divizie a „Universal Music Group”); la 30 octombrie 2012, albumul a fost produs de David Foster și prezenta mai multe duete, precum și o melodie originală scrisă de Stewart, Foster și Amy Foster (numită „Red-Suited Super Man”); Potrivit IFPI, „Merry Christmas, Babya fost al șaptelea cel mai bine vândut album din lume în 2012… În noiembrie 2012, Stewart a interpretat „Auld Lang Syne” de pe albumul său de Crăciun, deopotrivă hit-ul său „Sailing” la „Royal Albert Hall” pentru „Festivalul Regal al Legiunii Britanice Regale”, la care a participat Regina Elisabeta a II-a; în acea lună, Stewart a cântat /„When You Wish upon a Star”/, din nou la „Royal Albert Hall”, în fața reginei, pe timpul celui de-al 100-lea „Royal Variety Performance”. Pe 26 noiembrie, înregistrarea „Let It Snow! Let It Snow! Let It Snow! ” a ajuns în „Billboard Adult Contemporary Chart”; melodia numărul unu pe această diagramă de trei ori anterior, ultima fiind în 1993 cu „Have I Told You Lately”, oferindu-i al doilea cea mai mare diferență temporală recuperată între numărul unu din istoria topului; piesa a rămas pe locul I pentru un total de cinci săptămâni, legând-o pentru cel mai lung titlu de vacanță din istoria de 51 de ani a graficului…

[15] Menționez, printre alte realizări ale anului 2012: pe 10 decembrie 2012, Stewart a fost invitat, la televiziunea „Michael Bublé Home”, pentru un Crăciun special. A fost al zecelea cel mai bine vândut artist din Canada în anul 2012. În februarie 2013, era nominalizat la premiul canadian „Juno” în categoria „Album internațional al anului” pentru „Merry Christmas, Baby”…

[16] Stewart a scris multe dintre melodiile discului, fiindu-i recunoscută și calitatea de co-producător al proiectului… Albumul rock, cu propriul său material original, a marcat o revenire la compoziție, completând, fericit, ceea ce Stewart numea „perioada întunecată de douăzeci de ani”; scrierea autobiografiei i-ar dat impulsul de a scrie din nou muzică, albumul intrând în topul din Marea Britanie pe primul loc, stabilind un nou record britanic pentru cel mai lung decalaj între albumele de top ale unui artist – ultimul nr. I ocupat de Stewart fusese „Greatest Hits” Volumul 1 în 1979, ultimul său album de studio care a ocupat prima poziție de top numindu-se „A Night on the Town” din 1976…

[17] Recunoscând „impactul durabil” asupra culturii din Marea Britanie… Stewart a spus că Elton John este „al doilea cel mai bun cântăreț rock întâlnit vreodată”, înainte ca ei să interpreteze un duet pe scenă…

[18] Valabil pentru precomandă și lansat pe 23 octombrie 2015… Videoclipul primului single „Love Is” este disponibil pe contul său „Vevo”…

[19] A cântat, totodată, „Sgt. Pepper’s Lonely Hearts Club Band”/de la Beatles/ ca Sgt. Pepper for Beat Bugs episodul 17b, care a debutat pe 18 noiembrie 2016 pe „Netflix”…

[20] Pe „Republic Records”…

[21] Piesa „Bătălia Sexelor”, de pe albumul de studio, „Între Pământ și Stele”…

[22] Albumul conține noi versiuni ale pieselor de succes „Maggie May” și „It Takes Two” cu Robbie Williams…

 

 

Nicolae Tomescu

redactor-șef Radio Iași

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie joi, 20 ianuarie 2022, 19:10

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…

Ce se întâmplă „când porcii ajung la putere”? Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Vă...

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…
„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/
AUDIOgalerie marți, 18 ianuarie 2022, 16:40

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/

19 ianuarie 1857: La Chişinău, în Basarabia „ţaristă”, era încheiat protocolul conform căruia, odată trasată noua frontieră în partea...

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/
Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie luni, 17 ianuarie 2022, 17:04

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…

Concept, „voice over”, înregistrări: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Vă rog să citiți și articolele publicate...

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…
„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie duminică, 16 ianuarie 2022, 10:21

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…

Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Născută, pe 17 ianuarie 1933, din părinți italieni, în...

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie joi, 13 ianuarie 2022, 19:52

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.

Naşterea şi botezul trimit la Botoşani… Oamenii din Ipoteşti – deoportivă intelectualii  care au alcătuit/alcătuiesc viaţa...

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.
AUDIOgalerie luni, 10 ianuarie 2022, 16:43

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022

  11:00… Pentru Nicolae Tomescu, Alexandru Iurea, Gabriel Elvis Mihălăchioaei, dicția clară ocupă un loc special în viața de zi cu...

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022
AUDIOgalerie joi, 6 ianuarie 2022, 18:25

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022

La radio, „viteza de reacţie” nu poate fi determinată doar experimental… Uneori, primești telefon /la 7:36 pentru „live”-ul orei...

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022
AUDIOgalerie vineri, 24 decembrie 2021, 22:12

In Memoriam Marina Scupra

Marina Scupra /24 decembrie 1967-30 iulie 2017/ Apariție obișnuită pe micile ecrane ale comunismului ceaușist, cântăreața avea priză la...

In Memoriam Marina Scupra

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022

Publicat de nicolaetomescu, 10 ianuarie 2022, 16:43

 

11:00…

Pentru Nicolae Tomescu, Alexandru Iurea, Gabriel Elvis Mihălăchioaei, dicția clară ocupă un loc special în viața de zi cu ziRitmul vorbirii este unul dintre cele mai importante elemente ale dicției, de el depinde aproape totul… Poate că vom dezvolta pe parcursul ediției, prima parte ne îndeamnă la concizia maximă a deschiderii:

  • MP3 Fonoteca de Aur4854’’

Kremlinul susţine că Occidentul „provoacă Rusia prin staţionarea de militari la porţile sale şi înarmarea soldaţilor ucraineni care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi” în Donbass/estul Ucrainei. Prin urmare (urmarea întrevăzută de Putin și ai lui), solicită un tratat major care să prevadă „excluderea aderării Ucrainei la NATO, precum şi retragerea soldaţilor americani din cele mai estice ţări ale Alianţei Nord-Atlantice”. Americanii „dau asigurări” că nu vor să-şi reducă trupele din Polonia sau din Țările Baltice şi avertizează că le vor întări / dacă ruşii trec în ofensivă… În Kazahstan, războiul rece a devenit de-a dreptul sufocant

Jurnal Regional Radio Iași, cu Maria Nedelcu

12:00…

(…)

  • Muzica „Direcția 5 cu SALUT

Pentru un jurnalist, în faza de consolidare creativitatea este maximă. Când fiecare ştie ce are de făcut, înseamnă că traversează perioada de stabilizare. Într‑un al treilea… „ciclu”, de extindere şi eficienţă maximă, se lucrează din rutină; atunci este mai lesne să alegi pentru ştiri „valorile morale pozitive de cel negative”, cunoşti care sunt resorturile umane determinând simpatia (sau antipatia), interesul (sau lipsa de interes) faţă de un anumit gen de informaţie; știi, totodată, cum poate fi perturbată o informaţie, cum poate fi ea parazitată – dar mesajul să rămână „adevărat”. Dacă dependenţa faţă de pragmatică este severă, atitudinea riscă să pregătească, să imprime rigorii, un coeficient de subiec­tivitate…

+

  • Muzica „Gazebocu SALUT

(…)

Poate că istoria spune mai puţin decât am dori despre trecut, dar spune foarte mult despre spiritul uman, despre neliniştile, căutările şi speranţele sale… Aceasta este convingerea /mea/… Ceea ce urmează /pe frecvențele radio/ primește, drept completare, pe www.radioiasi.ro, articolul „10 ianuarie 1475: «la Podul Înalt, pe care i-a biruit Ştefan Vodă, nu atâta cu vitejia, cum cu meşteşugul»”…

  • Jingle + MP3 Tomescu despre 10 ianuarie 1475- Podu Înalt Vaslui409’’

(…)

„Eu sunt Sărbătoritul Zilei”, ar spune, fără modestie, Rod Stewart, cântărețul și compozitorul „britanic de origine scoțiană și engleză”/născut la 10 ianuarie 1945/, unul dintre cei mai buni artiști din toate timpurile, nu numai dacă ne luăm după faptul că a vândut peste 100 de milioane de discuri în întreaga lume

+

Rod Stewart – „Purple Heather”_Sarbatoritul Zilei

(…)

La aproape 75 de ani, Iuliu Maniu a fost arestat (17 iulie 1947), i s-a înscenat un proces politic (celebrul „Tămădău”); a fost condamnat la închisoare pe viață pentru „înaltă trădare” și uneltire cu anglo-americanii, trimis apoi în penitenciarul din Galați (12 noiembrie 1947). În anul 1951, a fost transferat în penitenciarul de tristă amintire din Sighet. În urma cumplitului regim de exterminare (nenumărate umilințe, înfometare, frig, lipsă de medicamente etc.), Iuliu Maniu (născut 8 ianuarie 1873) a murit, pe 5 februarie 1953, fiind înmormântat într-un loc necunoscut din „Cimitirul Săracilor”/Sighetul Marmației, iar rămășițele sale trupești n-au fost găsite nici până acum…

  • Jingle + MP3 N Tomescu despre Iuliu Maniu302’’
  • Muzica Laura Lavric și SALUT

 

„Lunca-i luncă, iarba-i verde / Ce-am iubit nu se mai vede / Ce-a fost verde s-a uscat / Ce-am iubit s-a scuturat”… „Versurile refrenului exprimă, printr-o metaforă, regretul îndepărtării de anii tinereţii sau chiar a pierderii dragostei”… „Trandafir de la Moldova”… „Secretul” unui cântec interpretat de un mare mare artist, care a încântat sufletul multor generaţii şi care rezistă timpului

Jingle + MP3Tomescu despre Ștefan Lăzărescu șiTrandafir de la Moldova

 

Cunoscuți cel mai bine pentru „Rock You Like a Hurricane”/„Te zguduie precum un uragan” (imnul lor din 1984) și balada din 1990 („Wind of Change”/ („Vântul schimbării”), nemții care alcătuiesc „Scorpionsau vândut peste 22.000.000 de discuri, devenind una dintre cele mai de succes trupe rock care au apărut, vreodată, în „Europa Continentală”…

+

  • Salut „URIAH HEEP”

 MP3Tomescu despre biografia și discografia Scorpions

 

Anthony Kelly nu a fost de acord cu decizia autorităţilor „țării de la Antipozi” de anulare a vizei lui Djokovici; sportivul sârb are permisiunea să rămână în Australia, i s-a returnat paşaportul, a fost eliberat din detenţia pentru imigranţi; judecătorul şi-a motivat decizia prin faptul că Djokovic nu a avut suficient timp în a se sfături cu avocaţii – pentru a elabora un răspuns, pe măsură, în clipa în care s-a decis anularea vizei… Avocatul guvernului, Christopher Tran, a declarat că ministrul imigrării, Alex Hawke, ia în considerare o nouă anulare a vizei de intrare în ţară a tenismenului; ilustrul personaj necunoscut se gândește dacă să-și exercite „puterea personală de anulare”, în pofida faptului că judecătorul Anthony Kelly a casat decizia ministrului Afacerilor Interne… „C-așai în tenisul politic și politizat…”

Departe de a institui proces altor „medii”, în scopul deturnării atenţiei de la destule întrebări pe care suntem vinovaţi de a le fi provocat… Mai ales în ultimii doi ani, nu s‑a creat impresia unui „teren desfundat”, a unei confuzii între supra­mediatizare şi informare, deversându-se, fără discriminare, torente de imagini, cuvinte, comentarii? În chip paradoxal, omniprezenţa mass‑media a provocat un profund şi durabil sentiment de subinformare, „asigurând” între jurnalişti şi opinia publică criza de încredere – chiar mai mult, criza de legitimitate care atinge uneori cote de alertă. Cuprinse, câteodată, de autosatisfacţie, mediile de informare se dovedesc incapabile să perceapă propria nefericire, să‑i înţeleagă consecinţele, să reflec­teze asupra propriului destin, asupra puterilor şi responsa­bili­tăţilor, drepturilor şi obligaţiilor…

 

13:00…

(…)

În România (asta doare, nu-i așa?) se pune problema (veche) a legitimităţii criteriilor de selecţie, de promovare, dar, mai ales, a grabei „îndrumătorilor politici” care culeg „profit” în momente tensionate. Aproape totul este o „instalaţie” pentru câştigarea puterii, prin anticiparea exerciţiului ei, respectiv pregătirea de noi cadre „plauzibile” pentru a conduce ziare, reviste, radiouri și, mai ales, televiziuni. O logică sănătoasă ar fi trebuit să-i îndemne pe cei numiţi astfel, responsabili pentru desăvârşirea sloganului-realitate un Sistem=o afacere de grup, să se ocupe, măcar în subsidiar, nu doar de elaborarea unei „strategii electorale”, ci și de identificarea, rezolvarea chestiunilor esențiale. Singura preocupare vizează, însă, acapararea puterii, singura „datorie” trebuie plătită celor care îi susţin iar „principiile” care le guvernează conduita nu sunt prioritatea interesului public, profesionalismul, integritatea morală, libertatea gândirii şi a exprimării, cinstea şi corectitudinea, deschiderea şi transparenţa, imparţialitatea şi nediscriminarea (dimpotrivă).

Ştiu, din proprie experienţă, că spaţiul public are înfăţişarea unei maşini de tocat reputaţia. Luptele de ariergardă hotărăsc cine şi ce rămâne. Cioran ne-a avertizat: „Simt că sunt liber, dar ştiu că nu sunt”. Sau poate că preferați Kazantzakis: „Nu mă tem de nimic, nu sper nimic, sunt liber pe deplin”…

  • Muzica „UB40 si SALUT Aly Campbell

 

Propria poveste are puterea de a răscoli sufletul nostru prin intermediul emoţiilor celuilalt (asociate cu fapte sau întâmplări din viaţă); propria poveste presupune curajul înfățișării experienţelor personale, onestitatea faţă de sine…. Răsplata poate fi pe măsură…

  • Auto-promo-interes basarabean pt Radio Iasi

Imposibil să „imortalizăm” clipele magice din viața unui om (deși, deseori, transmitem video live – așa cum o făceam și în august 2019, de la un festival de muizică populară); păstrăm câteva secvențe magnifice pentru a surprinde, mai târziu, noi și noi momente de inspiraţie… Trag speranța că interpretul de peste Prut va reuși să mai ajungă în România și  la Radio Iași, pentru a comunica, încă o dată, prin viu grai, prin cântecele sale cunoscute/recunoscute, cum își percepe propriul trecut, prezentul, aşteptările de la viitor…

MP3 Interviu cu Nicolae Glib și Isidor Glib (din Republica Moldova)

+ Muzica Adriana Rusu cu SALUT

Nicolae Tomescu, Alexandru Iurea, Gabriel Elvis Mihălăchioaei, știu că dicția clară este esențială pentru prezentatori Radio-TV, vorbitori publici, cântăreți, ocupă un loc special în viața de zi cu zi… Aşezarea simetrică şi periodică a sunetelor accentuate şi neaccentuate într-o propoziţie/sau frază compune ritmul în care rostim; acesta se cuvine adaptat în funcţie de mesajele pe care vrem să le transmitem, dar trebuie ţinut cont şi de cei care compun audienţa; un ritm alert în vorbire poate duce la greşeli de pronunţie şi, în cele din urmă, chiar la trunchierea mesajului pe care dorim să îl transmitem; un ritm lent poate să plictisească; vorbitorii de performanţă schimbă, în timpul discursului, viteza cu care rostesc cuvintele, o adaptează în concordanţă cu mesajul transmis…

Mai important: analizând situația din zona urbană și cea din zona rurală, observăm poziționări total diferite ale posturilor de radio; din aceast motiv, Radio Iași ar trebui să folosescă, pe viitor, strategii diferite (mă refer la cele două piețe), care să țină cont de nevoile și de așteptările categoriilor de populație care locuiesc în mediul rural și urban.

De acord, căutarea perfecţiunii devine mai lungă şi mai obositoare din cauza Mediului Zero, a confruntării „filosofiei Nimicului” cu cei hotărâţi să apere moşteniri istorice sau speranţe de viitor de care se simt ataşaţi. Pe de o parte, personajele legate de partide şi funcţionarii mass media sunt convinşi că se pot folosi pentru întărirea poziţiilor de putere; nu lipsesc criticii şi teoreticienii gata să perceapă în media forţe productive pe care este de ajuns să le descătuşezi în vederea pregătirii incredibilelor procese sociale de educaţie. Ideea fixă este că trebuie să transmitem (orice), când, de fapt, publicul poate recurge la arma lui secretă, sfârşind prin a da programului propus/de mine sau de oricare altul/ lovitura de graţie…

Nu ar trebui să-i întrebăm pe oameni ce anume își doresc?

Oameni de zăpadă” cu Victor Socaciu / pe versuri de Adrian Păunescu

 

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie joi, 20 ianuarie 2022, 19:10

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…

Ce se întâmplă „când porcii ajung la putere”? Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Vă...

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…
„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/
AUDIOgalerie marți, 18 ianuarie 2022, 16:40

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/

19 ianuarie 1857: La Chişinău, în Basarabia „ţaristă”, era încheiat protocolul conform căruia, odată trasată noua frontieră în partea...

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/
Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie luni, 17 ianuarie 2022, 17:04

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…

Concept, „voice over”, înregistrări: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Vă rog să citiți și articolele publicate...

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…
„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie duminică, 16 ianuarie 2022, 10:21

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…

Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Născută, pe 17 ianuarie 1933, din părinți italieni, în...

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie joi, 13 ianuarie 2022, 19:52

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.

Naşterea şi botezul trimit la Botoşani… Oamenii din Ipoteşti – deoportivă intelectualii  care au alcătuit/alcătuiesc viaţa...

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.
AUDIOgalerie joi, 13 ianuarie 2022, 18:51

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…

Cunoscut pentru vocea lui „aspră”, Roderick David Stewart se născuse pe 10 ianuarie 1945, în Londra… A cântat în mai multe formații...

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie joi, 6 ianuarie 2022, 18:25

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022

La radio, „viteza de reacţie” nu poate fi determinată doar experimental… Uneori, primești telefon /la 7:36 pentru „live”-ul orei...

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022
AUDIOgalerie vineri, 24 decembrie 2021, 22:12

In Memoriam Marina Scupra

Marina Scupra /24 decembrie 1967-30 iulie 2017/ Apariție obișnuită pe micile ecrane ale comunismului ceaușist, cântăreața avea priză la...

In Memoriam Marina Scupra

10 ianuarie 1475: «la Podul Înalt, pe care i-a biruit Ştefan Vodă, nu atâta cu vitejia, cum cu meşteşugul»…

Publicat de nicolaetomescu, 10 ianuarie 2022, 16:40

Încă nu mi-am însușit (pe deplin) teoria potrivit căreia Apusul vedea în Ştefan apărătorul, în Răsărit, a creştinătăţii, pe cel care era în măsură să păzească Europa apuseană în faţa invaziei otomane. Într-adevăr, Papa Sixt al IV-lea, numindu-l principele creștinătății, i-a scris: „faptele tale săvârșite până acum cu înțelepciune și vitejie contra turcilor necredincioși, dușmanii noștri, au adus atâta celebritate numeleui tău, încât ești în gura tuturor și ești de către toți foarte mult lăudat.”

Avem ştiinţă de documente care să confirme afirmaţia academicianului Dinu C. Giurescu: „1475 este cea mai strălucită biruinţă militară pe care a repurtat-o vreodată o armată europeană asupra puterii otomane până la 1683”.

Cronicarul polonez Ian Dlugosz, contemporan cu evenimentele: „Căci toate șirurile dinainte în care în frunte erau și secui au fost zdrobite de turci, și amenința un mare pericol pînă cînd [Ștefan] personal se aruncă în mijlocul turcilor exaltați de bucuria victoriei, și cu puterea minunată a lui Dumnezeu a nimicit toate grupările turcești avînd abia 40.000 de luptători, între care cea mai mare parte erau țărani.” Același cronicar polon a scris că: „foarte puțini turci și-au găsit mântuirea prin fugă, căci chiar și aceia care au fugit și au ajuns la Dunăre au fost uciși acolo de moldoveni, care aveau cai mai iuți, sau au fost înecați de valuri. Aproape toți prizonierii turci, afară de cei mai de frunte, au fost trași în țeapă. Cadavrele celor uciși le-a ars, iar câteva grămezi cu oasele lor se văd până astăzi și sînt mărturie veșnică a unei victorii atât de însemnate. Toată oastea lui – Ștefan cel Mare – s-a îmbogățit foarte tare din prada luată de la turci, aur, argint, purpură, cai și alte obiecte prețioase.” Același cronicar polon îl numește pe Ștefan un bărbat demn de admirat, la fel ca eroii pe care îi admiră lumea. După părerea acestuia, lui Ștefan ar trebui să i se dea stăpânirea lumii, el să fie conducătorul oștii pe care principii europeni ar trimite-o împotriva otomanilor, deoarece, în timp ce ceilalți principi trândăvesc și își petrec timpul în petreceri sau în lupte mărunte între ei, Ștefan este singurul care a obținut o victorie atât de strălucită împotriva unui dușman care părea de neînvins… Cronicarul anonim scrie că au fost luate de la turci 40 de steaguri, în timp ce unele surse italiene și austriece indică pierderea de către turci a 45.000 de oameni, a 100 de steaguri, întreaga artilerie și capturarea a 4 comandanți. Cronicarul turc Sa’s ed-Din chiar scrie că armata turcă a pierdut majoritatea oamenilor… Cronicarul Jan Stricovschii indică o cifră totală de 100.000 de morți. Căpeteniile de seamă prinse au fost lăsate în viață, dar au fost trimise ostatici la diferiți principi europeni. Singurul eliberat a fost fiul unei căpetenii, Isac (Sac) pașa… În „Letopisețul de cînd s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei” (Letopisețul anonim al Moldovei), scris în slavonă în timpul domniilor lui Ștefan cel Mare și a fiului acestuia Bogdan al III-lea, citim despre marea victorie de la Vaslui: „În anul 6983 [1475] ianuarie 10, marți, a fost război la Vaslui cu puterile turcești și a biruit atunci Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu și cu ajutorul lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel viu, care s-a născut din Preacurata Fecioară spre mântuirea noastră. Și le-a dat Dumnezeu pe acele limbi necredincioase în ascuțișul sabiei și au căzut atunci mulțime mare, fără număr și au fost prinși vii mulți, fără număr, care de asemenea au fost tăiați, ci numai pe unul l-au lăsat viu, pe fiul lui Sac pașa. Și steagurile lor și cu schiptrele cele mari au fost luate, mai mult de 40 de schiptre. Și s-a întors Ștefan voievod cu toți oștenii lui ca un purtător de biruințe în cetatea sa de scaun a Sucevei și i-au ieșit în întâmpinare mitropoliții și preoții, purtând Sfânta Evanghelie în mâini și slujind și lăudând pe Dumnezeu pentru cele ce au fost ca dar de la cel Preaînalt și binecuvântând pe țar: „Să trăiască țarul”. Și a fost atunci veselie între oameni și la toate domniile dimprejur și la toți creștinii drept-credincioși, căci a biruit domnul limbile păgâne cu mâna robului său, Io Ștefan voievod. Și însuși Ștefan voievod a făcut atunci mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi și tuturor boierilor săi, de la mare până la mic. Și a dăruit atunci multe daruri întregii lui oștiri și lăudând pe Dumnezeu pentru cele ce au fost.” În textul original slavon scrie „Da jive(t) țari”, ceea ce a fost tradus Să trăiască țarul!, cum și este de altfel redat în unele traduceri, în altele apare – împăratul, sau domnul! Ștefan a trimis regelui Ungariei și Principelui Poloniei mai multe steaguri din cele capturate de la turci, la fel și Papei de la Roma, ca semn al biruinței de la Vaslui, împreună cu o scrisoare: „Către coroana ungurească și către toate țările, în care va ajunge această scrisoare, sănătate. Noi, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, mă închin cu prietenie vouă tuturor cărora le scriu, și vă doresc tot binele, și vă spun domniilor voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți și, în fiece zi se gândește cum ar putea să supună și să nimicească toată creștinătatea. De aceea facem cunoscut domniilor voastre că pe la Boboteaza trecută, mai sus numitul turc (adică sultanul Mahomed) a trimis în țara noastră și împotriva noastră o mare oștire în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman Pașa. Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei noastre.”

*

Ștefan, care preia domnia Moldovei la aproape patru decenii după moartea lui Mircea cel Bătrân, ilustrează perfect strategia de supravieţuire în domeniul militar, în condiţiile de inegalitate între mica sa armată şi marea armată a otomanilor, ajunsă la apogeul coerenţei şi eficacităţii. Nu vom cita decât două episoade din această epopee care se întinde de-a lungul întregii sale lungi domnii (1457-1504): lupta de la Vaslui (1475) şi lupta de la Valea Albă-Războieni (1476). Oastea otomană era condusă în 1475 de Soliman Paşa, care era comandantul a 120.000 de soldaţi. La comanda sultanului Mahomed al II-lea, Soliman porneşte din Albania. Ajunge în Dobrogea, intră în Moldova şi ia drumul Vasluiului. Drumul (punctul al doilea al strategiei) era pustiu; focul distrusese târguri şi sate. Pe flancuri, turcii erau hărţuiţi de cavaleria uşoară. Cei ce se îndepărtau ca să jefuiască erau ucişi. Proviziile întârziau în urma trupelor. La destinaţie, oastea era obosită, flămândă şi hărţuită. I se rezervase un loc în care desfăşurarea era imposibilă. Până la urmă, otomanii au format un cerc ce s-a lovit de patru flancuri moldoveneşti: unul, de nord, le închidea calea; altul, din dreapta, ieşea din ascunzişul pădurii; iar două închideau cercul la sud. Râul Bârlad îi împiedica să scape de o parte, iar de cealaltă erau dealurile. Capcana, bine studiată, a dus la masacrarea a 40.000 de turci. În cronica lui Ureche, meritul bunei strategii este semnalat alături de vitejie şi chiar înaintea ei: Ştefan Vodă îi întâmpină, cu aliaţii săi, pe otomani la Vaslui, «la Podul Înalt, pe care i-a biruit Ştefan Vodă, nu atâta cu vitejia, cum cu meşteşugul». În privinţa uzurii: «că întâi au învăţat de au pârjolit iarba pretutindenea, de au slăbit caii turcilor, cei gingaşi.» Şi, în armonie cu voia cerească, «aşa i-au cuprins pe turci negura, de nu se vedea unul cu altul». Ca lovitura decisivă să fie reuşită, derutarea duşmanului la locul desemnat era importantă: «Şi Ştefan Vodă tocmise puţini oameni dinspre lunca Bârladului, ca să-i amăgească cu buciume şi trâmbiţe, dând semne de război.» Crezând că aceasta e direcţia luptei, oastea turcească s-a îndreptat într-acolo, lovindu-se de obstacolele prevăzute strategic: «…întorcându-se la glasul buciumurilor şi acoperindu-i, iară dindărăt, Ștefan vodă, cu oaste tocmită, i-au lovit joi, 10 ianuarie, unde nici era loc de a-și tocmi oastea… ci aşa ei în-de-sine tăindu-se, mulți pieriră, mulți prinși de pedestrime au fost…» Victoria aceasta, clădită cu mișcări precise, disciplinate, calculate, a făcut ocolul Europei. Papa Sixtus al VI-lea îi scrie apoi lui Ştefan: «numele tău se află pe buzele tuturor.» În Europa s-au tras clopote. La rândul său, Ştefan le scrie şefilor de state europene misive în care prevede că sultanul va veni din nou împotriva sa. Spune că Moldova este o «poartă a creştinătăţii» care, dacă va cădea, «toată creştinătatea va fi primejduită». Le cere să se mobilizeze, pe mare şi pe uscat, fară ezitare. Cere ajutor cât mai este timp şi se angajează să lupte «până la moarte». Mahomed al II-lea nu a întârziat să trimită o nouă armată, mai mare (150.000 de oameni), cu o pregătire mai bună, cu ajutoare tătăreşti şi muntene. Armatei otomane îi ia vreo două luni să ajungă de la Adrianopol în Moldova şi să se pregătească de drumul spre nord, pe valea Siretului. Necazul lui Ştefan era că ostaşii săi trebuiau trimişi să facă faţă unui val de pradă al tătarilor, astfel că el rămânea să fie apărat de curtea sa, adică de vreo 10.000 de oameni. Era greu de întrevăzut în iulie 1476 o victorie precum cea din 1475. Strategia urmărea, desigur, o minimizare a pierderilor proprii şi o maximizare a celor turceşti. Ea conţinea, conform regulii stabilite, uzura cea mai activă şi pustiirea zonelor parcurse de duşman, pe lângă alegerea unui punct strategic de înfruntare pe marginea unui platou împădurit de la Războieni sau Valea Albă. Atacă moldovenii; contraatacă, în faţă, turcii; moldovenii se retrag în spatele unui şanţ şi al unui val de pământ din pădure, întărit cu trunchiuri de copaci. Seara, otomanii considerau bătălia câştigată, dar, după ce şi-au numărat morţii de pe platou şi din pădure, circa 30.000 de oameni, au văzut că preţul fusese mult mai mare decât câştigul. A urmat asedierea cetăţilor lui Ştefan de la Suceava, Hotin şi Cetatea Neamţului, care au rezistat. Iar Ştefan câştiga timp pentru a-şi reface o oaste de 16.000 de oameni, strângând «păstorii din munţi şi argaţii», cum spune cronicarul. Sultanul, care aducea cu el un înlocuitor al domnului moldovean, a decis să se retragă, dar avea să fie hărțuit până la Dunăre, unde Ștefan a izbutit să recupereze prada luată de turci. Cronicile turcești înregistrează bătălia de la Valea Albă ca pe o victorie a sultanului care conducea trupele otomane. Apusul, cronicile lui și istoria au înregistrat, fără ezitare, cele două bătălii (1475 și 1476) ca fiind câștigate categoric de moldoveni, cu glorie deplină. Bătălia din Codrii Cosminului, care are loc la două decenii de la invazia eșuată a lui Mahomed al II-lea, se dă în 1497 împotriva regelui polonez Ioan Albert – pornise o campanie pentru eliberarea Chiliei și Cetății Albe, pierdute de Ştefan în războiul cu Baiazid al II-lea (1484). Dar principalul său scop era acela de a-1 înlocui pe Ştefan cu un Jagellon şi de a dispune de Moldova într-un avânt expansionist spre Marea Neagră. Au fost prezente toate elementele de strategie ale armatei mici împotriva unei armate superioare, dispunând de cavaleri cu armuri şi de tehnici eficiente. Uzura a fost şi ea prezentă (la trecerea Prutului, de pildă), dar ceea ce-i demoraliza pe invadatori era asediul prelungit, fără succes al cetăţilor moldoveneşti. Cronicarul spune că ei «le-au bătut zi şi noapte, trei săptămâni, şi nimic n-au folosit». Tabăra poloneză nu putea să se aprovizioneze din cauza hărţuirii ei de către moldoveni. Voievodul Transilvaniei, venit cu ajutoare pentru Ştefan, încercă să medieze pacea între asediatorii slăbiţi şi moldovenii rezistenţi. Ioan Albert ridică asediul şi sună retragerea prin Codrii Cosminului, aşa cum prevedea armistiţiul. Acolo s-a aplicat însă magistral lovitura finală a moldovenilor: aceştia au închis ieşirea şi au ocupat flancurile, iar cronicarul vorbeşte de copacii tăiaţi până la coajă, care erau prăvăliţi asupra polonezilor. Din cavalerii teutoni n-au rămas decât «platoşe sparte», se plângea un martor ocular. Atât cronicarii polonezi, cât şi cei moldoveni s-au ocupat atent de acest eveniment dureros pentru planurile pline de avânt concepute de Polonia în politica sa estică. Ele ţinteau în special Chilia şi Cetatea Albă, cetăţi luate de Baiazid de la Ştefan cel Mare şi considerate o adevărată cheie a regiunii. Iniţial, Albert îi anunţase lui Ştefan intenţia lui de a-i sprijini pe moldoveni pentru ca ei să recucerească cetăţile, pe care voia, de fapt, să le ţină pentru el. «Înţelegând acestea Ştefan Vodă», scrie Ureche, «din iscoadele ce pururea trimitea, să ştie încotro merge craiul cu oastea leşească, cum crai l-au videnit şi vine asupra lui…», a luat măsuri de apărare. După asediul Sucevei, Ştefan pregăteşte pădurea prin care s-ar fi putut retrage polonezii, tăind copacii aproape de pământ ca să fie apoi uşor de prăvălit. Eficienţa capcanei este descrisă amănunţit de Ureche: când ostaşii poloni intră în pădure, «moldovenii, lovindu-i din toate părţile şi năruind copacii cei înţinaţi asupra lor, multă oaste leşească au perit, unii de oşteni, alţii de ţărani, ce le cuprinsese ca cu o mreajă calea, alţii de copacii cei înţinaţi». Cei care au scăpat au avut parte de un nou masacru în satul Lenţeşti şi de încă unul la trecerea Prutului, la Cernăuţi – încă o dovadă că Ştefan lupta «nu atâta cu vitejia, cum cu meşteşugul»… Am putea spune că Ștefan a consacrat, înainte de toate, ca pe un principiu primordial evitarea luptei directe, faţă în faţă, a confruntării în câmp deschis, împiedicarea adversarului de a-şi folosi supremaţia numerică sau tehnică. Este respingerea dc plano a agendei inamicului, a schiţei sale strategice. Puterea acestei idei este atât de mare, încât ea reapare în strategiile paşnice şi apoi în profilul mental al românului. În al doilea rând, uzura urcă pe scara strategică până la a deveni principalul instrument de înfrângere a duşmanului. Ceea ce pare a fi doar o hărţuire marginală, minoră, se substituie, de fapt, luptei faţă în faţă. Când ajunge în locul prielnic izbirii ei, armata duşmană este deja înfrântă moraliceşte, atinsă în vigoare şi forţă, obosită şi derutată. Şi, în fine, acest teren fatidic – locul strâmt – nu este decât maxima ostilitate, la care a fost conjurat întreg mediul geografic şi istoric al Ţării Româneşti. Tot ce era în ţară, «râul, ramul», îi ocrotea pe oamenii locului şi era duşmanul invadatorului. Locul strâmt nu este spaţiul unei ultime desfăşurări a armatei inamice, ci a unei părţi a ei, faţă de care trupele proprii au o superioritate măsurată. Duşmanii care intră în cerc pier, restul oastei lor devenind o puzderie de oameni îngroziţi care caută să se salveze fugind. Rosetti scrie că în timpul lui Ştefan se manifestă trăsături care denotă o organizare superioară şi o disciplină totală. Marşuri lungi şi repezi, servicii de siguranţă, cunoaşterea perfectă şi detaliată a terenului, urmărirea energică a duşmanului. Facem cunoştinţă cu instituţia militară pe care o constituia oastea. Se trecea uşor şi fără crâcnire de la starea de plugar la cea de ostaş. Era o continuitate între viaţa de toate zilele şi cea de luptă, o trecere lină de la coarnele plugului la arcuri şi suliţe. Oastea răspundea la comenzi scurte, care o întruneau sau o dislocau. După bătălie, pe timpul lui Ştefan, unii soldaţi nu plecau la casele lor până nu ridicau mănăstirea sau biserica votivă. Nici subtilitatea, nici îndrăzneala strategiei de înfruntare a duşmanului n-ar fi dat roade dacă oastea n-ar fi funcţionat cu precizia unui mecanism îndelung elaborat şi perfecţionat. O altă dimensiune vine să se adauge tradiţiei primelor secole prin atenţia acordată fortificaţiilor şi, în primul rând, cetăţilor. Acestea sunt o dovadă a puterii statului, dar locul pe care îl ocupă ele la români se datorează caracterului lor de stăpâni sedentari şi durabili ai aceluiaşi teritoriu, străin de premisele şi tradiţia nomazilor. Dacă strategiile nomazilor erau îndreptate îndeobşte spre dominarea altor popoare, sedentarismul a înclinat întotdeauna spre defensivă. în secolul al XVI-lea, se puteau număra la un moment dat în cele trei ţări româneşti mai bine de douăzeci de cetăţi întărite. Pe măsură ce s-a introdus artileria – care a jucat un rol esenţial în cucerirea Constantinopolului la 1453 –, cetăţile s-au întărit şi s-au «înarmat cu tunuri», aşa cum s-a întâmplat cu un zid ridicat de Ştefan la Cetatea Albă în 1454. Miron Costin scrie: «toate cetăţile acestea erau la început mai mici şi aveau numai partea din mijloc ca nişte turnuri; zidurile de jur-împrejur le-au făcut Domnii, atât la Hotin, cât şi la Suceava, Tighina şi Cetatea Albă; cele mai multe au fost făcute de vestitul Domn, bătrânul Ştefan Vodă. În ceea ce priveşte oastea românilor ca instituţie de bază, ea începe să pălească în secolul al XVII-lea, când armatele se formează peste tot cu lefegii. Câteodată, formaţiuni întregi venind din alte ţări erau contractate, temporar sau pe o lungă durată, ca armată proprie. Iar declinul major al oastei tradiţionale are loc în secolul al XVIII-lea.

(fragmente din Mircea Malița, Strategii de supraviețuire în istoria poporului român. Cumințenia pământului, Cuvânt înainte de acad. Dan Berindei, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, București, compania, 2012)…

*

Poate că istoria spune mai puţin decât am dori despre trecut, dar spune foarte mult despre spiritul uman, despre neliniştile, căutările şi speranţele sale…

din Fonoteca Radio Iași_emisiuni Nicolae Tomescu

PODCAST Jurnalism Iași – Cultura digitalizării unui muzeu
Supliment marți, 6 februarie 2024, 09:03

PODCAST Jurnalism Iași – Cultura digitalizării unui muzeu

Fenomenul digitalizării muzeelor prinde astăzi din ce în ce mai multă amploare și se dovedește a fi de un real folos patrimoniului pe care îl...

PODCAST Jurnalism Iași – Cultura digitalizării unui muzeu
PODCAST Jurnalism Iași – În culisele fotografiei cu Andrei Popa (The Phope)
Supliment marți, 6 februarie 2024, 08:56

PODCAST Jurnalism Iași – În culisele fotografiei cu Andrei Popa (The Phope)

Ce povești ascunde omul din spatele aparatului foto? Cu momente capturate de pe scenele festivalului Electric Castle sau amintiri din timpul...

PODCAST Jurnalism Iași – În culisele fotografiei cu Andrei Popa (The Phope)
PODCAST Jurnalism Iași – Coordonate ale teatrului independent
Supliment marți, 6 februarie 2024, 08:51

PODCAST Jurnalism Iași – Coordonate ale teatrului independent

Teatrul independent este o formă a artei, actorii acestei secțiuni își arată independența față de forma tradițională a teatrului de stat....

PODCAST Jurnalism Iași – Coordonate ale teatrului independent
PODCAST Jurnalism Iași – O artă a tatuajului
Supliment marți, 6 februarie 2024, 08:45

PODCAST Jurnalism Iași – O artă a tatuajului

Tatuajele sunt precum semnele de circulație ele ne arată întodeauna o direcție, sunt o îndrumare pentru noi, cei din exterior, pentru a vedea o...

PODCAST Jurnalism Iași – O artă a tatuajului
Supliment marți, 6 februarie 2024, 08:26

PODCAST Jurnalism Iași – Cultura relațiilor interpersonale

Alexandra Opincă, Bianca Diac, Paula Ianuș și Anca Raicu au realizat un podcast cu tema „Cultura relațiilor interpersonale”. Invitata lor a...

PODCAST Jurnalism Iași – Cultura relațiilor interpersonale
Supliment duminică, 4 februarie 2024, 13:32

PODCAST Jurnalism Iași – Ce se aude despre artă? Cu artistul Claudiu Ciobanu și curatoarea Cristiana Ursache

Artistul Claudiu Ciobanu și curatoarea Cristiana Ursache colaborează de câțiva ani. Claudiu crează în atelierul său, iar Cristiana e omul...

PODCAST Jurnalism Iași – Ce se aude despre artă? Cu artistul Claudiu Ciobanu și curatoarea Cristiana Ursache
Supliment duminică, 4 februarie 2024, 08:32

PODCAST Jurnalism Iași: Americans approve Cheffa!

Este cunoscut pentru burgerul faimos care l-a consacrat. Acum duce lupte în bucătărie, dar cândva se lupta în ring. A participat la emisiune...

PODCAST Jurnalism Iași: Americans approve Cheffa!
Supliment duminică, 4 februarie 2024, 08:28

PODCAST Jurnalism Iași: Dirijorul coralei ,,Universitas” din Iaşi, Alexandru Semeniuc

Invitatul acestui podcast este dirijorul coralei ,,Universitas” din Iaşi, Alexandru Semeniuc. Tânărul dirijor de 25 de ani ne povesteşte despre...

PODCAST Jurnalism Iași: Dirijorul coralei ,,Universitas” din Iaşi, Alexandru Semeniuc
Summitul informal al liderilor UE, dominat de măsurile pe plan extern anunţate de preşedintele american ales, Donald Trump
Internaţional vineri, 8 noiembrie 2024, 18:00

Summitul informal al liderilor UE, dominat de măsurile pe plan extern anunţate de preşedintele american ales, Donald Trump

Summitul informal al liderilor Uniunii Europene de la Budapesta a fost dominat de măsurile anunţate de preşedintele american ales Donald Trump în...

Summitul informal al liderilor UE, dominat de măsurile pe plan extern anunţate de preşedintele american ales, Donald Trump
MAE: A început distribuirea către secţiile de votare organizate în străinătate a materialelor pentru alegeri
Internaţional vineri, 8 noiembrie 2024, 05:34

MAE: A început distribuirea către secţiile de votare organizate în străinătate a materialelor pentru alegeri

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat, joi, că a început distribuirea către secţiile de votare organizate în străinătate a...

MAE: A început distribuirea către secţiile de votare organizate în străinătate a materialelor pentru alegeri
În Parlamentul European au apărut primele probleme la audierile membrilor viitorului Executiv al Uniunii
Internaţional joi, 7 noiembrie 2024, 15:02

În Parlamentul European au apărut primele probleme la audierile membrilor viitorului Executiv al Uniunii

În Parlamentul European au apărut primele probleme la audierile membrilor viitorului Executiv al Uniunii. Candidatul propus de Ungaria pentru...

În Parlamentul European au apărut primele probleme la audierile membrilor viitorului Executiv al Uniunii
Alegeri prezindețiale în Statele Unite ale Americii
Internaţional miercuri, 6 noiembrie 2024, 16:50

Alegeri prezindețiale în Statele Unite ale Americii

UPDATE – Donald Trump, viitorul preşedinte al SUA, a câştigat nu doar majoritatea marilor electori care-i asigură revenirea la Casa Albă,...

Alegeri prezindețiale în Statele Unite ale Americii
Internaţional miercuri, 6 noiembrie 2024, 06:23

Inundaţii în Spania: 89 de dispăruţi, potrivit justiţiei regionale din Valencia

Justiţia din Valencia a declarat marţi seara că a înregistrat 89 de cazuri de persoane dispărute în aceasta regiune spaniolă puternic...

Inundaţii în Spania: 89 de dispăruţi, potrivit justiţiei regionale din Valencia
Internaţional marți, 5 noiembrie 2024, 16:54

MAE: Încă o persoană de cetăţenie română a murit în inundaţiile din Spania

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că, potrivit informaţiilor transmise de către autorităţile spaniole, o altă persoană aflată...

MAE: Încă o persoană de cetăţenie română a murit în inundaţiile din Spania
Internaţional marți, 5 noiembrie 2024, 15:58

Inundaţii în Spania/Executivul a declarat stare de catastrofă naturală. Plan de urgenţă de 10,6 miliarde euro

Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a anunţat marţi un prim plan de urgenţă în valoare de 10,6 miliarde de euro pentru a veni în ajutorul...

Inundaţii în Spania/Executivul a declarat stare de catastrofă naturală. Plan de urgenţă de 10,6 miliarde euro
Internaţional marți, 5 noiembrie 2024, 06:19

Roxana Mînzatu, propusă pentru funcţia de comisar european, va fi audiată astăzi în Parlament

Roxana Mînzatu, propusă pentru funcţia de comisar european din partea României pentru oameni, competenţe şi pregătire, va fi audiată marţi...

Roxana Mînzatu, propusă pentru funcţia de comisar european, va fi audiată astăzi în Parlament

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022

„Pulsul Zilei” din 5 ianuarie 2022

Publicat de nicolaetomescu, 6 ianuarie 2022, 18:25

10:00…

Într-un contextpandemic”, asigur calitatea producției editoriale, creșterea competitivității publicisticeprin propriul exemplu… Astfel, am conceput și prezentat rubrici radiofonice (frecvență considerabilă în „Pulsul Zilei”), am alimentat cu producție editorială onair pe platforma online; am realizat secvențe radio aparținând majorității genurilor publicistice (analize – îndeosebi culturale, sociale, economice, sportive, politice, note, comentarii, eseuri, medalioane, evocări / mai ales specia jurnalistică având drept scop informarea asupra unor fapte de actualitate, de interes pentru un public larg, în urma investigării, apelând, adesea, la modalități literare de expresie), la care se adaugă peste 600 de postări on-line.

Ultimele trei îi privesc pe Emil Gârleanu, Ioan Petru Culianu și Emil Brumaru…

Născut în noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1878, la Iași, dovedind, de timpuriu, sensibilitate (din narațiunile altora, reinvestite cu sens, nu neapărat prin ceea ce înţeleg psihologii /uşurinţa cu care starea emoţională poate fi schimbată, radical, negativ, de factori externi/, ci, mai curând, prin îngrijorările mamei cu privire la stările de visare ale copilului său), Emil Gârleanu urma Școala (primară) nr. 2 din „Sărărie”, a început liceul în Iași, a frecventat „Școala Fiilor de Militari” (coleg cu Eugeniu Botez, alias Jean Bart), „Școala Militară de Infanterie și Cavalerie”, „Școala Militară de ArtilerieGeniu și Marinăsublocotenentul va fi exilat, la Bârlad, din cauza activității sale publicistice (interzisă de regulamentul militar), părăsind, mai târziu, localitatea din Moldova și stabilindu-se în București… „Nu trebuie să fii cât un munte de mare ca să poţi judeca. Ci de-ai fi cât o neghină sau cât un fir de colb, dacă ai în căpușorul tău scânteia dumnezeiască ce cuprinde lumile, ţi-i de ajuns: ştii ce eştide unde vii şi încotro trebuie să te îndrepţi.” – afirmase Emil Gârleanu… În februarie 1906 se căsătorea cu Marilena Voinescu, din această uniune rezultând Rodica (fiica lor); scriitorul a nutrit o dragoste nemărginită, i-a dedicat volumul de schițe „Din lumea celor care nu cuvântă”…

Grivei de Emil Gârleanu… Lectura: Lucian Dumbravă; Muzica: „A walk into space”…

(…)

Frumusețe, artă, leac de vindecat tristețea și amarul… Din repertoriul Sofiei Vicoveanca fac parte cântecele de leagănde nuntă sau cumetriedoinele de dragoste şi de dorcolindele, bocetele sau baladele, deopotrivă cântecele de voie bună… Cu fidelitate, contopită cu tradiția, Sofia Vicoveanca oferă întâlnirea de vis cu virtuozitatea sa interpretativă; în cântece, sunt armonizate valoarea, bogăția, varietatea repertoriului cu cea a interpretării și a glasului unic, duioase cântece de leagăn, sfâșietoare bocete, sensibile cântece de dragoste și de dor, spirituale sau nostalgice cântece ale ceremonialului de nuntă, vioaie cântece de joc cu pitorești și bogate imagini ale satului vechi/satului nou… La Radio Iași, nu am încetat să privim, cu admirație, către oamenii de valoare. Drept consecință, fiecare (re)întâlnire cu Sofia Vicoveanca s-a transformat/se transformă într-o sărbătoare…

Jingle cu ID + Interviu cu Sofia Vicoveanca

11:00…

Cu cât există mai multe informaţii, cu atât mai puţin au ele acelaşi sens pentru toată lumea. Hiper‑me­diatizarea accentuează dezechilibrele, asigurând, în schimb, avan­taje celui care este mai răspândit în câmpul informării…

Desigur, creşterea volumului informaţiilor reclamă din partea jurnalistului munca de filtrare, selecţie, elaborare – care solicită onestitate şi competenţă. Necesitatea explicaţiei, a comentariului, presupun fericita colaborare între „jurnalistul generalist”, „jur­nalistul specializat”, „specialistul non‑jurnalist”…

Considerat un expert în gnosticism și magie renascentistă, un prieten și discipol al lui Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu (5 ianuarie 195021 mai 1991)/născut în Iași, a lăsat moștenire posterității lucrări precum: Eros și magie în RenaștereCălătorii în lumea de dincoloDicționar al religiilor (în colaborare cu Mircea Eliade), HesperusArborele cunoașteriimitologia gnostică de la creștinismul timpuriu până la nihilismul modernGnozele dualiste ale OccidentuluiPergamentul diafan•Ultimele povestiriCult, magie, erezii

Jingle cu ID + Documentar despre Ioan Petru Culianu

 (…)

Tăcerea își face datoria, deși în lumea întreagă se vorbește îmbelșugat… Marea întrebare a epocii? De ce tac atât de puțini dintre cei somați să aducă osanale? Tăcerea este, în acest caz, bine dirijată. Marea întrebare? De ce vorbesc atât de mulți dintre cei invitați sau neinvitați să adere la minciună?

Lecția care trebuie învățată? Să faci, să asculți, apoi să te lansezi în conversații, în păreri. A tăcea înseamnă, inclusiv, a-ți stăpâni pornirile, furiile, frustrările. Opusă acestei calități este vorba explozivă, multă, asemănătoare mahalagismului, clevetirea, colportarea informațiilor, atitudini reflectate frecvent de Caragiale, sub forma expresiilor vulgare, dar și a lipsei de respect…

 

Am promis o ediție plină de recunoașterea valorilor… Plină de muzică Aceasta ne transportă oriunde dorim, precum o mașină care ne poate teleporta în orice timp și în orice loc. Trebuie doar să facem alegerea potrivită. Să găsim ingredientul aproape magic care ne poate schimba starea, ne poate face nostalgici, ne poate aminti de clipe și de oameni dragi, de alte vremuri…

Jingle + Feature Elvis Presley

Unele melodii sună ca o amintire… Muzica adună sunetele sentimentelor noastre…

Jingle + Feature Ioana Radu

Înainte de 12:00…

În teoria presei, s-au statornicit funcții precise pentru fiecare mijloc de comunicare: ziarul explică un eveniment, televiziunea arată, radioul anunță

La Radio Iași, pe 1053 Khz Unde Medii; 90,8… 94,5… 96,3 MHz FM, urmează Jurnal(ul) regional Radio Iași

*

În „Pulsul Zilei”, magia muzicii este dorința devenită realitate…Iar fila de calendar are propria greutate și aceasta nu poate fi limitată…

leitmotiv muzical: „Dyka Enerhija” („Wild Energy”) cu ID Radio Iași

Ruslana /laureată a „World Music Awards”, câştigătoarea Eurovision Song Contest 2004”/

*

Emil Brumaruunul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani, s-a născut pe 25 decembrie 1938 (înregistrat în acte oficiale la 1 ianuarie 1939) în comuna Bahmutea (Mihailovca), judeţul Tighina, Basarabia (Republica Moldova de astăzi). După studii la Şcoala medie nr. 1 „Mihail Sadoveanu” (actualul Colegiu Naţional) din Iaşi, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină. A profesat în comuna Dolhasca, judeţul Suceava, loc esenţial în imaginarul operei sale, pe care l-a numit, în corespondenţă, „rezervaţia naturală de îngeri„. S-a dedicat scrisului, poemele sale fiind incluse în antologii din RomâniaGermaniaFranţaAngliaSuediaS.U.A. Emil Brumaru trecut la cele veșnice din 5 ianuarie 2019 (după ce suferise un atac vascular cerebral);  a fost înmormântat, cu onoruri militare, la Cimitirul Eternitatea din Iaşi

Emil Brumaru recită poezia proprie

Cât de curând, comemorăm 10 ani… Cum poate fi moartă Whitney Houston dacă ea sălășuiește în inimile multor oameni? Sau poate că ar trebui să formulăm o posibilă definiție a regretului: dorința de a schimba ceea ce nu mai poate fi schimbat…

Jingle + Feature Whitney Houston

(…)

De-a lungul a şapte decenii de activitate, Gică Petrescu şi-a construit un repertoriu remarcabil prin diversitate şi complexitate…

Jingle + Feature Gică Petrescu

 

Înainte de 13:00…

Investigarea cotidianului, ajutată, dar şi contaminată, parţial, de acroşările radioului şi televiziunii, acordă (rar) timpul necesar activităţii originale de elaborare, verificării minimale. Acest spaţiu are şanse să dispară în audio‑vizual, din moment ce primatul este acordat instantaneităţii, în numele unei concurenţe fără limite. Cazurile extreme pot fi situate într‑o tendinţă surdă a audio‑vizualului (dar şi a politicului din exteriorul şi interiorul audio‑vizualului) de a transforma jurnaliştii în animatori. Nu este suficient să condamni informaţia‑spectacol, logica concurenţei sau abuzurile. Ar trebui, totodată, să existe tentaţia de a defini, în fiecare caz întâlnit, limitele care separă informaţia de spectacol, dar şi limitele derivând din diferenţa între buna obişnuinţă a evoluţiei şi derapajele cărora această evoluţie le‑a făcut loc…

La ora 13:00, Radiojurnalul de București

(…)

„Lumea culorilor sonore”, folosită, de cele mai multe ori, pentru a manipula emoțiile, incumbă și tendința de a-i ceda. Anumite succesiuni de sunete ne emoționează, în vreme ce altele, precum zgomotul produs de masini, în trafic, deranjează vizibil. Mai ales că le asociem cu poluarea, despre care autoritățile nu mai vor să vorbească (deoarece nu mai ies din criza sanitară). Pământul creează și reglează atmosfera proprie. Omul contribuie, decisiv (nu toți poluanții atmosferici provin din surse antropice), la degradarea grandorii mediului înconjurător/prin pagubele pe care le produce…

Ne facem că restabilim echilibrul… Până a ajunge acolo, adâncim suferința… prin trimitere la spusele lui Mircea Cărtărescu: „Nicăieri ca în showbiz nu e mai vizibilă barbaria de fond a lumii noastrelipsa ei de umanitatede compasiune, de proiect, de orizont. Tinerii artişti, un val după altul, sunt antrenaţi şi aruncaţi în arenă, în groapa cu lei a unei uzuri şi a unei concurenţe sufocante. Sunt storşi literalmente de talentul pe care-l au şi, când cedează, când devin epave ciuruite de alcool, sex şi droguri, sunt aruncaţi afară, pur şi simplu, şi vin alţii în locul lor.”

Feature Michael Jackson

Despre ceea ce nu poți vorbi, trebuie să taci – iată o decizie a filozofului ajuns la capătul limbajului și mult în afara nevoii de exprimare. Decretul lui Wittgenstein prefera să pună capăt crizei prin fugă. De ce am vorbi despre ce nu putem vorbi? Există un răspuns la respectiva întrebare. Se poate vorbi mult și util despre ce nu se poate vorbi; anume, în toate împrejurările în care puterea mizeriei umane și dezorientarea societăților decăzute provoacă silă și îndeamnă la tăcere. Mai ales despre aceste lucruri trebuie vorbit… Cu alt prilej…

 

Nicolae Tomescu

redactor-șef Radio Iași

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie joi, 20 ianuarie 2022, 19:10

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…

Ce se întâmplă „când porcii ajung la putere”? Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Vă...

George Orwell /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 21 ianuarie 2022/…
„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/
AUDIOgalerie marți, 18 ianuarie 2022, 16:40

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/

19 ianuarie 1857: La Chişinău, în Basarabia „ţaristă”, era încheiat protocolul conform căruia, odată trasată noua frontieră în partea...

„Jocul de-a granița”… /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 19 ianuarie 2022/
Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie luni, 17 ianuarie 2022, 17:04

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…

Concept, „voice over”, înregistrări: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Vă rog să citiți și articolele publicate...

Grigore Vieru /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 18 ianuarie 2022/…
„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie duminică, 16 ianuarie 2022, 10:21

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…

Concept și „voice over”: Nicolae Tomescu postprocesare sunet: Alexandru Iurea   Născută, pe 17 ianuarie 1933, din părinți italieni, în...

„Dalida” /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 17 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie joi, 13 ianuarie 2022, 19:52

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.

Naşterea şi botezul trimit la Botoşani… Oamenii din Ipoteşti – deoportivă intelectualii  care au alcătuit/alcătuiesc viaţa...

Despre Eminescu… în „Pulsul Zilei” de vineri 14 ianuarie a.c.
AUDIOgalerie joi, 13 ianuarie 2022, 18:51

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…

Cunoscut pentru vocea lui „aspră”, Roderick David Stewart se născuse pe 10 ianuarie 1945, în Londra… A cântat în mai multe formații...

Rod Stewart /„Audio Feature” în „Pulsul Zilei” din 14 ianuarie 2022/…
AUDIOgalerie luni, 10 ianuarie 2022, 16:43

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022

  11:00… Pentru Nicolae Tomescu, Alexandru Iurea, Gabriel Elvis Mihălăchioaei, dicția clară ocupă un loc special în viața de zi cu...

„Pulsul Zilei”/10 ianuarie 2022
AUDIOgalerie vineri, 24 decembrie 2021, 22:12

In Memoriam Marina Scupra

Marina Scupra /24 decembrie 1967-30 iulie 2017/ Apariție obișnuită pe micile ecrane ale comunismului ceaușist, cântăreața avea priză la...

In Memoriam Marina Scupra

Botezul Domnului

Botezul Domnului

Publicat de nicolaetomescu, 6 ianuarie 2022, 09:05

*

Sărbătoarea creştină a luat locul unei festivităţi păgâne, celebrarea zeului Dionysos, atunci când aveau loc o serie de ospeţe şi manifestări orgiastice. În ceea ce priveşte originea, sunt specialişti care susţin că Boboteaza ar fi luat locul unei festivități din lumea tracică (epoca fierului sau cea a bronzului), alţii, dimpotrivă, sunt de părere că divinitatea celebrată ar veni din adâncul religiilor asiatice şi egeene (epoca neolitică). Cu certitudine, cultul zeului era atât de răspândit în antichitate, încât ar fi fost posibil să devină o religie universală (cu care creştinismul a intrat în coliziune) reuşind să supravieţuiască, astăzi, la români, sub forma obiceiului Iordanitul femeilor.

În mitologia greacă, Dionysos era zeul vinului şi al viţei de vie, una dintre cele mai importante divinităţi din vechime; fiul lui Zeus cu muritoarea Semele, desăvârşind un cult răspândit în intreaga lume, făcea parte din cea de-a doua generaţie de olimpieni, romanii cunoscându-l sub numele de Bachus. La serbările care se dădeau în cinstea zeului Dionysos (primele zece zile ale anului) participau, mai ales, femeile; se mânca, se bea, se dansa, totul lua sfârşit în şi prin manifestări orgiastice. Festivităţi misterioase ale lui Dionysos s-au celebrat până în epoca imperială. Nu a fost deloc simplu în procesul trecerii de la păgânism la creştinism; o demonstrează şi evoluţia, destul de greoaie: în primele secole după Cristos, Boboteaza era sărbătorită împreună cu Naşterea Domnului, pe 6 ianuarie; de abia în secolul al IV-lea d.Cr., cele două sărbători au fost separate, 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Naşterii Domnului şi 6 ianuarie pentru Botezul Domnului.

*

La români, se păstrează amintirea manifestărilor specifice cultului zeului Dionysos, zi in care femeile măritate se adună, la o gazdă, în grupuri de 10-30. Iordanitul sau Torontoiul Femeilor se desfăşoară şi în zilele noastre, îndeosebi în judeţele din sud-estul României (Buzău, Vrancea, Brăila, Tulcea, Constanţa). Fiecare participant aducea alimente şi băutură – preparate la gazdă. După ce mâncau şi beau din belşug, spunând că se iordanesc (sinonim pentru beţie), cântau, jucau, chiuiau, ieşeau pe drum unde înşfăcau bărbaţii ieşiţi (întâmplător) în calea lor, îi ridicau şi îi duceau cu forţa la râu sau la lac, sub ameninţarea că-i aruncă în apă; bărbaţii se răscumparau cu un dar, de obicei cu o vadră de vin (10 litri); dădeau ce li se cere numai să scape de iordanite. Iordanitele se mai urcau pe o grapă, trasă, pe rând, de alte femei, mergeau prin case şi stropeau cu apă pe cei întâlniţi, făceau tot felul de năzdrăvănii. De Tontoroiul Femeilor, erau abolite normele de bună-cuviinţă ale satului tradiţional, erau tolerate excesele de băutură şi petrecerile peste măsură. De altfel, femeile se considerau, în respectiva zi, mai puternice şi cu mai multe drepturi decât bărbaţii: lăsau toate obligaţiile de soţie şi mamă în seama soacrelor, chiar a bărbaţilor, chefuiau şi se distrau fără rezerve şi fără să dea socoteală. În unele sate, ceata femeilor măritate primea, în rândurile sale, tinerele neveste, căsătorite în anul încheiat, printr-o ceremonie specială: acestea erau duse la râu şi stropite cu apă. Elemente ale petrecerii de pomină sunt păstrate de femeile din comuna Pantelimon (imediata apropiere a Bucureştilor). Ca origine, obiceiul (ciudat) este o supravieţuire a cultului dedicat zeului Dionysos care, printre altele, se manifesta prin dansuri frenetice şi extaz mistic, inclusiv în cetăţile antice de la Marea Neagră (Calatis, Histria, Tomis). De remarcat faptul că, în calendarul cetăţii Calatis, pe ruinele căreia s-a ridicat Mangalia de astăzi, o lună a anului era dedicată lui Dionysos, zeu al vegetaţiei, al viţei de vie, al beţiilor ritualice, dovada apartenenţei la panteonul local.

*

În ajun de Bobotează/5 ianuarie, preotul umblă din casă în casă, având crucea în mână, stropeşte cu agheasmă, din vârful unui mănunchi de busuioc, atât locuinţa, cât şi pe toţi membrii familiei; tinerele fete îşi visează ursitul, ele îşi leagă, pe inelar, un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc (pun busuioc sub pernă). Fetele care cad pe gheaţă, în ziua de Bobotează, pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară. Gospodinele aşteaptă preotul cu casa curată şi cu un vas cu apă pe masă, în care preotul lasă agheazma/apa sfinţită care să fie de leac la nevoie. Tot în ajun de Bobotează, credincioşii trebuie să mănânce bucate de post, iar cei care se cred în stare ţin post negru.

În ziua de Bobotează, creştinii merg la biserică şi asistă la slujba de sfinţire a apelor, iar, la sfârşitul slujbei, primesc apa sfinţită. Agheasma mare, împărţită în biserici după slujba de Bobotează, este păstrată cu sfinţenie, fiind considerată drept leac pentru boli, dar şi pentru dezlegarea de farmece sau făcături. Se mai spune că agheasma mare este folositoare creştinilor pentru iertarea păcatelor. Despre agheasma adusă de la biserică, oamenii cred că este bună pentru orice. Bătrânii cred că sunt suficiente câteva picături din apa aceasta pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. Agheasma nu se alterează în timp, chiar dacă vasul nu este acoperit. Tot în ziua de Bobotează, mamele care au pierdut copii sau i-au născut morţi, iau apa sfinţită şi merg împreună cu preotul, o toarnă peste morminte, apoi îi botează cu numele Ion; dacă vor proceda, în acest fel, trei ani la rând, se crede că respectivii copiii sunt botezaţi. În localităţile aşezate pe malul unei ape (pe malul Dunării, spre exemplu), preotul aruncă o cruce de lemn în apă, după care sar bărbaţii curajoşi pentru a o aduce înapoi; cine se aruncă în apă de Bobotează va fi ferit de toate bolile; când preotul aruncă o cruce în apă, dracii ies şi fug pe câmp, însă nu sunt văzuţi decât de lupi… Vremea din ziua de Bobotează o prevesteşte pe cea de peste an; dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă; dacă bate crivăţul, este semn că vor fi roade bogate; dacă va curge apa din streaşină, se va face vin bun, iar dacă pomii sunt îmbrăcaţi în promoroacă, va fi belşug şi sănătate…

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază douăsprezece feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. „Chiralesa” provine din neo-greacă şi înseamnă „Doamne, miluieşte!”. Exista credinţa că, strigând Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli. Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

De Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit „Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care numele invocat se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania sunt purtaţi – cu mare alai – prin sat până la râu, apoi botezaţi sau purificaţi.

*

Catolicii celebrează, pe 6 ianuarie, Epifania/anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie…

La ortodocşi, Botezul Domnului, praznicul numit şi Epifania sau Dumnezeiasca Arătare, reprezintă reactualizarea momentului în care Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, vine la Iordan şi acceptă botezul pocăinţei – a lui Ioan -, El Cel fără de păcat, asumând păcatele întregii omeniri, pe care le va răscumpara prin scump sângele Său, pe Golgota. Botezul Domnului Isus Cristos a fost lucrarea Sfintei Treimi: Tatăl a mărturisit despre El. Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit (Mt. 3, 17; Mc. 1, 11; Lc. 3,22); Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumb peste El şi Fiul a primit botezul lui Ioan.

*

Sfântul Ioan Botezătorul şi Iordanul.mp3 (Nicolae Tomescu, relatare din Iordania/2007)

Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totuşi, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spaţiu unde creştinii îmbrăcaţi în cămăşi albe lungi, numite „crijme”, intră în râu. Orice pelerinaj din Ţara Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan, care izvorăşte din Munţii Libanului, apoi traversează Marea Galileii şi, după un traseu sinuos, se varsă în Marea Moartă. Unii preoţi îi cufundă de trei ori în apa Iordanului pe credincioşii adulţi, repetând, într-un fel, botezul făcut de SFÂNTUL IOAN. Preoţii ortodocşi români afirmă că botezul este unic, de aceea binecuvântează pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan. Ritualurile pot fi văzute în tot anul pe durata pelerinajelor, fără legătură cu Boboteaza…

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea

La Iași, Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea.  La mormântul sublocotenentului Bogdan...

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%

Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat,...

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 11:30

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului Interval de valabilitate: 11 noiembrie, ora 10 – 13...

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 10:24

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț

Luna noiembrie este, pentru echipa noastră, una de maximă intensitate. Vom avea peste 40 de reprezentații (la sediu – cu public școlar, cu...

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:45

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii....

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:31

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării

Ploile vor continua până mâine dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării. Este în vigoare o atenţionare meteo în acest...

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:28

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile

Autorităţile au decis întreruperea circulaţie pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile. Va fi închis efectiv sectorul de drum cuprins...

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile
Prim plan duminică, 10 noiembrie 2024, 12:41

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 10-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Ionel Teodoreanu: „Nu poţi pleca din tine însuţi”…

Ionel Teodoreanu: „Nu poţi pleca din tine însuţi”…

Publicat de nicolaetomescu, 5 ianuarie 2022, 18:29

 

Numele lui Ionel Teodoreanu (cunoscut de lume începând cu 6 ianuarie 1897/Iași) poartă amprenta unui timp aparent stins. Casa de pe uliţa din Iaşi[1], de unde răsărise locuinţa străbună, nu mai adăpostește oameni care să își amintească (măcar) frânturi de întâmplări. S-au aşternut anii, imaginile s-au şters, deopotrivă atmosfera lunilor de vară (atunci când se adunau membrii familiei). Copilăria, petrecută alături de frații săiAlexandru (viitorul Păstorel Teodoreanu) și Laurențiu, paradisiacă prin îngăduința părinților[2] și îndrumarea tentațiilor vârstei de către bunici/aceștia îşi răsfăţau nepoţii („În casa bunicilor”/1938)…

Atras de sport[3] și de lectură, a urmat școala generală[4] și Liceul Național din Iași[5]; în 1916, după absolvire, pe fondul intrării României în război, era admis la „Școala de artilerie și geniu”[6]. După război, drumul său a început să se definească. Prima verigă a fost reprezentată de întâlnirea cu Ștefana Lupașcu[7]; a doua era tot rodul amiciției, de această dată cu Demostene Botez[8]. A devenit student al Facultății de Drept[9]. În paginile „Vieții românești” apar povestirile din Ulița copilăriei. Apoi La Medeleni[10]. Profesorul de istorie literară Garabet Ibrăileanu îi era îndrumător şi prieten. În tot cursul stagiunii judiciare, Ionel Teodoreanu compunea, în cauze penale, pledoarii lungi pentru clienţi; în lunile de vară îşi lua o vacanţă de creaţie literară, retrăgându-se, cu familia, la Mănăstirea Agapia (județul Neamţ)[11]. Ulterior anului 1927, vreme de două decenii, în fiecare an apare un nou volum semnat de Ionel Teodoreanu. Medelenismul a ajuns eticheta definitorie, succesul de public l-a depășit pe cel al criticii, s-au adăugat dobândirea calității de membru al Barou-lui Iași, verile dedicate scrisului la Agapia, numirea, în iulie 1930, ca director al Teatrului Național din Iași (grija pentru repertoriu, calitatea actorilor, desfășurarea repetițiilor). Anul 1933 marchează o schimbare fundamentală: a renunțat la conducerea Naționalului, și-a făcut planuri să părăsească Iașii[12]. Revenit, în 1938, în București, a inițiat o nouă componentă a creației sale, cea a memorialisticii[13]. După 1947, a reușit să obțină achitarea în cazuri politice[14]. Ultimii ani de viață sunt reflectați de ciclul La porțile nopții[15]…

Frumos şi melancolic, preocupat de subtilităţile sufletului omenesc, Ionel Teodoreanu a stârnit pasiuni printre destule reprezentante ale sexului feminin[16]. Totul pare a fi deșertăciune… La 3 februarie 1954, în fața unui magazin alimentar, pe drumul către tribunal, aproape de locuință, într-un București înzăpezit și mocirlos[17], moare ca urmare a unei sincope cardiace[18]. Astfel, ia sfârșit nu doar o biografie ci o lume care, dincolo de nuanțe idilice sau de excesul figurilor de stil, conferă mărturie despre înțelepciunea și măsura unui mod de a descoperi,  de a desluși, de a defini realitatea.

Ionel Teodoreanu rămâne unul dintre puținii noștri scriitori care au impus o mitologie a unui loc și a unor vârste[19]

[1] UliţaZlataustdin Iaşi (unde ar trebui să existe, dar nu avem, un muzeu al scriitorului)…

„Uliţa avea şi un felinar, pripăşit printre rarii ei copaci”, scria Ionel Teodoreanu în „Uliţa copilăriei”. „În fiecare seară, un moşnegel ghebos venea şchiopătând până la felinar: îi vorbea ceva la ureche, ocrotindu-şi vorbele cu mâinile, şi felinarul îi răspundea cu o lumină care dăinuia toată noaptea.”

[2] Mama (Sofia), fiica lui Gavriil Muzicescu – figură marcantă a istoriei creației muzicale românești, era profesor de pian la „Conservator” și prietenă veche a lui George Enescu… Tatăl (Osvald) fusese magistrat, descendent al avocatului Alexandru Teodoreanu, unul dintre numele majore ale dreptului ieșean al secolului al XIX-lea…

[3]Un bărbat frumos, pasionat de sport, de patinaj şi de box. Un om luminos” – astfel îl caracterizase Alexandru A. Teodoreanu…

„Ionel Teodoreanu preluase de tânăr răspunderea materială a familiei sale, pe care şi-a întemeiat-o încă din studenţie. Pe soţia lui, Lili Lupaşcu, scriitoarea de mai târziu, care a publicat cărţi sub pseudonimul literar Ştefania Velisar, Ionel a cunoscut-o la Crăciunul din 1918, când tânăra a venit în casa familiei Teodoreanu (împreună cu surorile Delavrancea). Atunci s-au întâlnit. Pe urmă s-au căsătorit şi au apărut cei doi fii gemeni, Ştefan şi Laurenţiu. Au locuit un timp în Iaşi, în casa părinţilor lui Ionel, de care vă spuneam. Tatăl lui, Osvald, era un renumit avocat la cea vreme, şi mama, Sofia – noi îi spuneam Sonia –, era profesoară de pian la Conservatorul ieşean şi prietenă din tinereţe cu George Enescu, care o vizita la fiecare trecere prin Iaşi. Ionel îşi câştiga în acei ani existenţa lucrând ca avocat la Baroul ieşean şi împărţindu-şi ziua în întâlniri cu prietenii scriitori din cercul «Vieţii Româneşti», mai ales cu Mihail Sadoveanu şi poetul George Lesnea.

[4] Începută la „Pitar Mos” din București, finalizată în Iași…

[5] Profesor de literatură i-a fost Calistrat Hogaș

[6] Starea sănătății sale îl împiedică să participe la lupte… Moartea fratelui Laurențiu, pe frontul francez (în 1918), fisurează universul paradisiac…

[7] Sora viitorului autor al lucrării Les trois matières, apropiata Cellei Delavrancea, veche prietenă a Teodorenilor…

[8] Care își invita, în 1919, fostul coleg de liceu la ședințele de redacție ale revistei „Insemnări literare”… Numele membrilor acesteia din urmă? George Topîrceanu, Mihail Sadoveanu, Demostene Botez, Garabet Ibrăileanu (cel care, după parcurgerea primelor texte, îi oferă lui Ionel Teodoreanu susținerea deplină)…

[9] Pe care a absolvit-o (1920) prin promovarea în trei sesiuni consecutive a examenelor… Examenul de licență a fost, la rându-i, o reușită strălucită. Motivația demersului dincolo de obișnuit pare a fi condiția pusă de juristul Ștefan Lupașcu, tatăl logodnicei sale, de a îngădui căsătoria abia după ce tânărul Ioan-Hipolit își finaliza studiile. Începe, astfel, asumarea vieții de familie, profesionale și literare. Prima are în centru nașterea, în 1921, a gemenilor Alexandru și Osvald (copii reali ai unui tată neverosimil). Cea de-a doua – îndatoririle de avocat cu firma, dar fără clienți. Ultima – definită de colaborarea cu „Viața românească” – traduceri, frustrări, dar și încurajările lui Garabet Ibrăileanu. Ziua aparținea încercării profesionale de a câștiga bani, luptând și răbdând, noaptea era dedicată scrisului

„Ionel Teodoreanu preluase de tânăr răspunderea materială a familiei sale, pe care şi-a întemeiat-o încă din studenţie. Pe soţia lui, Lili Lupaşcu, scriitoarea de mai târziu, care a publicat cărţi sub pseudonimul literar Ştefania Velisar, Ionel a cunoscut-o la Crăciunul din 1918, când tânăra a venit în casa familiei Teodoreanu (împreună cu surorile Delavrancea). Atunci s-au întâlnit. Pe urmă s-au căsătorit şi au apărut cei doi fii gemeni, Ştefan şi Laurenţiu. Au locuit un timp în Iaşi, în casa părinţilor lui Ionel, de care vă spuneam. Tatăl lui, Osvald, era un renumit avocat la cea vreme, şi mama, Sofia – noi îi spuneam Sonia –, era profesoară de pian la Conservatorul ieşean şi prietenă din tinereţe cu George Enescu, care o vizita la fiecare trecere prin Iaşi. Ionel îşi câştiga în acei ani existenţa lucrând ca avocat la Baroul ieşean şi împărţindu-şi ziua în întâlniri cu prietenii scriitori din cercul «Vieţii Româneşti», mai ales cu Mihail Sadoveanu şi poetul George Lesnea” (mărturia lui Alexandru A. Teodoreanu; a urmat aproape un deceniu şi jumătate martiriul celor care au trecut prin temniţele comuniste, regimul criminal l-a învinuit de „înaltă trădare”)…

[10] Nu ați rămas cu nostalgia unei tinereți risipite? Moartea Olguței m-a revoltat, cred că și dumneavoastră v-ați simțit la fel în fața soartei implacabile… Desigur, lumea lui Ionel Teodoreanu rămâne cea a zarzărilor înfloriți de la Medeleni. „Medelenismul” lui nu s-a învechit. Majoritatea criticilor au fost de acord că evocarea copilăriei și a adolescenței la Ionel Teodoreanu trece prin Creangă, Delavrancea, Duiliu Zamfirescu. Raiul Medelenilorcoincide cu vârsta de aur a copilărieinestatornice”. „La Medeleni” rămâne o uimitoare explozie epic-lirică, o cascadă stilistică surprinzătoare prin atmosfera și duioșia evocărilor, un conflict de atâtea ori candid, cu episoade ce par asemenea unor frânturi de legendă. Romancierul abia împlinise 20 de ani când a scris romanul. În clipa apariției, aplauzele cititorilor au fost frenetice. Criticii i-au mai estompat din efuziuni. G. Călinescu stabilește că romanul „are o valoare durabilă”, Camil Petrescu arată că lucrarea prezintă „aspecte afective” ale copiilor printr-o serie de „incidențe de viață”, Ibrăileanu crede că Olguța este „tipul cel mai frapant”…„ cel mai reușit” model de fată din literatura noastră, Perpessicius mărturisește  că „entuziasmul” său „nu-și găsește aripi la înălțimea bucuriei prin care a trecut de-a lungul acestor pagini de primăvară și mireasmă”…

La Medelenia fost inspirat de un conac de pe malul Prutului, al unor prieteni, unde mergea Ionel(…) o casă boierească, unde se adunau prieteni din lumea literară, intelectuali; l-a inspirat locul, l-a inspirat numele. Intelectualii din mediul burghez aparținând Moldovei aveau obiceiul să se adune laolaltă. Literatura lui Ionel Teodoreanu este îmbibată de farmecul vieţii din oraşele Moldovei, în mare parte dispărute; creează personaje vii, este scrisă cu talent scriitoricesc…

[11]Lorelei”, considerat unul dintre cele mai frumoase romane de dragoste din literatura română, nu a fost scris la Agapia, cu unul dintre creioanele ascuţite de soţia lui, în chioşcul cu flori şi aromă de cafea unde s-au născut atâtea vieţi pe hârtie. La „Lorelei”, Ionel Teodoreanu a scris ani întregi, parte esențială din carte a fost redactată undeva, la malul mării. Romanul, care începe într-o gară, unde un tren opreşte trei minute, este o poveste pe jumătate adevărată (precum mai toate poveştile). Şi Catul Bogdan, şi frumoasa Luli au existat, undeva, cândva, iar Ionel Teodoreanu i-a întâlnit sub alte nume, i-a cunoscut, i-a observat şi i-a recompus apoi în „Lorelei”…

[12] Era vorba despre stabilirea majorității membrilor „Vieții românești” în București, impresia că vechiul Iași se îndreaptă, tot mai insidios, spre altceva decât imaginile cunoscute, nevoia unui alt început… Fractura legăturii se produce, brutal, prin moartea, la 12 martie 1936, a lui Garabet Ibrăileanu, apoi, un an mai târziu, a tatălui său…

[13] Este perioada polemicii cu George Călinescu, a noilor prietenii – printre cei apropiați numărându-se Ion Pillat, Tudor Argezi, Camil Petrescu, Nicolae Tonitza –, a traducerilor și prezenței în programa școlară, deopotrivă a șubrezirii sănătății, confruntării cu o realitate tot mai sumbră (începând din 1940) și a reflecției asupra a ceea ce, cu adevărat, pare a fi important, pe fondul contestării operei sale…

[14] Printre ele numărându-se și cel al actorului Matei Alexandru… A pierdut dreptul de a publica, locuința i-a fost rechiziționată (Ionel Teodoreanu era silit să se mute la periferie)…

[15] Și marcați de adormirea întru Domnul a Sofiei Teodoreanu (în 1952)…

[16] Cele mai multe dintre aceste amoruri au rămas învăluite în mister, li s-a pierdut urma în istorie… O iubire neîmpărtăşită (după 1938), atunci când Ionel Teodoreanu s-a mutat în Bucureşti, ne-a fost dezvăluită de Vlaicu Barna (prieten al scriitorului): „Era în timpul războiului, când pe scena teatrului din pasajul Majestic apărea un exemplar de lux al frumuseţii feminine. Vederea ei, ca o lovitură de trăsnet pentru vestitul curtezan, a fost fatală. Din clipa când a văzut-o, el n-a mai avut linişte şi somn, pentru că toate încercările de a se apropia de femeia devenită a visurilor şi a destinului, cum zicea, i-au fost zădărnicite. Mesajele trimise prin scrisori, versuri şi buchete de flori au rămas fără efect şi total ignorate. Îndrăgostitul se plângea acum cu amărăciune prietenilor şi prietenelor, fără cea mai mica jenă”. Acelaşi evocator a elucidat enigma: „Frumoasa neîndurată de pe scenă era Nadia Cantacuzino, soţie a aviatorului Bâzu din istorica familie aristocrata, şi graţiile ei au strălucit şi după plecarea din ţară, distribuită în filme sub numele de Nadia Gray. De la această nereuşită, care l-a costat mult, Ionel Teodoreanu a început să fie văzut în faţa paharului, el, care se delimita totdeauna de aura bahică a bunului sau frate Păstorel, şi la masă nu bea decât rar o sută de grame de vin îndoit cu apă”. Născută la Bucureşti, în 1923, dintr-un tată rus şi o mamă basarabeancă, actriţa care l-a fermecat pe scriitorul melancolic se numea Nadia Kujnir-Herescu; ea s-a căsătorit cu celebrul prinţ Constantin („Bâzu”) Cantacuzino, aviator în timpul războiului; împreună cu acesta, a părăsit România la sfârşitul anilor ’40 ai secolului al XX-lea, după Al Doilea Război Mondial, la instaurarea comunismului (s-a refugiat la Paris); mai târziu, cuplul avea să se stabilească în Spania; în capitala Franţei, tânăra şi-a consolidat cariera actoricească; a debutat în film (1949), în pelicula franco-austriacă „L’Inconnu d’un soir”; avea să joace apoi roluri de mai mică sau mai mare întindere (printre celebrităţile alături de care a fost imortalizată pe peliculă se numără Marcello Mastroianni, Vittorio de Sica, Errol Flynn); cel mai cunoscut rol al său a fost în „La dolce vita” (1960), capodopera lui Fellini – în filmul celebru, o puteţi vedea jucând rolul unei femei bogate care-şi sărbătoreşte divorţul la o petrecere din propria locuinţă, printr-un număr de striptease; după moartea soţului, survenită în 1958, Nadia Gray, aşa cum a rămas în istoria filmului, s-a stabilit în S.U.A. (la sfârşitul anilor ’60 ai secolului trecut), graţie căsătoriei cu avocatul newyorkez Herbert Silverman; în 1976, a renunţat la cariera de actriţă de film, preferând să devină cântăreaţă de cabaret; la 13 iunie 1994, când locuia în Manhattan, s-a stins din viață (la vârsta de 70 de ani), în urma unui atac de cord…

[17] (Cf. lui Valeriu Râpeanu)…

[18] „Avea doar 57 de ani. A murit brusc, l-a lăsat inima. Era iarnă, era începutul lui februarie, erau nămeţii cât casa. Nu cred ca voi să fi prins vreodată asemenea zăpezi” (mărturisea Alexandru A. Teodoreanu). „A ieşit din casă, avea nişte treburi de făcut, s-a luptat cu troienele şi inima l-a lăsat deodată. Era mult prea tânăr.” Iar soarta n-a fost mult mai darnică nici cu ceilalţi membri ai familiei Teodoreanu. „Fratele lui Ionel, Păstorel Teodoreanu, a suferit o condamnare nedreaptă la șase ani de închisoare politică. S-a stins și el curând după aceea din cauza unui cancer pulmonar.”

[19] Paul Cernat

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea

La Iași, Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea.  La mormântul sublocotenentului Bogdan...

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%

Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat,...

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 11:30

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului Interval de valabilitate: 11 noiembrie, ora 10 – 13...

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 10:24

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț

Luna noiembrie este, pentru echipa noastră, una de maximă intensitate. Vom avea peste 40 de reprezentații (la sediu – cu public școlar, cu...

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:45

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii....

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:31

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării

Ploile vor continua până mâine dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării. Este în vigoare o atenţionare meteo în acest...

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:28

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile

Autorităţile au decis întreruperea circulaţie pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile. Va fi închis efectiv sectorul de drum cuprins...

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile
Prim plan duminică, 10 noiembrie 2024, 12:41

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 10-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Ion Minulescu: „Nu sunt ce par a fi”…

Ion Minulescu: „Nu sunt ce par a fi”…

Publicat de nicolaetomescu, 5 ianuarie 2022, 18:15

Ascultă, să-nveţi să vorbeşti, /

Priveşte, să-nveţi să clădeşti. /

Şi taci, să-nţelegi ce să faci… /

Ascultă, priveşte şi taci!”

Emfatic, expresiv, plastic, Ion Minulescu (6 ianuarie 1881, Bucureşti-11 aprilie 1944, Bucureşti) a lăsat posteritãţii metamorfoza poetică a experienţei sale personale[1], transpusă sub semnul unui simbolism tardiv[2].

Poezia sa eterică a reușit să trezească admiraţia cititorilor, prin dinamica şi accesibilitatea sa.

Reţeta succesului minulescian constă în alegerea romanţei[3]; îndeosebi procedeele muzicale, refrenul şi repetiţia, proprii romanţei, au fost exploatate pentru realizarea unei sugestii de tip simbolist[4]. Apelul la romanţa tradiţională dezvăluie şi o notă autohtonă a poeziei minulesciene[5]:

„Și-atunci, privind un urma lor –
Ca cei ce n-au nimic să-și spună
Când nu-și pot spune tot ce vor –
La umbra zidurilor mute
Și-a secularilor castani,
Vom adormi ca și drumeții
Ce dorm uitați de mii de ani!…“

(„Romanța noastră“)

Teatrul lui Minulescu continuă tipul de improvizaţie stilistică şi împinge, la exces, câteva caracteristici, din cauza cerinţelor genului: artificiozitatea construcţiei şi tehnicii teatrale, iluzionism verbal și lirism strident, sentimentalism, tentă tragicomică sau melodramatică, vervă şi fantezie, clişee dramatice (triunghiul erotic, finalul funest) etc., toate tributare gustului pentru teatrul bulevardier francez, un gust epicureic şi amoral. Unele soluţii dramatice (întâlnite la Oscar Wilde, Henri Bataille, Maeterlinck, Pirandello) vesteau teatrul modern: dedublarea şi multiplicarea personajelor, măştile, imixtiunea commediei dell’arte şi a teatrului de marionete (mai ales în piesa Manechinul sentimental)…

Minulescu a fost şi unul dintre gazetarii remarcabili ai anilor 1910-1940… /(…)Este oraşul în care mi-am petrecut copilăria, în care am iubit pen­tru prima oară şi în care am rămas corigent la limba română. Profesorul meu de pe vremea aceea nu-şi luase încă licenţa în litere. Mai târziu a murit ca director de şcoală… comercială.“/

În ceea ce priveşte activitatea de cronicar plastic, desfăşurată de-a lungul întregii vieţi, s-a impus prin bun-gust şi orientare estetică modernă, Minulescu fiind unul dintre primii critici de artă care îi remarcă pe Brâncuşi, Iser, Dărăscu, pe artiştii de avangardă ai vremii. În comentariile sale, a căutat să promoveze teatrul modern european (de la Oscar Wilde la Pirandello), dramaturgia română originală (Mihail Sorbul, Victor Eftimiu, Octavian Goga, Alexandru Davila, Zaharia Bârsan, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga) şi, mai ales, să afirme, mereu, valoarea şi importanţa lui I.L. Caragiale…

[1] Tatăl, Tudor Minculescu, negustor în Slatina, murea cu 6 zile înaintea naşterii copilului. Mama, Alexandrina (născută Ciucă), s-a recăsătorit cu Ion Constantinescu, ofiţer de cavalerie, Minulescu petrecându-și copilăria la Slatina. Studiile primare şi cele liceale le-a făcut la Piteşti, până în clasa a VI-a, când rămânea corigent la limba română; s-a înscris la un liceu particular din Bucureşti, dându-şi bacalaureatul (în 1899). Debutul editorial s-a produs în 1908, cu Romanţe pentru mai târziuTot în 1908 debuta ca prozator/Casa cu geamurile portocaliiDevenise o figură cunoscută a cafenelei literare şi unul dintre promotorii modernismului în literatura epocii, marcată puternic fie de posteminescianism, fie de un tradiţionalismul sămănătoristo-poporanist – pe care le combate în articolul-program Aprindeţi torţele!, din propria-i publicaţie „Revista celorlalţi” (1908). A fost, pentru scurt timp (în 1906), redactor la ziarul liberal „Viitorul”, apoi, tot temporar, funcţionar la Constanţa. În 1910 o cunoscuse pe Claudia Millian, cu care s-a căsătorit în 1914. Continua să insufle viață cafenelei literare, mai ales în grupul de boemă intelectuală şi artistică de la Terasa Oteteleşanu şi de la cafeneaua Kubler. S-a implicat în apariţia unei noi reviste, „Insula” (1912). Șef al Biroului de Presă şi director de cabinet în Ministerul de Interne, începând cu 1914, în toamna lui 1916 se refugia în Moldova, la Iaşi, unde a fost activ publicistic (cu articole despre mersul războiului) şi literar (cu un salon artistic în care se întâlneau literaţii şi pictorii aflaţi în refugiu, ale cărui şezători se organizau în folosul răniţilor). În 1919, și-a dat demisia din minister, rezumându-se la activitatea de gazetar. Din 1922 până în 1940 funcţiona ca director general (şi, alternativ, inspector general) în Ministerul Cultelor şi Artelor”, contribuind la promovarea artelor, prin instituirea „Premiului Naţional pentru poezie” şi prin înfiinţarea „Salonului Oficial de Pictură”. Notorietatea scriitorului, deja consolidată în 1926, a primit și funcția de director al TeatruluiNaţional” din Bucureşti, Minulescu fiind, concomitent, elogiat şi criticat, adulat şi denigrat de critica literară sau de confraţi. A călătorit mult, mai ales în Franţa, dar şi în restul Europei. A fost relativ apropiat de artiştii plastici (Iser, Ressu, Steriadi, Dărăscu, Brâncuşi, Paciurea) şi de actori, cărora le-a dedicat nenumărate cronici în revistele timpului. Gazetar împătimit, a fost prezent într-o mulţime de publicaţii: „Flacăra”, „Naţiunea”, „Viitorul”, „Foaia interesantă”, „Viaţa literară şi artistică”, „Foaia pentru toţi”, „Noua revistă română”, „Curierul literar”, „Generaţia nouă”, „Viaţa literară”, „Vieaţa nouă”, „Adevărul literar şi artistic”, „Convorbiri literare”, „Contimporanul”, „Cuget românesc”, „Falanga literară”, „Gândirea”, „Integral”, „Junimea literară”, „Letopiseţi”, „Luceafărul”, „Lumea”, „Propilee literare”, „Rampa”, „Universul literar”, „Viaţa românească”, „Dimineaţa”, „Sburătorul” şi „România literară”; în afară de „Revista celorlalţi” şi „Insula”, importante ca tribune ale orientării moderniste şi simboliste în poezia românească, Minulescu a editat, împreună cu Liviu Rebreanu, între 1921-1922, săptămânalul ilustrat „Cetiţi-mă!”. A practicat gazetăria curentă, atât ca redactor la „Viitorul”, cât mai ales în rubrica zilnică de la „Românul” (în 1914) şi în articolele din ziarul de război „România” (1917-1918), unde și-a etalat analiza fină a evenimentelor politice, sensibilitatea față de tragismul conflagraţiei mondiale, sobrrietatea şi judecata clarvăzătoare, la antipodul estetului boem şi neangajat, cum, îndeobşte, a fost și este etichetat.

Poezia de tinereţe, de până la 1906, anticipase, destul de vag, tiparul lirismului minulescian, fiind un exerciţiu cu două matrice poetice – Mihai Eminescu şi Al. Macedonski. Înrâurirea simbolismului francez a produs mutaţia stilistică spre o formulă originală, numită, mai târziu, minulescianism. Prezenţa poetică s-a impus cu forţă atât în revistele vremii, cât, mai ales, prin volumele din 1908 şi 1913 – Romanţe pentru mai târziu şi De vorbă cu mine însumi – propunând publicului romanţa simbolistă, un model accesibil al poeziei moderne (odată cu ea, o nouă estetică, promovată şi teoretic în articolele-program din „Revista celorlalţi” şi „Insula”)…

[2] Care i-a format reputaţia demaestru simbolist” (Ion Trivale), „adevăratul stegar al simbolismului” (Eugen Lovinescu), „agentul cel mai activ al simbolismului înainte de război” (Șerban Cioculescu).

[3]Specie cu tradiţie în literatura română (de la poeţii Văcăreşti, prin C.A. Rosetti sau Alexandru Depărăţeanu, la Mihai Eminescu, ca şi mai puțin cunoscuții Mihail Zamphirescu sau George Creţeanu) – pentru muzicalitatea ei, uşor de adaptat la tehnicile şi clişeele simboliste…

[4] Trebuie să spunem, simbolismul lui Minulescu nu este unul structural (Pompiliu Constantinescu), ci unul formal, de suprafaţă, cu o muzicalitate exterioară (Eugen Lovinescu), „o formă a limbii declamate” (Tudor Vianu). Poetul resonorizează cuvintele comune printr-o sumă de tehnici simbolice retorizante (abstractizarea prin trecerea adjectivelor şi adverbelor în clasa substantivelor, comparaţia abstractizantă, cu inversarea termenilor, utilizarea majusculei ca grafem simbolic, polisemia etc.), prin paralelisme, repetiţii şi refrene, dar mai ales printr-o recuzită specifică poeticii simboliste: misterul numerelor fatidice (mai ales cifra 3), enigma estetizantă (are şi un poem, Spre Insula enigmă), preferinţa pentru funebru şi macabru, căutarea de noi orizonturi şi călătoria (corabia, pelerinul, drumul, gările), geografia exotică (cu o toponimie sonoră şi extravagantă), nestematele, parfumurile rare şi florile luxuriante etc. Acuzat de „lirism comun” (Paul Zarifopol) sau de a fi un simplu „versificator” (Tudor Arghezi), Minulescu scrie, cu premeditare, poezie decorativă, plină de „fantezie ingenuă, pitoresc şi improvizaţie” (Perpessicius), în care filonul nostalgic are o vibraţie autentică, iar sinceritatea nu este trucată. Expresia eului poetic este mereu dublată de umor, ironie, bufonadă şi pantomimă, pierrotul, arlechinul şi bufonul fiind măşti ale poetului-actor, iar carnavalescul, altă faţă, învăluită, a sentimentalismului său funciar…

[5] Un trubadur, un jongler cu o psihologie balcanică, a cărei formă de expresie este bavardajul… Poezia lui Minulescu pare a fi uşor de memorat şi aptă de (auto)parodiere, așa cum s-a şi petrecut în epocă. Verslibrismul minulescian (Vladimir Streinu), unul strict formal (constând în ruperea şi redispunerea tipografică a versului clasic, ca vers liber), este un tip de exerciţiu care a deschis calea celui veritabil în poezia română…

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea

La Iași, Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea.  La mormântul sublocotenentului Bogdan...

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%

Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat,...

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 11:30

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului Interval de valabilitate: 11 noiembrie, ora 10 – 13...

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 10:24

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț

Luna noiembrie este, pentru echipa noastră, una de maximă intensitate. Vom avea peste 40 de reprezentații (la sediu – cu public școlar, cu...

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:45

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii....

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:31

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării

Ploile vor continua până mâine dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării. Este în vigoare o atenţionare meteo în acest...

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:28

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile

Autorităţile au decis întreruperea circulaţie pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile. Va fi închis efectiv sectorul de drum cuprins...

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile
Prim plan duminică, 10 noiembrie 2024, 12:41

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 10-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Ioan Petru Culianu: „Mizeria nu este un păcat împotriva Spiritului”

Ioan Petru Culianu: „Mizeria nu este un păcat împotriva Spiritului”

Publicat de nicolaetomescu, 4 ianuarie 2022, 18:10

Considerat un expert în gnosticism și magie renascentistă, un prieten și discipol al lui Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu (5 ianuarie 195021 mai 1991)/născut în Iași, a lăsat moștenire posterității lucrări precum: Eros și magie în Renaștere, Călătorii în lumea de dincolo, Dicționar al religiilor (în colaborare cu Mircea Eliade), Hesperus, Arborele cunoașterii: mitologia gnostică de la creștinismul timpuriu până la nihilismul modern, Gnozele dualiste ale Occidentului, Pergamentul diafan•Ultimele povestiri, Cult, magie, erezii

S-a născut într-o familie erudită. Mama sa, Elena, fiica renumitului chimist Petru Bogdan, director al Fundaţiei Regale „Ferdinand I“ şi membru al Academiei Române, era profesor de chimie la Universitatea „A. I. Cuza” din Iaşi. Tatăl, Sergiu-Andrei, „un om integru, cu un acut simţ al ironiei şi al absurdului” (după cum îl descrie Tereza, sora mai mare a lui Culianu – la care voi reveni), făcuse studii de matematică şi de fizică la Paris, însă a preferat să-şi ia licenţa în drept; din 1948, renunţa să mai practice avocatura sub regimul impus de comunişti. „Ştiu ce este dreptul, nu ştiu ce este dreptul comunist“, obişnuia el să spună… Copilăria şi-a petrecut-o printre cărţi, fără să înţeleagă (prea multe) din marasmul reminiscențelor epocii staliniste.  De la 12 ani, scrie povestiri, începe chiar romane, apoi „lucrări” de astronomie, toate compilate din cărţi vechi, iar pe unele pagini obişnuia să mai facă un tabel, câte-un desen sau constelaţie. În scurt timp, pe la 15 ani, încearcă traduceri din Charles Baudelaire şi din E. T. A. Hoffman şi poeme din Edgar Allan Poe.

Prima parte a adolescenţei lui Culianu se încheie triumfal; termină şef de promoţie (în iunie 1967)/secţia reală a liceului, iar în iulie susţine examenul de admitere la Facultatea de Limba şi Literatura Română din Bucureşti. Era prima lui evadare şi nu era deloc uşoară. Într-un fragment publicat postum, în „Păcatul împotriva spiritului“, I.P. Culianu vorbeşte despre „trauma” cauzată de mutarea în Capitală. „Nu-mi pot explica rezistenţa şi chiar indiferenţa cu care m-am descurcat rapid, înfruntând medii străine şi învăţând limbi grele (…), decât prin trauma cauzată la 17 ani de mutarea de la Iaşi la Bucureşti. Experienţa asta a fost mai cruntă decât oricare – deşi, evident, n-am schimbat limba şi am avut la Bucureşti relativ mulţi şi buni prieteni (…). După aceea, a fost uşor să trec de la Roma la Milano, de la Milano la Paris, de la Paris la Amsterdam şi de la Amsterdam la Boston”, scria Culianu. Depăşeşte momentele critice atunci când deschide tot mai multe cărţi semnate de Mircea Eliade şi se hotărăşte să studieze istoria religiilor. Începe studiul intens… După un an, hotărăşte să se transfere la Facultatea de Limbi Romanice, Clasice şi Orientale (secţia italiană), unde se ocupă şi de studiul religiei Renaşterii, subiect care-l preocupase şi pe Eliade când era student. Dintre studenţi, îşi face un grup de prieteni apropiaţi, „grupul celor şapte”. Muncește enorm pentru a termina teza de licenţă, teaser-ul pentru viitoarea sa carte „Eros şi magie în Renaştere“. Reţinut şi anchetat – împreună cu alţi colegi – pentru că participase la o defilare paşnică de la Universitate la Grozăveşti, citind colinde şi purtând lumânări aprinse, îşi vede textele pe hârtie din ce în ce mai greu. Îi sunt refuzate, ani la rând, vizele de ieşire din România, în ciuda faptului că era mereu primul candidat selecţionat pentru studii în Italia; se răspundea cererii sale cu „niciun răspuns şi nu s-a întâmpla t nimic“. Pe 4 iulie 1972, reuşeşte să plece definitiv din ţară. Absolventul secției de italiană a Facultății de Litere-Universitatea din București beneficiase de o bursă de studii la Perugia (1972), profitând de ocazie pentru a solicita azil politic. Este considerat „transfug”, i se intentează un proces politic şi este condamnat, în contumacie, la şase ani de închisoare. Avea 22 de ani…

A studiat istoria religiilor la Universita Cattolica del Sacro Cuore din Milano, apoi a emigrat în Olanda, la Groningen, ca „asistent de limbă română” și, din 1986, „conferențiar” la catedra de limbi romanice. Din același an, cu sprijinul lui Mircea Eliade, ține cursuri în calitate de „profesor-invitat” la Universitatea din Chicago. În 1987, își dă doctoratul de stat la Sorbona

Primii doi ani din Italia au fost extrem de dificili; Culianu locuia pe la prieteni şi se descurca cu bani prea puţini. Într-o fotografie din 1973, apare figura unui om hăituit, purtând ochelari, îmbrăcat într-un costum ieftin la două rânduri, prea larg pentru trupul său slăbit. Culianu cere azil politic în Italia, după ce încearcă – dar renunţă după trei săptămâni – să se călugărească la o mănăstire din Appia. A fost obligat să petreacă cinci luni în lagărele de refugiaţi de la Trieste şi Latina. „A fost perioada cea mai dificilă din existenţa lui, o «Nekyia» (n.n. – o călătorie în infern”), afirmă sora lui I.P. Culianu. Într-o zi, sleit de puteri, simţind că-şi pierde până şi ambiţia, încearcă să se sinucidă. În cartea lui Ted Anton, Mircea Marghescu povestea că îşi făcusee tăieturi pe ambele antebraţe. „A fost cumplit. Mi-a arătat cicatricele. Îşi tăiase încheieturile şi interiorul antebraţelor până la cot cu tăieturi adânci, prelungi. O făcuse temeinic, aşa cum îi sta în obicei”, povestea scriitorul. A scăpat ca printr-o minune; adormind, sângele se închegase pe rană şi oprise hemoragia… Îşi revine repede. În martie 1973, din nou la Perugia, trece de examenul final laCorsi di Alta Cultura” (cu punctaj rarisim: 30/30) şi obţine premiulAntonio Lupatelli”. Iată perioada când are o corespondenţă cu Mircea Eliade, de la care primeşte răspunsuri prompte, încurajatoare, binevoitoare. Urmează perioada profesională bogată: la Milano, unde primeşte o bursă de studii şi apoi intră în departamentul de Ştiinţe Religioase al Universităţii, îşi adânceşte studiile filologice, face studii teologice, învaţă greaca, lucrează în istoria religiilor, sub îndrumarea profesorului Ugo Bianchi. În puţinul timp rămas, îi scrie lui Eliade. Cei doi se întâlnesc „în carne şi oase”, în 1974, la Paris. „Iată-te aşadar!“, îşi amintea Culianu de cum l-a întâmpinat „profesorul“, potrivit mărturiilor lăsate în jurnalul său. După mai multe plimbări şi discuţii lungi pe cheiurile Senei, Eliade îi scrie pe un exemplar din Tratat de istorie al religiilor, pe care i-l dăruieşte: „Omagiul seniorului, fericit că nu va rămâne singur”. Se hotărăşte să scrie o carte despre Mircea Eliade; documentarea îi va releva un trecut zbuciumat al profesorului pe care nu-l cunoştea. Acest lucru a coincis şi cu numeroasele articole care apăruseră în presa italiană despre insinuările calomnioase la trecutul „de legionar“ al lui Eliade. Răspunsurile din partea mentorului său erau însă evazive sau nu veneau niciodată. „Culianu a scris mult pe această temă, apărându-l pe Eliade până la sfârşit, în limitele impuse de onestitatea fundamentală care-l caracteriza şi acuzând ceea ce era de acuzat. Facând acestea, a nemulţumit multă lume: a suportat presiuni din partea diferitelor cercuri ale exilului românesc din Germania, Paris şi Spania, a întristat-o pe Christinel Eliade (n.n. – soţia lui Mircea Eliade), a stârnit, din nefericire, şi nerăbdarea unor prieteni sinceri din lumea savantă care se bazau pe el pentru ca «această istorie cu Eliade» să fie în sfârşit clarificată. Dar, mai ales, a stârnit agitaţie în cercurile româneşti de dreapta din Statele Unite, aflate în relaţii oculte cu persoane din ţară şi din Italia. Opinia lui a suferit modificări în timp”… Rapiditatea cu care i-au apărut cărţile şi lucrările, ecourile acestora – cu precădere în Italia -, se dezvăluie şi peste Ocean. Într-o scrisoare din 1987 a profesorului J.M. Kitagawa, adresată decanului F.I. Gamwell de la Divinity School din Chicago, istoricul american vorbeşte despre viitorul promiţător al lui Culianu: „Înclin să fiu de acord cu Eliade că I.P. Culianu este unul dintre cei mai promiţători tineri discipoli din domeniul istoriei religiilor. (…) Îmi amintesc bine primii zece ani ai lui Eliade la Chicago. Oamenii îşi doreau ca el să devină fie un istoric al religiilor, fie un romancier. Că a devenit ambele şi chiar mai mult (filosof, eseist, prozator) nu a fost uşor de înţeles. Am impresia că I.P. Culianu urmează acelaşi tipar şi va fi doar o noţiune de timp până când mediile academice îi vor recunoaşte valoarea. Cei care i-au citit cărţile «Gnosticism şi gândire modernă», «Psihanodia», «Experienţe ale extazului» şi «Eros şi magie în Renaştere.1484» vor observa erudiţia excepţională a lui Culianu”. Până la moartea sa, I.P. Culianu a predat cursuri la Divinity School în calitate de Visiting Proffesor. Abia în luna iulie 1991 a primit cetăţenia (condiţie necesară pentru oficializarea poziţiei sale definitive la catedra de Istoria Religiilor)…

Mi-am închis ochii şi am trecut în nefiinţă. Niciun gând, niciun sunet, nicio percepţie, niciun fel de senzaţie. Nu exista nici spaţiu, nici timp.” – scria Ioan Petru Culianu în Jocul de smarald (1987), cu patru ani înainte de a fi asasinat… În preajma zilei de 21 mai 1991, organizase o conferinţă internaţională despre „călătoriile de după moarte”, unde avusese, printre invitaţi, cercetători de la „Barnard College”, „Princeton”, „Harvard”. „Alte tărâmuri. Moarte, extaz şi călătorii în lumea de dincolo în cercetarea contemporană“ era prima întâlnire academică pe teme de religie care avusese loc (în campusul menționat) după mulţi ani. Urmau să-i fie publicate trei lucrări – o carte despre călătoriile în lumea de dincolo, o alta despre gnosticism şi un dicţionar al religiilor. Era titularul a două cursuri, unul despre „Călătorii în lumea de dincolo şi experienţe extrasenzoriale“, iar celălalt de „Elemente fundamentale de religie comparată“. Era coordonatorul câtorva teze de doctorat. Voia, să facă prima vizită, după 19 (nouăsprăzece) ani, acasă, în România. Plănuia să se căsătorească, pentru a doua oară. Sora lui, Tereza, pe care Culianu o alinta „Tess“, şi cu care obişnuia să vorbească noaptea târziu la telefon, insista să vină cât mai curând; el se tot răzgândea… Cu câteva zile înainte, îi dăduse de înţeles că este ameninţat de un grup de extremă drepta din ţară. Deşi nu renunţase la biletele de avion, treaba asta părea că-l îngrijorează mai mult decât lăsa să se vadă.“

Nici astăzi nu știm cine l-a împușcat pe Ioan Petru Culianu. Parafrazându-l pe Nicolae Iorga, a fost ucis un brad tânăr. Da, spiritul democratic, sprijinitor statornic al pluralismului și adversar al totalitarismului, eruditul de geniu, urmaș al uneia dintre marile familii intelectuale ale românilor, cosmopolit în sensul cel mai nobil, cărturar din stirpea lui Hașdeu, Pârvan, Mircea Eliade, a fost asasinat pe 21 mai 1991, în campusul Universității din Chicago; examinatorul medical sugera că ucigaşul criticului incisiv al regimului comunist, al evenimentelor din decembrie 1989 (pe care le-a nominalizat ca reprezentând opera KGB), era un profesionist *vezi, în acest sens, http://www.romlit.ro/de_ce_a_fost_ucis_profesorul_culianu, http://www.revista22.ro/asasinarea-lui-culianu-dup259-20-de-ani-10579.html, deopotrivă cu discreditarea versiunii îmbrăţişate în articolele deja menţionate http://ioncoja.ro/marele-manipulator/marele-manipulator-si-asasinarea-lui-culianu-ceausescu-iorga-cap-i/*… Numele asasinului, identitatea celor din spatele acestuia, motivele şi circumstanţele asasinatului au rămas necunoscute. Ipotezele? O crimă pasională, plecând de la o posibilă orientare homosexuală a scriitorului, foştii agenţi ai Securităţii (încă activi în străinătate), deranjaţi de articolele acide ale lui Culianu la adresa noii puteri instalate în Bucureşti, eventuala intenţie a logodnicei sale Hillary Wiesner de a-i încasa poliţa de asigurare, până şi unele relaţii conflictuale cu persoane din universitate… Dar anchetatorii nu au găsit, de-a lungul timpului, nicio urmă a respectivelor ameninţări. Totuşi, Tereza Petrescu-Culianu, scria, în 2001, într-un articol din „Observatorul Cultural: dintre toate ipotezele privitoare la asasinat care au fost formulate, „singura în sprijinul căreia au mai apărut dovezi este cea a crimei politice”. „Pentru cine urmăreşte o anumită parte a preocupărilor lui C. din ultimii săi doi ani, plasa ameninţărilor se ţese din două direcţii. În mod neclar încă, dar cu siguranţă nu de nedezlegat pentru cercetări poliţieneşti conjugate, americane şi românesti, care ar voi cu adevărat sa ajungă la aflarea şi pedepsirea vinovaţilor – pâna acum se poate vorbi doar despre o complicitate întru tăcere –, se profilează, pe de o parte, un nucleu de tip fundamentalist de dreapta, cu câţiva oameni în America şi cu legături, probabil, în Italia, iar pe de alta parte, un nucleu, tot foarte restrâns, aparţinând unei fracţiuni „scăpate de sub control“ a vechii Securităţi române, aşa cum opina generalul Ion Pacepa, fără a fi contrazis de Virgil Măgureanu, fostul şef (din 1991) al noilor servicii secrete din România”…

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea

La Iași, Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea.  La mormântul sublocotenentului Bogdan...

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%

Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat,...

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 11:30

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului Interval de valabilitate: 11 noiembrie, ora 10 – 13...

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 10:24

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț

Luna noiembrie este, pentru echipa noastră, una de maximă intensitate. Vom avea peste 40 de reprezentații (la sediu – cu public școlar, cu...

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:45

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii....

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:31

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării

Ploile vor continua până mâine dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării. Este în vigoare o atenţionare meteo în acest...

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:28

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile

Autorităţile au decis întreruperea circulaţie pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile. Va fi închis efectiv sectorul de drum cuprins...

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile
Prim plan duminică, 10 noiembrie 2024, 12:41

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 10-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

In Memoriam Emil Brumaru

In Memoriam Emil Brumaru

Publicat de nicolaetomescu, 4 ianuarie 2022, 18:00

EMIL BRUMARU, unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani, s-a născut pe 25 decembrie 1938 (înregistrat în acte oficiale la 1 ianuarie 1939) în comuna Bahmutea (Mihailovca), judeţul Tighina, Basarabia (Republica Moldova de astăzi).

După studii la Şcoala medie nr. 1 „Mihail Sadoveanu” (actualul Colegiu Naţional) din Iaşi, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină (absolvind în 1963). Între 1963-1975 a fost medic în comuna Dolhasca, judeţul Suceava, loc esenţial în imaginarul operei sale, pe care l-a numit, în corespondenţă, „rezervaţia naturală de îngeri„. S-a dedicat scrisului, în paralel cu activitatea de corector (1983–1989) şi redactor (1990–1996) la revista ieşeană „Convorbiri literare„. Debutase cu poezii în revista „Luceafărul” (1967), pe urmă editorial/în 1970/, cu două volume de poezie, Versuri (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut) şi Detectivul Arthur.

„Un înger s-a trezit într-o amiază. /

Era prea grea lumina şi-l izbea. /(…)/

El şi-a-ncălţat uşoarele botine, /

Şi-a luat din vis bastonul de parfum, /

Şi-a pus pe aripi tristeţurile fine /

Şi mâinile şi-a-nmănuşat în fum”

Reflexul simplificator l-ar reduce pe Emil Brumaru la condiţia depoet erotic„; desigur, destule elemente de erotism, prezente într-o distribuţie savantă, ar putea justifica (oarecum) eticheta, numai până la un punct/departe de a fi un scop (poetic) în sine, nu reprezintă decât mijloace ludice, extinse, de expresie poetică: „Deasupra nesimţirii vom flecări-ntr-un colţ, / vom pipăi popoul fecioarelor cu moţ, / vom scărpina burlane, / vom bate cu ciuperci în buci de domnişoare, / vom prinde fluturi berci, / vom lua cu linguriţa caimacul de pe zei (…)” (Comedia dell’arte I). Poezia erotică nu riscă să eşueze în vulgar, întrucât poetul rămâne copil (uns cu toate alifiile, trecut prin toate experienţele, dar cu forţa uluitoare şi misterioasă de a-şi păstra inocenţa în faţa savorii indicibile a erosului privit fără prejudecăţi); fraza care, îndrăznea a crede Radu-Ilarion Munteanu (vezi„ Un copil uns cu toate alifiileEditura LiterNet), ar explica levitaţia literară a poetului deasupra oricărei mlaştini senzoriale, vine de sub pălăria tutelară a eternului nenea Iancu, prin gura dragului nostru pedagog de şcoală nouă: că’z doară naturalia non sunt turpia.

„Să ne iubim în pălării de fetru, /

În solniţe cu fluturi moi, sub masă /

Pe pătrunjei şi ţelini ca finetul, /

Lângă oglinzi cu căptuşeala groasă. //

Iar seara, durdulii şi-n pielea goală, /

Scăpaţi de haine ca de o tortură, /

Să facem baie într-o portocală /

Coaptă de-amor, cu vorbe dulci în gură”

,,Poezia e singurul mod al meu de a fi frumos, de a însemna ceva pentru o femeie. Laud femeia, mă port frumos, doar, doar o voi atrage în plasa mea de păianjen. Starea de poezie e o stare de dragoste luminoasă” (Emil Brumaru)

Scrieri: Julien Ospitalierul (1974), Cântece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar(1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese. 1959-1998 (2003), Opera poetică (2003, 2005 – ed. revăzută şi adăugită), Fluturii din pandişpan (2003), Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Infernala comedie (2005), Submarinul erotic(2005), Commedia dell’Arte (online, 2005, 2006), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Cântece de adolescent (2007), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, 2007), Ne logodim cu un inel de iarbă (carte-obiect, 2008), Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei… (2008, 2012 – ed. adăugită), Opere I. Julien Ospitalierul (2009), Opere II. Submarinul erotic (2009), Basmul prinţesei Repede-Repede (în colaborare cu Veronica D. Niculescu, 2009), Opere III. Cerşetorul de cafea (2012). La Editura „Humanitas” a publicat Poezii (carte la borcan, 2003) şi a contribuit la volumele colective Cartea cu bunici (2007) şi Intelectuali la cratiţă (2012). În perioada 1992–2009 a deţinut o rubrică săptămânală în „România literară” („Cerşetorul de cafea”), având de asemenea, de-a lungul timpului, rubrici în „Ziarul de Iaşi” („Gulliver”), „Cronica”, „Plai cu boi”, „Suplimentul de cultură” („Dumnezeu se uită la noi cu binoclul”, „Crepusculul civil de dimineaţă”, „Diabloguri”– împreună cu Veronica D. Niculescu) ș.a.

A obţinut, printre altele, Premiul Naţional de PoezieMihai Eminescu„/Opera Omnia (2001) şi Premiul „Gheorghe Crăciun”/Opera Omnia, acordat de revista „Observator Cultural” (2011).

Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franţa, Anglia, Suedia, S.U.A.

Emil Brumaru a trecut la cele veșnice din 5 ianuarie 2019 (după ce suferise un atac vascular cerebral);  a fost înmormântat, cu onoruri militare, la Cimitirul Eternitatea din Iaşi

 

 

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea

La Iași, Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea.  La mormântul sublocotenentului Bogdan...

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%

Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat,...

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 11:30

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului Interval de valabilitate: 11 noiembrie, ora 10 – 13...

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 10:24

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț

Luna noiembrie este, pentru echipa noastră, una de maximă intensitate. Vom avea peste 40 de reprezentații (la sediu – cu public școlar, cu...

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:45

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii....

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:31

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării

Ploile vor continua până mâine dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării. Este în vigoare o atenţionare meteo în acest...

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:28

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile

Autorităţile au decis întreruperea circulaţie pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile. Va fi închis efectiv sectorul de drum cuprins...

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile
Prim plan duminică, 10 noiembrie 2024, 12:41

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 10-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Emil Gârleanu: „Nimic nu e mai amar decât otrava prieteniei false”

Emil Gârleanu: „Nimic nu e mai amar decât otrava prieteniei false”

Publicat de nicolaetomescu, 4 ianuarie 2022, 17:55

Nu trebuie să fii cât un munte de mare ca să poţi judeca.

Ci de-ai fi cât o neghină sau cât un fir de colb, dacă ai în căpuşorul tău scânteia dumnezeiască ce cuprinde lumile, ţi-i de ajuns: ştii ce eşti, de unde vii şi încotro trebuie să te îndrepţi.”

A debutat în revista „Arhiva”[9], s-a înscris la Facultatea de Litere a Universității ieșene (1900), fără a-i urma cursurile, publica primul său volum de proză/„Bătrânii[10]/, perioada 1907-1910 fiind caracterizată de prolificitate literară[11]… În 1911, fusese numit director al TeatruluiNațional” din CraiovaRegiza filmulCetatea Neamțului” (1914), scria scenariul pentru filmulDragoste la mănăstire” (1914)

Operat, în iunie 1914, la spitalul „Colțea”-București, transferat apoi la Câmpulung Muscel, în 2 iulie anul menționat Emil Gârleanu era răpus, la 36 de ani, de o congestie renală, înmormântat apoi în Cimitirul „Bellu” din București…

[1] Părinții: mama, Pulheria, născută Antipa, de origine greacă; tatăl, locotenent-colonelul Emanoil Gârleanu (1846-1918), aparținând unei familii de răzeși din Gârleni-Bacău; locuiau în fața grădinii lui „Vodă Sturza” (aproape de „Copou”)… Mai târziu, cei cărora Emil Gârleanu le datora apariția lui pe Pământ s-au despărțit (mama, recăsătorită cu colonelul Ghirulescu, a murit, în 1896, de tuberculoză), lăsând copilul în grijă unei mătuși din Iași

[2] Poate că mediul a fost negativ, corelat cu afectivitatea lui Gârleanu, cu nivel mare de sensibilitate a procesării senzoriale, mediul reprezentând atât practicile și atitudinile părintești, cât și experiențele trăite în copilărie

[3] Emil Gârleanu „se juca de-a soldații”  și citea, cu nesaț, „Povățuitorul copiilor”/editat de Creangă; manualul se găsea printre cărțile uitate, întreg, necompletat…

[4] Vacanțele și le petrecea în satul bunicii, de lângă Târgu Frumos

Tinereţea, chiar în mijlocul mâhnirilor, are o lumină a ei.”

[5] Va urma trei clase, retrăgându-se și înscriindu-se la „Școala Fiilor de Militari”-Iași…

[6] Influența tatălui, aproprierea cazărmilor, arme la vedere

[7] A renunțat la aceasta, după un an și trei luni…

[8] Pe 12 februarie 1906 se căsătorea cu Marilena Voinescu, din această uniune rezultând Rodica (fiica lor); scriitorul a nutrit o dragoste nemărginită, i-a dedicat volumul de schițe „Din lumea celor care nu cuvântă”; 1906 este anul colaborării lui Emil Gârleanu la revista „Neamul românesc”…

Cu câtă strălucire, ce adânc şi albastru se dezvelea cerul! Şi ce minune! Cu ochişorii lui mărunţi, cât nişte fire de colb, îl cuprindea întreg. Şi ce întunecime, câtă umezeală sub frunzişoara lui! Ce căutase dânsul acolo? Iar din mijlocul tăriei albastre, un bulgăre de aur aprins arunca văpăi. Tresări. Era el altul? Picioruşele nu mai erau ale lui de scânteiau aşa? Şi mai era îmbrăcat în aur! Căci şi trupuşorul lui, pe care şi-l vedea pentru întâia oară, scânteia. Nu cumva era o fărâmiţă căzută de acolo, de sus, o fărâmiţă de lumină închegată, rătăcită pe pământ? Şi, ca o adeverire, pe ţărâna neagră trupul arunca o lumină dulce. Ce se mai întreba! Fără îndoială, de acolo căzuse, acolo trebuia să se întoarcă. Dar ce depărtare! Şi cum să ajungă? Privi în sus; şi atunci, deasupra căpuşorului, zări lujerul unui crin ce se ridica aşa de înalt, că parcă floarea din vârf îşi deschidea paharul chiar dedesubtul bulgărului de aur, să-i culeagă razele.”

[9] În 1900, cu poezia „Iubitei” și cu schița „Dragul mamei”, semnând cu pseudonimul „Emilgar”…

[10] Schițe din viața boierilor moldoveni

[11] 1907: Emil Gârleanu devenea colaborator al revistei bucureștene „Convorbiri critice”; publica, totodată, în „Viața literară și artistică”, „Falanga literară și artistică”, „Universul”, „Tribuna”, „Românul”, „Luceafărul”; îi apăreau cărțile „Cea dintâi durere” și „Odată!”; îngrijea și prefața cartea „Poezii” a lui Grigore Alexandrescu. 1908 înseamnă apariția cărților „Într-o noapte de mai”, „1877”-Schițe din război, îngrijirea și prefațarea ”Iluzii(lor) pierdute” a lui Mihail Kogălniceanu. 1909: „Bătrânii”-Schițe din viața boierilor moldoveni (ediția a II-a, întregită), „Cea dintâi durere” (editia II-a) și „Punga” + îngrijirea „Poezii, proză, scrisori”  a lui C. Negri, „Poezii populare” de V. Alecsandri; revedea și republica traducerea lui Ioan Barac, „Halima sau O mie și una de nopți”… Tot atunci, plăsmuia studiul „Istoria populară a literaturii românești”, povestită pentru poporContribuia, substanțial, la înființarea Societății Scriitorilor Români”… Un alt volum, „Nucul lui Odobac” (1910), a dezvoltat o temă semănătoristă (dispariția țărănimii patriarhale și a obiceiurilor tradiționale)…

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea

La Iași, Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea.  La mormântul sublocotenentului Bogdan...

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%

Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat,...

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 11:30

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului Interval de valabilitate: 11 noiembrie, ora 10 – 13...

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 10:24

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț

Luna noiembrie este, pentru echipa noastră, una de maximă intensitate. Vom avea peste 40 de reprezentații (la sediu – cu public școlar, cu...

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:45

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii....

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:31

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării

Ploile vor continua până mâine dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării. Este în vigoare o atenţionare meteo în acest...

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:28

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile

Autorităţile au decis întreruperea circulaţie pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile. Va fi închis efectiv sectorul de drum cuprins...

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile
Prim plan duminică, 10 noiembrie 2024, 12:41

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 10-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Mihai Constantinescu: „Să trăim fiecare zi frumos, înțelept, ca și cum ar fi ultima”

Mihai Constantinescu: „Să trăim fiecare zi frumos, înțelept, ca și cum ar fi ultima”

Publicat de nicolaetomescu, 4 ianuarie 2022, 01:30

Absolvent al Institutului de Educație Fizică și Sport din capitala României (1973), a făcut parte din corul de copii al Radiodifuziunii, a studiat muzica la Școala Populară de Artă (1972)/clasa Floricăi Orăscu. A apărut în spectacole de revistă la Casa Studenților „Grigore Preoteasa” din București, a făcut parte din grupurile „Mondial” și „Dixie ’74”. Mihai Constantinescu a mai cântat cu „Modern Group” (trupa lui Petre Magdin, în care ultimul evolua la trompetă, Marcel Dragomir la saxofon, Marius Țeicu la pian)…

Primele înregistrări au fost făcute, din repertoriul francez,  la solicitarea lui Titus Munteanu, care l-a remarcat la una dintre audițiile organizate de clasa Floricăi Orăscu. În 1971, a debutat la televiziune, într-un spectacol de varietăți. Primele sale compoziții, Păpușa și Anotimpuri, s-au bucurat de mare succes. În 1975, melodia sa Am visat (interpretă: Corina Chiriac) a obținut Premiul III la „Festivalul Șlagărelor” de la Dresda, iar cântecul „I.E.F.S ura!” locul I la festivalul „Șlagăre în devenire” (1981). Poate că melodia cea mai cunoscută a lui Mihai Constantinescu rămâne O lume minunată

Din discografie se disting: 1974 — Iubiți-ne că suntem flori / De unde vii? / Penița / Sora mea cea mică (EP — Electrecord); 1979 — Olimpia Panciu-Mihai Constantinescu (EP — Electrecord); 1972 — Marius, Olimpia, Mihai, împreună cu Marius Țeicu și Olimpia Panciu (Album — Electrecord); 1972 — Un zîmbet și o floare (Album — Electrecord); 1978 — O floare (Album — Electrecord); 1980 — Mihai Constantinescu (Album — Electrecord); 1982 — Speranță și vis (Album — Electrecord); 1983 — Hei, copilărie (Album — Electrecord); 1985 — Mihai Constantinescu (Album — Electrecord); 1986 — Te caut mereu (Album — Electrecord); 1987 — Sus în deal (Album — Electrecord); 1987 — Sunt un om obișnuit (Album — Electrecord); 1989 — Cântă iubire (Album — Electrecord); 1991 — La est și vest de Prut, împreună cu Anastasia Lazariuc (Album — Electrecord); 1993 — Adio tristețe, împreună cu Anastasia Lazariuc (Album — Electrecord); 1994 — Maria (Album — Electrecord); 1994 — Cine știe (Album — Electrecord); 1996 — Anotimpurile (Album); 1999 — O lume minunată (Album); 2000 — Samba, samba (Album); 2010 — Parte din viața mea 4 CD Box (Compilație)…

În 1981, a colaborat cu realizatorii filmului Maria Mirabela, regizat de Ion Popescu Gopo; și-a pus amprenta pe melodia genericului filmului, a fost – deopotrivă – vocea personajului „Scăpărici”.

A apărut în numeroase emisiuni de divertisment tv, regizate de Alexandru Bocăneț; mai târziu, împreună cu Marius Țeicu și Olimpia Panciu, a alcătuit un „trio formidabil” care a figurat în multe spectacole de televiziune semnate de Titus Munteanu. În anii ’90 ai secolului al XX-lea, a format un cuplu muzical de succes cu Anastasia Lazariuc

Tot în anii ’90 din secolul trecut prezenta, împreună cu Anca Țurcașiu, emisiunea pentru copiiBa da, ba nu!”, în care s-au lansat mulți dintre copiii (între timp, au devenit nume cunoscute în muzică sau teatru/film – Andreea Bălan, Adela Popescu).

Din bogatul său repertoriu mai amintim: Un zâmbet, o floare, Hai să cântăm, Hei copilărie, Noi vrem iubire, Vino pe strada mea, Vacanță, Un simplu om, Sus în deal, Pisicuța, Iubiți și câinii vagabonzi. În 1999, a editat single-ul Iubiți și câinii vagabonzi; în 2003, unul dintre albumele de pe dublul CD al Anastasiei Lazariuc a cuprins și piese scrise de Mihai Constantinescu.

A efectuat turnee în Germania, S.U.A., câteva state din Vestul Europei. În noiembrie 2008, artistul a fost operat pe cord deschis (de o echipă de medici a Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș, condusă de șeful secției de Chirurgie Cardiovasculară, profesorul Radu Deac). În noiembrie 2009, Mihai Constantinescu a sărbătorit 40 de ani de carieră artistică, prin spectacolul O lume minunată (găzduit de Sala Palatului, cu aproximativ 4.500 de spectatori și foarte multe personalități din lumea artistică — Margareta Pâslaru, Angela Similea, Anca Țurcașiu, Mădălina Manole, Andreea Bălan, Mirabela Dauer, Mihaela Mihai, Marina Florea, Alexandru Arșinel, Gheorghe Gheorghiu). În 2011, a lansat colecția de albume Parte din viața mea, ce reunea patru discuri ale artistului cu melodii ale anilor ’70,’80,’90 și 2000. În 2012, a primit Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Ușoare „O zi printre stele”, din partea Ministerului Culturii și Cultelor. În același an, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România i-a editat un caiet de cântece selectate din șlagărele lansate în trei decenii. La începutul anului 2014, Mihai Constantinescu a lansat un nou album (se regăsește Așa și așa, pe care o cânta în duet cu Simona Secrier, melodia Și te-am iubit)…

În 2017 a fost, din nou, operat… În mai 2019, Simona Secrier îl găsise pe Mihai Constantinescu în casă, inconștient; a apelat numărul de urgență 112, medicii au început manevrele de resuscitare, iar artistul a fost transportat la spital; starea de sănătate a lui Mihai Constantinescu era una foarte gravă (medicii fiind, dintru început, rezervați); artistul s-a aflat în comă (etape succesive), la spitalul „Floreasca”*/secția „Terapie Intensivă”; făcuse, de mai multe ori, stop cardiorespirator… Trecea la cele veșnice de marți 29 octombrie 2019 (în jurul orei 19:00)…

Vezi și articolul Rămas bun, Mihai Constantinescu!

 

 

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea

La Iași, Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea.  La mormântul sublocotenentului Bogdan...

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%

Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat,...

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 11:30

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului Interval de valabilitate: 11 noiembrie, ora 10 – 13...

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 10:24

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț

Luna noiembrie este, pentru echipa noastră, una de maximă intensitate. Vom avea peste 40 de reprezentații (la sediu – cu public școlar, cu...

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:45

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii....

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:31

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării

Ploile vor continua până mâine dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării. Este în vigoare o atenţionare meteo în acest...

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:28

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile

Autorităţile au decis întreruperea circulaţie pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile. Va fi închis efectiv sectorul de drum cuprins...

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile
Prim plan duminică, 10 noiembrie 2024, 12:41

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 10-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Elena Farago: „Trecea un om pe drum”…

Elena Farago: „Trecea un om pe drum”…

Publicat de nicolaetomescu, 4 ianuarie 2022, 01:25

Se născuse pe 29 martie 1878, într-o familie de greci[3] din Bârlad. Sprijin pentru tată şi mamă pentru fraţii mai mici[4], ziua făcea treburile casei, noaptea, după ce îşi adormea fraţii, citea şi învăţa. În noi împrejurări[5] (orfană de ambii părinţi la numai 17 ani), fraţii rămași în viață au fost „împrăştiaţi” pe la rude; Elena a ajuns în Brăila, la unchiul pe linie maternă. S-a îmbolnăvit grav şi, în 1896, a fost internată în Spitalul „Colţea” din Bucureşti[6]. Odată însănătoşită, a muncit pentru a se întreţine; ajunge în casa ziaristului şi omului politic Gh. Panu, locul unde îl întâlneşte pe dramaturgul I. L. Caragiale[7].

A fost guvernantă în casa dramaturgului, având grijă de copiii lui Caragiale preț de doi ani[8], cei mai frumoşi ai tinereţii sale[9]; cunoaşte o pleiadă de scriitori şi de ziarişti (Al. Vlahuţă, G. Ranetti), toţi având un rol pentru deciziile ulteriore.

Cu înclinaţii socialiste, Elena Paximade l-a cunoscut (tocmai în respectivele cercuri) pe economistul Fracisc Farago[10]. După căsătorie, Elena a debutat în viaţa literară (1898) sub pseudonimul „Fatma”. Epigramele nu au făcut-o atât de cunoscută[11] precum poeziile pentru copii (omul fără copilărie s-a apropiat de sufletul celor mici[12]). Nicolae Iorga, bun prieten şi sfătuitor[13], a convins-o să renunţe la pseudonim, să-şi semneze creaţiile cu numele real; astfel, nota de autenticitate a debutului său primește accentele[14] anului 1902; în anul 1906, publică primul volum de poezii („Versuri”), despre care savantul român afirma: „Demult nu scrie la noi o femeie cu idei, cu ştiinţă de vers, de iubire pentru arta sa”[15]

În 1908, obţinea „Marele Premiu[16] al Academiei Române (perioada în care era recunoscută, unanim, drept cea mai mare poetă a vremii)[17]; iar Premiul InternaţionalFemina” (1924), Premiul Neuschotzal Academiei Române (1927)[18], Premiul Naţional pentru Literatură (1938)/recunoaşterea, binemeritată, a operei sale/[19], pot completa portretul celei considerate a fi „cea mai patetică şi mai personală poetă a generaţiei literare[20]. Începută sub semnul iubirii discrete, nuanţate cu elemente filosofice şi sociale, inclusiv religioase[21], poezia Elenei Farago avea să facă un popas, lung şi prelungit, în lumea copiilor, cărora le-a dedicat, până la „sfârșit”[22], cele mai frumoase pagini…

Adevărat, în lumea adulților, numită director al Fundaţiei[23]Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova (în 1921), înfiinţează[24] o „Universitate liberă”, locul unde intelectualii vremii aveau prilejul să se întâlnească şi să ţină prelegeri… Dar copiilor le-a adresat, prin versuri de mare candoare, delicateţe şi gingăşie, mesaje educative, le-a împărtăşit experienţe de viaţă[25]. „Căţeluşul şchiop se numără printre capodoperele literaturii române pentru copii[26], adresându-se fondului copilăresc al sentimentelor, emoţiilor, șoptind (înlăcrimat, dar convingător) către înţelegere şi generozitate în faţa suferinţei:

„Eu am numai trei picioare,

Şi de-abia mă mişc: ţop, ţop,

Râd când mă-ntâlnesc copiii,

Şi mă cheamă „cuciu şchiop”.

 

Fraţii mei ceilalţi se joacă

Cu copiii toţi, dar eu

Nu pot alerga ca dânşii,

Că sunt şchiop şi cad mereu!

 

Şi stau singur toata ziua

Şi plâng mult când mă gândesc

Că tot şchiop voi fi de-acuma

Şi tot trist am să trăiesc.

 

Şi când mă gândesc ce bine

M-aş juca şi eu acum,

Şi-aş lătra şi eu din poartă

La copiii de pe drum!

 

Cât sunt de frumoşi copiii

Cei cuminţi, şi cât de mult

Mi-ar plăcea să stau cu dânşii,

Să mă joc şi să-i ascult!

 

Dar copiii răi la suflet

Sunt urâţi, precum e-acel

Care m-a şchiopat pe mine,

Şi nu-i pot iubi defel…

 

M-a lovit din răutate

Cu o piatră în picior,

Şi-am zăcut, şi-am plâns atâta,

De credeam că am să mor…

 

Acum vine şi-mi dă zahăr

Şi ar vrea să-mi fie bun,

Şi-aş putea să-l muşc odată

De picior, să mă răzbun,

 

Dar îl las aşa, să vadă

Răul, că un biet căţel

Are inima mai bună

Decât a avut-o el.”

[1] Poeta, fără  „cultură oficială”, şi-a sacrificat copilăria pentru a avea grijă de tată şi de fraţi – după ce a rămas orfană de mamă… Situaţia dramatică a căpătat accente greu de imaginat după ce s-a stins din viaţă tatăl Elenei Farago…

[2] Într-o scrisoare adresată lui Gheorghe Bogdan-Duică..

[3] A fost fiica Anastasiei și a lui Francisc Paximade, rodul căsniciei acestei familii de negustori înstăriţi – alături de cei şase fraţi, trei băieţi şi trei fete: Ernest, Nicolae, Gheorghe, Antoaneta, Celestina şi Virginia. Elena, fiind mai mare dintre surori, a purtat, tot timpul, grija fraţilor. Cea mai apropiată i-a fost sora Antoaneta, căreia i-a recitat poeziile învăţate la şcoală…

[4] Pe rând, s-au stins trei dintre fraţi… La vârsta de 12 ani (în 1890), când avea doar două clase primare, se prăpădeşte şi mama fraţilor Paximade, iar Elena este nevoită să abandoneze şcoala

[5] În 1895, primea o nouă lovitură; tatăl Elenei Paximade s-a îmbolnăvit şi, după două săptămâni de agonie, a murit în braţele fiicei…

[6] Pe timpul convalescenţei, Ernest – fratele mai mare, stabilit în Bucureşti, a primit-o în casa lui…

[7] Afând povestea de viaţă a Elenei Farago, I. L. Caragiale ar fi exclamat: „O viaţă de roman, subiect de dramă”… Cu adevărat, Elena Farago (Fatma) a avut un destin tragic, desprins, parcă, din romane.

[8] (1897-1898)…

[9] Ea însăși a recunoscut (1927), într-un interviu pentru ziarul „Rampa”…

[10] După ce a devenit soţul Elenei, a fost numit director al „Băncii Populare” din Craiova; în 1905, cei doi se mută, definitiv, în localitatea menționată… Adevărat, alături de soţul ei, locuise pentru puţină vreme în Constanţa şi Brăila (perioada în care îşi învinge timiditatea şi renunţă la pseudonimul literar)… La Craiova, a făcut parte din comitetul de redacţie al revistei „Ramuri”, s-a întâlnit cu personalităţi culturale precum Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Ion Minulescu, Nicolae Iorga, Geo Bogza ş.a. La împlinirea a 50 de primăveri de la naştere, Elena Farago a fost sărbătorită în „Sala Mare” a Teatrului Naţional din Craiova de Societatea „Prietenii Ştiinţei”; cu acel prilej, a primit „urări” de bine din partea celor care au apreciat-o: Liviu Rebreanu (pe atunci preşedintele „Societăţii Scriitorilor Români”), Eugen Lovinescu, Şt. O. Iosif, Eustaţiu Stoenescu, Lucian Blaga; tot acum era „declarată cetăţean de onoare al municipiului Craiova”, recunoscându-i-se meritele literare, culturale şi cetăţeneşti, fiind considerată o mândrie pentru toţi oltenii care o adoptaseră… Într-un articol comemorativ, Geo Bogza o elogia: „A fost o vreme când, pentru orice intelectual român, Craiova însemna Elena Farago. Acolo, în capitala Olteniei, continua o bănie, datorită unei femei a cărei casă cu uşa mereu deschisă devenise o instituţie: oricine îi trecea pragul pleca mai bogat sufleteşte, mai hotărât să respingă urâtul şi nedreptatea”…

[11] Apăruse într-o epocă în care poezia feminină nu cunoştea decât scrisul minor al Mariei Cunţan…

[12] În 1907 l-a adoptat pe Mihnea, primul fiu al soţilor Farago, perioadă în care poeta a conceput multe versuri (a scris volume de literatură şi poezie pentru copii: „Bobocica”, „Să nu plângem”, „Să fim buni”, „A ciocnit un ou de lemn”, „Într-o noapte de Crăciun” – ciclul Din preajma leagănului)…. După naşterea fiicei sale, Cocuţa, pentru ea şi pentru Mihnea, fiul adoptat, a scris (în 1913) volumele „Copiilor” şi „Pentru copii”…

[13] Elena Farago a fost prietena şi confidenta lui Nicolae Iorga… Când avea numai 25 de ani, în 1903, semnează prima poezie cu numele întreg; doi ani mai târziu, devine o colaboratoare consacrată a revistei „Semănătorul” – condusă de Iorga (a mai colaborat cu ziare şi reviste precum: „Adevărul”, „Zeflemeaua”, „Epoca”, „Generaţia nouă”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Făt Frumos”)… În 1907, după răscoalele ţărăneşti, primind anumite sume, pentru poeziile publicate, de la Nicolae Iorga, a împărţit banii familiilor ţăranilor ucişi; în acest context, a fost închisă şi dusă la Bucureşti, scăpând de închisoare datorită intervenţiilor marelui cărturar…

[14] În ziarul „România muncitoare”, cu poezia „Gândul Trudiţilor”…

[15] Vorbind despre apariţia aceluiaşi volum, Ion Gorun mărturiseşte: „În volumul Versuri găsim cu adevărat acel farmec, acea desăvârşire a formei, pe care nu le-am întâlnit până acum în aşa măsură la niciuna dintre poetele noastre şi la puţini chiar dintre poeţii noştri. Ne găsim în lumea simţurilor intime, contemplărilor cu totul subiective. Întregul ne prezintă o lucrare nespus de fin, nespus de măiestrit ţesută şi aceasta chiar şi atunci când artista ia drept urzeală forma populară”… Recunoscută drept o remarcabilă poetă a dragostei pudice care a păstrat sinceritatea şi gingăşia feminină, Elena Farago a trecut de la poezia de iubire la meditaţia punctată de filosofie, pentru a deschide un zâmbet în literatura pentru copii, rămânând „femeia cu artă duioasă, stăpânită de bucurie şi cu suferinţa acoperită până peste ochi de văl”; C.D. Papastate observă că poezia Elenei Farago „e într-adevăr desăvârşită, (…) nu în înţelesul termenului pe care îl dau cernerea vremii sau siguranţa decretistă a unei critici verbale, ci în acela mai larg şi mai omenesc al personalităţii întregi”…

[16] Pentru volumul „Şoapte în Umbră”…

[17] Cu volumul de versuri „Nu mi-am plecat genunchii” (1926), Elena Farago şi-a încheiat activitatea poetică. Despre aceste versuri, marele critic literar Perpessicius scria: „O desăvârşită artă ale cărei principii n-apar defel la suprafaţă atât de natural şi obligatoriu firească este în toată desfăşurarea ei”. Eugen Lovinescu avea să noteze, la rândul său: „Prin profunzimea sentimentului din care porneşte şi a emoţiunii ce răsare(…), prin reducerea poeziei la principiul ei fundamental, cât şi prin originalitatea formei, Elena Farago este cea mai patetică şi mai personală poetă a generaţiei noastre literare”, iar G. Călinescu afirma: „Cu deosebire originale sunt poeziile care cântă maternitatea şi în care, în ritmul tărăgănat al cântecului de leagăn, mama se roagă cu sincer egoism ca din toate rugile s-ajungă la cer numai a ei”…

[18] Pentru „Ziarul unui motan” (1924)…

[19] Cele de mai sus au fost întregite de medalia „Bene Merenti” clasa I, Ordinul „Meritului Cultural” Cavaler clasa a II-a – acordate de regele Carol al II-lea…

[20] Elena Farago completează poezia intimistă, sentimentală, cu poezia naturii „la nature etat d’ame”…

[21] Poeziile cu teme religioase /din timpul Naşterii Domnului/ subliniază frumuseţea obiceiurilor şi tradiţiilor: „Eu, dragi copii, sunt Moşul Crăciun, acela care/Colindă la ferestre şi-ntreabă pe părinţi,/ De-aţi fost destul de vrednici, de buni şi de cuminţi,/ Ca să vă dea din traista-i un dar la fiecare//” („Moş-Crăciun către copii”); „Toată noaptea asta, colo-n ceruri sus,/ Stelele lucrează fără de-ncetare,/ Căci le-adună-n clacă steaua sfântă care/ A-ndrumat pe vremuri Magii la Iisus// Ca să ne aducă iar, de colo sus,/ Pe la toţi copiii darurile care/ Ni le va trimite iar la fiecare/ Sfânta şi duioasa mamă-a lui Iisus//” („De Ajunul Crăciunului”)”; „Cântând slavă şi mărire/ Lui Iisus, te-om aştepta, -/ Moş-Crăciune, Moş-Crăciune,/ Dragă ni-i venirea ta!…// Slavă ţie, Moş-Crăciune,/ Ce-n tot anul vii mereu/ Să ne aminteşti cuvântul/ Fiului lui Dumnezeu//” („Copiii către Moş-Crăciun”)…

[22] A trecut la cele veșnice pe 4 ianuarie 1954

„Trecea un om pe drum aseară,
Trecea cântând încet pe drum,
Ştiu eu? Poate cânta să-i pară
Drumul mai scurt, – ori poate cum
Era aşa frumos aseară,
Poate cânta ca să nu-l doară
Că-i singur numai el pe drum –?

Trecea, şi eu eram la poartă
Şi şi-a văzut de drumul lui,
Dar ce mi-o fi venit deodată
De am oftat, n-oi şti să spui.
Şi nu-mi venea să plec din poartă,
Şi parc-un dor de viaţa toată
M-a prins privind pe urma lui…

Aşa ne-o fi la fiecare,
Că stăm în poartă, şi nu ştim
Pe călător măcar de-l doare
Ceva, şi de ne pomenim
Oftând, pesemne fiecare
Ne-om fi simţind departe tare
De-un drum pe care-am vrea să fim.”

[23] Fundaţie pe care o va conduce timp de 30 de ani… Pentru a fi mai aproape de colaboratori, Elena Farago şi-a mutat locuinţa în curtea fundaţiei

[24] Pe lângă fundație…

[25] Poemele pentru copii, comprehensive şi integrative, relevă funcţia etică a artei, puterea ei de modelare morală, fiind şi ele scrise cu o tristeţe melancolică, cu largheţe şi generozitate sufletească; înzestrate cu întreg universul afectiv, sentimental, caracterial omenesc, animalele (cu precădere căţei, pisici, şoareci, pui şi gâze) mimează „viaţa cea mare”….

[26] Alături de Puiul

 

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea

La Iași, Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea.  La mormântul sublocotenentului Bogdan...

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%

Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat,...

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 11:30

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului Interval de valabilitate: 11 noiembrie, ora 10 – 13...

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 10:24

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț

Luna noiembrie este, pentru echipa noastră, una de maximă intensitate. Vom avea peste 40 de reprezentații (la sediu – cu public școlar, cu...

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:45

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii....

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:31

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării

Ploile vor continua până mâine dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării. Este în vigoare o atenţionare meteo în acest...

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:28

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile

Autorităţile au decis întreruperea circulaţie pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile. Va fi închis efectiv sectorul de drum cuprins...

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile
Prim plan duminică, 10 noiembrie 2024, 12:41

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 10-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Retrospectivă 2021 / Nicolae Tomescu, articole on-line

Retrospectivă 2021 / Nicolae Tomescu, articole on-line

Publicat de Iuliana Bubuianu, 3 ianuarie 2022, 17:53

În câteva sinteze publicate la sfârșitul anului precedent /Retrospectivă 2021 (Nicolae Tomescu), Retrospectivă 2021 (Nicolae Tomescu) / Partea a II-a, Retrospectivă 2021 (Nicolae Tomescu) / Partea a III-aRetrospectivă 2021 (Nicolae Tomescu) / Partea a IV-a, Retrospectivă 2021 (Nicolae Tomescu) / Partea a V-a, Retrospectivă (Nicolae Tomescu) / Partea stresantă/ menționam cifra 150 în dreptul articolelor on-line (cu respect față de majoritatea trăsăturilor distinctive ale acestui gen: document electronic, un conținut specializat și concentrat pe informații, pe cercetarea detaliată a subiectului, cu citate si surse, articole scrise într-o manieră obiectivă, chiar dacă, parțial, au menirea de a modifica opinia cititorului), când, de fapt, sunt de 4 (patru) ori mai multe

Dacă vreți să le parcurgeți, iată „traseul”: www.radioiasi.ro + intrare pe primul articol care vă stă la îndemână, sub titlul ales de mine click pe unul dintre cuvintele-cheie/Nicolae Tomescu/ + apare ETICHETA (sunt 234 de „poziții”, echivalentul a 2.800 de încercări jurnalistice/din 2015 încoace)…

 

Festivalul Internaţional de Muzică pentru Copii și Tineret „Cântec de stea”- ediția a XIII-a, Piatra Neamț, 2024 (6-8 decembrie 2024)
Evenimente Radio Iaşi joi, 7 noiembrie 2024, 16:43

Festivalul Internaţional de Muzică pentru Copii și Tineret „Cântec de stea”- ediția a XIII-a, Piatra Neamț, 2024 (6-8 decembrie 2024)

ASOCIAȚIA CHILDREN FOREVER Organizează FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE MUZICĂ PENTRU COPII  ȘI  TINERET     „Cântec   de  Stea”–...

Festivalul Internaţional de Muzică pentru Copii și Tineret „Cântec de stea”- ediția a XIII-a, Piatra Neamț, 2024 (6-8 decembrie 2024)
Iași: „Împreună în timp” – Eveniment caritabil pentru familiile monoparentale
Evenimente Radio Iaşi luni, 4 noiembrie 2024, 14:25

Iași: „Împreună în timp” – Eveniment caritabil pentru familiile monoparentale

Asociația POT SĂ AJUT, cu sprijinul Asociației Provident pentru Educație și Provident Financial România, anunță cea de a 3-a ediție a...

Iași: „Împreună în timp” – Eveniment caritabil pentru familiile monoparentale
Miercurile literare la Accademia di Romania in Roma. Prezentarea volumului „Alla ricerca del suo spirito” de Adriana Ungureanu
Evenimente Radio Iaşi joi, 24 octombrie 2024, 16:00

Miercurile literare la Accademia di Romania in Roma. Prezentarea volumului „Alla ricerca del suo spirito” de Adriana Ungureanu

Apariția volumului este un omagiu adus Iuliei Hasdeu  la împlinirea a 155 de ani de la nașterea acesteia. Având la bază romanul biografic...

Miercurile literare la Accademia di Romania in Roma. Prezentarea volumului „Alla ricerca del suo spirito” de Adriana Ungureanu
Iași: Prezentare și discuție filosofică „Sun Tzu – Arta Războiului. Învățături morale pentru momentul actual”
Evenimente Radio Iaşi marți, 22 octombrie 2024, 15:53

Iași: Prezentare și discuție filosofică „Sun Tzu – Arta Războiului. Învățături morale pentru momentul actual”

Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Asociația...

Iași: Prezentare și discuție filosofică „Sun Tzu – Arta Războiului. Învățături morale pentru momentul actual”
Evenimente Radio Iaşi marți, 22 octombrie 2024, 14:59

„Șezătoarea Iași” aniversează 10 ani de activitate cu o expoziție la Muzeul Etnografic al Moldovei

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași și Grupul „Șezătoarea Iași” organizează, în...

„Șezătoarea Iași” aniversează 10 ani de activitate cu o expoziție la Muzeul Etnografic al Moldovei
Evenimente Radio Iaşi marți, 22 octombrie 2024, 11:20

Conferința internațională „MediCult: Medierea culturală – implicații, oportunități, resurse” la cea de-a treia ediție

Complexul Muzeal Național „Moldova”, prin Secția Relaţii Publice, Marketing, Logistică, Proiecte și Programe organizează în perioada 23...

Conferința internațională „MediCult: Medierea culturală – implicații, oportunități, resurse” la cea de-a treia ediție
Evenimente Radio Iaşi luni, 21 octombrie 2024, 11:47

26 octombrie 2024: Deschiderea Galeriei de Artă Europeană a Muzeului de Artă Iași

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Artă invită publicul la Palatul Culturii, începând cu data de 26 octombrie 2024, să...

26 octombrie 2024: Deschiderea Galeriei de Artă Europeană a Muzeului de Artă Iași
Evenimente Radio Iaşi vineri, 18 octombrie 2024, 14:19

Autorii Nemira la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) 2024

Nemira aduce cinci invitați remarcabili la FILIT 2024: Ilja Leonard Pfeijffer, Mihaela Buruiană, Raluca Nag și Marian Coman (23-27 octombrie...

Autorii Nemira la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) 2024

George Calboreanu, timbrul vocal unic

George Calboreanu, timbrul vocal unic

Publicat de nicolaetomescu, 2 ianuarie 2022, 19:40

Cu vocea sa inegalabilă şi de neuitat, în 67 de ani de teatru, George Calboreanu a interpretat o enciclopedie de roluri şi o galerie de personaje. Avea aerul distins unui patriarh, degaja nobleţe; a ştiut să comunice prin imobilitate şi tăcere (aceasta putea fi curmată de o privire care să înlesnească trecerea de la linişte la furtună, apoi vocea îi devenea răcnet zguduitor)[1]; nu avea hazul unui actor de comedie[2]. Privindu-i chipul, fruntea bombată, nasul puternic şi gura tăiată energic ai fi crezut că în fața ta se găsește o persoană severă; dacă ne gândim la drumul parcurs, ni se relevă, mai ales, omul ambiţios…

Drumul spre teatru[3] a început într-o zi, atunci când ajungea în casa profesorului State Dragomir, de la Conservatorul din Iaşi (bolnav fiind, preda cursuri acasă)[4]. Ştefan Braborescu, directorul de scenă al Teatrului ieșean, l-a angajat pentru un turneu prin Bucovina (1919). Un an mai târziu, a plecat într-un alt turneu prin Transilvania[5]. Prin rolurile jucate în spectacolele de pe marile scene ale ţării[6], realizase creaţii memorabile[7]. Actorul pleca spre desăvârșirea studiilor, în Viena. La întoarcere, era angajat al CompanieiBulandra” (doar pentru două stagiuni)[8]. În perioada interbelică, a dat viaţă numeroaselor personaje din drame pe scenele teatrelor particulare (conduse de Dina Cocea şi Maria Filotti); jumătate de veac avea să joace numai pe scena Teatrului Naţional[9]… La 29 de ani, devine actorul „Naţionalului”; a jucat (până la pensionare) alături de Aura Buzescu, Sonia Cluceru, Ion Finteşteanu, George Vraca, Nicolae Brancomir, Romald Bulfinski, Ion Manu, Aurel Athanasescu; când a fost obligat să se pensioneze[10], unele persoane au împrăştiat zvonul că ar fi bolnav, dar actorul le-a confirmat marea tristeţe care-l rodea prin rostirea obsesivă: „Sunt bolnav, de urât!”; adevărul este că nu viaţa în luminile rampei oboseşte marii actori, ci despărţirea de focul lor, nu freamătul cabinelor şi al culiselor sună semnalul plin de tristețe al anilor care s-au scurs, ci tăcerea camerei…

Ce rămâne?

Printre altele… Personajul (istoric) – aşa cum a fost înţeles el în Apus de soare, domnitorul care se exprimă dincolo de mormânt şi dincolo de istorie, pentru a confirma comuniunea generaţiilor în spiritul „eternului ideal românesc”, imaginea personajului, imprimată conştiinţei publice, datorează unei piese de teatru scrise de Barbu Ștefănescu Delavrancea[11] infinit mai mult decât oricărui document de epocă sau oricărei monografii savante; simţim vibraţia unui sentiment – prin interpretarea lui George Calboreanu:

[1] Alecu Popovici: „Se opreau tramvaiele, încremeneau zarurile pe tablele jucătorilor de table, nu se mai sărutau îndrăgostiţii, pe sub felinarele fără bec, atunci când explodau silabele iar Calboreanu spunea: «Ce-ţi doresc eu ţie dulce Românie!» L-am văzut, copil fiind, în «Hamlet», într-o compoziţie din care mai făceau parte Vraca şi Valentineanu. Dacă Nottara l-a jucat pe prinţul Danemarcei cu barbă, Calboreanu l-a jucat cu burtă. L-am văzut şi în Caragiale şi în Tenesse Williams. Masivitatea i-a fost pavăză şi l-a însoţit în filme. Mi-l închipui urcând pe calul alb al unui răzaş şi strigând: «Haideţi, băieţi!» Şi nenumăraţi boieri, vornici, hatmani ai teatrului nostru, răspunzându-i: «Venim!»” (Teatrul 1984)…

[2] Hazul lui Calboreanu avea ceva mucalit, ponosit, îmbufnat, cârcotaş… Pe lângă rolurile jucate în teatru, se adaugă cele din 11 filme, precum şi sutele de imprimări la radio (au îmbogăţit Fonoteca de Aur, inclusiv secvența cu același nume – difuzată la Radio Iași, în perioada 2010-2012)… Actorul a interpretat roluri în piese de teatru radiofonic şi în filme, dintre care amintim „Bădăranii” (1960, în regia lui Sică Alexandrescu), filmele istorice „Neamul Şoimăreştilor” (1965) şi „Fraţii Jderi” (1973) – ambele adaptări după romanele lui Mihail Sadoveanu (realizate sub direcţia regizorului Mircea Drăgan)…

[3] Până atunci, elev la Școala de Arte și Meseriidin București, imediat ce a absolvit-o a plecat la Constanța cu gândul ascuns de a se imbarca, pe furiș, pe un vapor (când acesta își va ridica ancora); din păcate sau din fericire, nu a reușit acest lucru, fiind obligat să se întoarcă la București; a intrat în corul unei biserici, reușind să dobândească și curajul necesar de a merge mai departe; s-a prezentat la concurs – Teatrul de Operetă de la Parcul „Oteteleșteanu” (Palatul „Telefoanelor” de astăzi); după concurs, între membrii juriului s-au iscat neînțelegeri la deliberare, un membru al comisiei a susținut că este tenor, altul că este bas, iar al treilea că putem vorbi despre un bariton (ca să nu fie cu supărare, l-au respins)…

[4] Studiase actoria împreună cu Aglae Pruteanu, însă Calboreanu și-a amintit, a recunoscut: „17 februarie 1918 e pentru mine începutul unei vieţi noi. Începutul adevăratei mele vieţi de muncă, de oridine şi disciplină, de control asupra mea (…), eu fiind sculptorul propriului meu lut pe care-l modelam de la zi la zi, dându-i toate formele unei minţi oragnizate… Eu am făcut Conservatorul într-un an şi jumătate. Am intrat în februarie 1918 şi în iunie aceluiaşi an am luat doi ani. În al doilea an, primăvara lui 1919, State Dragomir mi-a dat absolvenţa de patru ani a Conservatorului de Artă Dramatică din Iaşi cu nota 10. I-am avut colegi pe: Costache Antoniu, Ana Sorana Ţopa, Neculai Şubă, Mircea Handoca.” (Teatru, 1986)

Tot în Iaşi a urmat şi cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie, plecând apoi la Viena pentru a-şi definitiva studiile…

[5] La Cluj, Zaharia Bârsan – o cunoştinţă veche, îl invită la un pahar de vorbe şi un pocal de vin, semnează contractul pentru următoarea stagiune. „Gheorghe Dima, compozitor şi directorul Conservatorului, avea un pat în camera în care-şi ţinea cartofii şi ceapa pentru iarnă. Mi l-a pus la dispoziţie”, îşi va aminti, peste ani, George Calboreanu…

[6] Îl găsim angajat și la Teatrul Național din Cluj. S-a remarcat prin două creații care i-au adus simpatia studențimii (a fost ovaționat în „Messalina” și „Butoreștii”; rolul Amos din ultima piesă i-a adus un premiu constând în călătoria de studii la Viena)…

[7] Octavian Goga, ministrul Artelor (de atunci), l-a premiat

[8] În ziarele bucureștene, au apărut cronici unde se consemna timbrul inedit pe care-l avea actorul

[9] Pe scena „Naţionalului” bucureştean a debutat în spectacolul „Vlaicu-Vodă” (în anul 1926), fiind invitat să joace aici de însuşi Alexandru Davila, autorul piesei. A jucat pe scena acestui teatru până la moartea sa, devenind societar al instituţiei (în anul 1928). Printre cele mai importante roluri realizate de George Calboreanu au fost Chirică, din spectacolul „Omul cu mârţoaga” (1927) de George Ciprian, Spirache Necşulescu în „Titanic Vals” de Tudor Muşatescu (1932), ambele demonstrându-i versatilitatea în a juca comedie. Memorabile au fost însă şi rolurile din spectacolele „Idolul şi Ion Anapoda” de George Mihail Zamfirescu (1934), „Marele duhovnic şi Glafira” de Victor Eftimiu, „Borgia” de Alexandru Kiriţescu, „Meşterul Manole” de Lucian Blaga, „Maestrul” de Mircea Ştefănescu, „Letopiseţii” de Mihail Sorbul, „Ovidiu” de Nicolae Iorga…

[10] Comuniştii îl obligaseră să ia decizia pensionării, scena fusese viaţa lui…

[11] „Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan, care v-a fost baci până la adânci bătâneţe… Că Moldova nu a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu este a voastră, ci a urmaşilor noştri, şi a urmaşilor urmaşilor noştri, în veacul vecilor” – sunt, de fapt, cuvintele marelui orator Delavrancea, nicidecum ale bătrânului domnitor. Imaginea lui Ştefan cel Mare, imprimată în conştiinţa publică, datorează acestei piese de teatru (chiar interpretării magistrale a lui George Calboreanu) mai mult decât oricărui document de epocă sau monografii savante…

 

 

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea

La Iași, Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea.  La mormântul sublocotenentului Bogdan...

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%

Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat,...

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 11:30

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului Interval de valabilitate: 11 noiembrie, ora 10 – 13...

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 10:24

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț

Luna noiembrie este, pentru echipa noastră, una de maximă intensitate. Vom avea peste 40 de reprezentații (la sediu – cu public școlar, cu...

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:45

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii....

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:31

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării

Ploile vor continua până mâine dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării. Este în vigoare o atenţionare meteo în acest...

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:28

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile

Autorităţile au decis întreruperea circulaţie pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile. Va fi închis efectiv sectorul de drum cuprins...

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile
Prim plan duminică, 10 noiembrie 2024, 12:41

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 10-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sergiu Nicolaescu: „Marea iubire şi cea mai stabilă mi-a fost meseria”

Sergiu Nicolaescu: „Marea iubire şi cea mai stabilă mi-a fost meseria”

Publicat de nicolaetomescu, 2 ianuarie 2022, 19:35

Consemnarea de față este în stare să trezească (doar) sentimente nobile, să ne pregătească de fapte mari… Desigur, în viața lui Sergiu Nicolaescu au apărut și lucruri accesorii, chiar neplăcutepentru el și pentru cei cărora nu le-a dăruit prea mult. Memoria nu este un instrument ideal, este aleatorie și capricioasă, legată de timpuri (pornim trecutul dinspre prezent).

S-a născut în 13 aprilie 1930, la Târgu-Jiu[2], oraşul pe care l-a părăsit[3] în 1935. Între 1948 şi 1952 a urmat cursurile Facultăţii de Mecanică din Bucureşti (Politehnica), practicând ingineria în perioada 1954-1965. S-a îmbogățit, profesional, prin operatoria de film, devenind regizor, actor, scenarist şi producător. Primul film regizat[4], un documentar de scurtmetraj (1962), se completează cu filmul care îl ajută să pătrundă, cu adevărat, în lumea cinematografiei[5]. Cel dintâi lungmetraj de ficţiune[6] l-a realizat între 1966-1967. 1968[7] i-a adus lui Sergiu Nicolaescu şansa de a lucra[8], în calitate de regizor, cu Orson Welles, Laurence Harvey, alţi mari actori americani şi europeni[9]. Legendarul comisar Miclovan, devenit apoi Moldovan, cu care Sergiu Nicolaescu afirma că a atins celebritatea ca actor, s-a „născut” în 1972, după ce Titus Popovici şi Petre Sălcudeanu le-au propus lui Nicolaescu, Manole Marcus şi Iulian Mihu realizarea unui serial poliţist[10]. Urmează, pentru cel comemorat astăzi, o perioadă profesională prolifică[11].

Filmografia lui Sergiu Nicolaescu cuprinde peste 60 de lungmetraje. Cele mai cunoscute[12] sunt: Dacii (1966), Mihai Viteazul (1970)[13], Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte (1971), Cu mâinile curate (1972), Osânda (1976), Ultima noapte de dragoste, Nea Mărin miliardar, (1979), Ciuleandra (1985), Mircea (1989), Coroana de foc (1990), Triunghiul morţii (1999), Orient Express (2004)[14], 15 (2005), Supravieţuitorul (2008)[15]. În ultimii ani, Sergiu Nicolaescu a lucrat intens şi a regizat filmele Carol I (lansat în 2009), şi Poker (lansat în 2010)[16]. Ultima producţie marca Sergiu Nicolaescu, intitulată Ultimul corupt din România, o continuare a peliculei Poker[17], a fost lansată în februarie 2012.

În septembrie 2006, Pro Video lansase primele şase titluri dintr-o colecţie de 21 de filme ale regizorului, pe suport DVD. Sergiu Nicolaescu declara atunci că „prostia cea mai mare care se poate spune este că unele dintre aceste filme au fost făcute la comandă”[18].

Sergiu Nicolaescu a fost unul dintre actorii Revoluţiei din 1989. A scris pe această temă câteva cărţi: Un senator acuză a fost publicată în 1996 (a 2-a ediţie, 1998), urmată de Cartea revoluţiei române decembrie ’89 (la editura Ion Cristoiu, în 1999); în decembrie 2005, a publicat (la editura ALL) volumul Lupta pentru putere. Decembrie ’89; la editura Topaz Bucureşti, Revoluţia. Începutul adevărului. Mămăliga a explodat! Decembrie 1989 (lansată în anul 2011)[19].

Cineastul nu a evitat și o activitate politică intensă. Ales, pentru prima dată, în 1990, pe listele FSN, a încheiat, în 2012, al cincilea mandat în Parlament[20]. Nicolaescu a fost membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură şi a deţinut preşedinţia comisiei. Când  şi-a încheiat ultimul mandat de senator, pe 12 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a susţinut un discurs de la tribuna Senatului[21]

Cineastul Sergiu Nicolaescu a plecat să întâlnească necunoscutul[22] joi, 3 ianuarie 2013, la vârsta de 82 de ani… Moartea i-a fost însoţită de un scandal grotesc, „opinia publică” fiind „revoltată” de hotărârea soţiei regizorului de a-i incinera trupul…

[1] A jucat peste 35 de roluri, de la comisarul Moldovan la Mircea cel Bătrân, mareşalul Averescu şi Carol I…

[2] Pe 6 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Târgu-Jiu. În aceeaşi zi, a fost inaugurat şi un cinematograf care poartă numele actorului. „Ceea ce am făcut în viaţă, în primul rând, a însemnat muncă. Am făcut peste 60 de filme, am 135 de milioane de telespectatori în România şi peste un miliard de telespectatori în lume şi, cu toate acestea, ca gorjeni şi ca olteni vă puteţi mândri pentru că întotdeauna am spus cu mândrie că sunt născut în Târgu-Jiu. Pentru mine filmul a însemnat ceea ce era mai important în viaţă. Existenţa mea”, sunt cuvintele rostite atunci de Sergiu Nicolaescu…

[3] Familia se stabilise la Timşoara (Sergiu Nicolaescu a urmat cursurile şcolii primare şi liceul.)…  La terminarea liceului, a intrat la trei facultăți: Belle Arte, Politehnică și Școala de Ofițeri de Marină…

[4] Scoicile nu au vorbit niciodată (1962)…

[5] Memoria Trandafirului, o metaforă de 7 minute, care s-a bucurat de succes în ţări precum S.U.A. şi Franţa…

[6] Dacii, coproducţie româno-franceză, cu o distribuţie impresionantă şi cu o figuraţie grandioasă (atribute ale tuturor filmelor sale istorice). Premiera a avut loc în Franța; pe Champs-Elysees, în dreptul restaurantului Fouquets, trona un afiş al filmului, având textul: Un film du Serge Nicolaesco. „Era o foarte mare satisfacţie pentru un tânăr debutant de 37 de ani. Din acest moment începea cariera mea internaţională”, declara regizorul mai târziu…

[7] Anul revoltei studenţeşti din Paris şi al Primăverii de la Praga…

[8] Chiar la Bucureşti, unul dintre filme fiind Bătălia pentru Roma, o producţie americano-germană…

[9] De-a lungul carierei, actorul, scenaristul şi regizorul a lucrat și cu cele mai mari nume ale cinematografiei româneşti: Amza Pellea, Florin Piersic, Septimiu Sever, Ilarion Ciobanu, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Emmerich Schaffer, Olga Tudorache, Ghorghe Dinică, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Colea Răutu, Gina Patrichi, Octavian Cotescu, Iurie Darie, Eugenia Bosânceanu, Ernest Maftei…

[10] Personajul său, un vechi poliţist, avea rolul secundar în serialul unde apare alături de Ilarion Ciobanu (Roman)…

[11] Între anii 1970-1980, timp în care a înfiinţat prima şcoală de cascadori din România şi o alta de recuzită, o perioadă în care realizează vreo două filme şi jumătate pe an, documentându-se, în paralel, pentru alte proiecte…

[12] În ceea ce privește cunoașterea și recunoașterea… Sergiu Nicolaescu a fost membru al SCAD (Societatea Autorilor de Film din Franța). Filmul Primăvara obișnuită (1962) a fost premiat la Moscova, Praga și Salonic și distins cu premiul UNIATEC, filmul Floare de mac a fost premiat la Oberhausen (1963), Memoria trandafirului a fost premiat la Mamaia și Milano în 1964, la Triest, Edinburgh și Cork în 1965 și a obținut premiul UNIATEC în 1965, Lecție în infinit a fost premiat la Mamaia în 1965, distins cu premiul ANICA, Cortina D’Amprezzo (1966), Dacii a fost distins cu premiul trei la Praga în 1967, Mihai Viteazul a primit premiul UNIATEC, la Moscova, în 1971, premiul ACIN (1971) și a fost nominalizat la premiul de aur de la Moscova din același an, Ultimul cartuș a primit premiul ACIN (1973). În 1974 a fost distins cu premiul ACIN pentru interpretare masculină în filmul Nemuritorii și Un comisar acuză, filmul Osânda a fost distins cu premiul ACIN (1976), Pentru patrie a primit premiul ACIN 1978, iar Noi, cei din linia întâi — premiul ACIN 1986.

[13] Cu Amza Pellea în rolul principal, creaţie de referinţă în istoria filmului românesc, desemnează, probabil, cea mai impresionantă producţie semnată de regizor… Despre Mihai Viteazul, Sergiu Nicolaescu afirma că a fost cel mai greu film din cariera sa, cel mai greu pariu al său, dar că a meritat. Studiourile Columbia ar fi dorit să producă filmul, într-o distribuţie de zile mari, cu Orson Welles, Elisabeth Taylor, Richard Burton, Charleton Heston – în rolul marelui voievod. Autorităţile vremii au decis ca distribuţia filmului să fie exclusiv românească, iar filmările au fost realizate în Cehoslovacia şi în Turcia…

[14] Cea mai vizionată premieră românească a anului 2004…

[15] Film pentru care a obţinut cel mai mare credit, de 1,8 milioane de lei, la concursul Centrului Naţional al Cinematografiei, în 2006…

[16] Despre Poker, regizorul spunea că este a doua comedie din cariera sa, după Nea Marin Miliardar

[17] În contextul în care Poker fusese vizionat de aproximativ 25.000 de spectatori şi a devenit una dintre cele mai de succes premiere româneşti ale anului 2010, încurajat, dar şi alimentat de subiecte tot mai savuroase pe aceeaşi temă, Sergiu Nicolaescu a considerat firească o continuare, pe care a intitulat-o Ultimul corupt din România… a reunit mari nume ale scenei româneşti, între care Valentin Teodosiu, Horaţiu Mălăele, Mircea Diaconu, Vladimir Găitan, George Mihăiţă, Ion Ritiu, Nae Lăzărescu Vasile Muraru, Cătălina Grama (Jojo). Cu un scenariu semnat de Adrian Lustig, „«Ultimul corupt din România» este un film de actualitate, al societăţii de astăzi, un film comic, dar în acelaşi timp şi critic” (aşa cum l-a descris regizorul)…

[18]„Niciun film n-a fost făcut la comandă. Toate filmele mi le-am dorit, le-am făcut aşa cum mi-am dorit, iar acolo unde a trebuit, totuşi, să politizez ceva, am făcut-o cu multă, foarte multă rezervă”, a afirmat el…

[19] Potrivit autorului, cartea s-a dorit a fi mai mult un răspuns dat acelora care se îndoiesc de Revoluţia Română. La lansarea volumului, în martie 2011, Nicolaescu declara că participarea la Revoluţie a fost „cel mai important lucru” pe care l-a făcut. „Vă rog să credeţi că momentele respective au însemnat foarte mult pentru noi şi pentru mine a fost cel mai important lucru pe care l-am făcut în viaţa mea. România, în momentul de faţă, pentru mine, este o mare dezamăgire. Şi acest lucru a influenţat această ultimă carte pe care am scos-o, în care, fără doar sau poate, reuşesc să transmit şi cititorului această cumplită stare prin care trecem în momentul de faţă”…

[20] Singura legislatură în care nu a fost parlamentar a fost perioada 2004-2008…

[21] „Vreau să vă mulţumesc pentru aceşti patru ani minunaţi pe care i-am petrecut împreună, în care dumneavoastră mi-aţi dăruit stimă şi consideraţie, simţăminte pe care şi eu vi le datorez. Mai am puţini ani de trăit şi mi-am dorit să-i termin în profesia mea, pentru acest lucru nu am participat la alegeri. Vreau să vă spun un sincer «La revedere!» şi vreau să vă spun în acelaşi timp «La mulţi ani!» şi sărbători fericite”, a spus Nicolaescu, în aplauzele parlamentarilor…

[22] În ianuarie 2008, în urma unui accident provocat de o cădere, Sergiu Nicolaescu a suferit două intervenții pe creier. În 2009, a fost operat laparoscopic de colecistită acută, de o echipă de medici din cadrul Spitalului Elias din Capitală. La sfârșitul lunii aprilie 2010, Sergiu Nicolaescu a fost internat la Spitalul de Urgență Floreasca, după ce a căzut pe scări și s-a lovit la cap. În februarie 2011, regizorul a acuzat unele probleme de sănătate, fiind internat, pentru câteva zile, la Spitalul Elias din București. La 28 decembrie 2012, a fost operat, pe cale laparoscopică, la Spitalul Elias, intervenția chirurgicală fiind impusă de evoluția clinică din ultimele 24 de ore, în contextul unei afecțiuni digestive cronice benigne; a murit câteva zile mai târziu, pe 3 ianuarie 2013

 

dr. Nicolae Tomescu

redactor-șef

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea

La Iași, Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea.  La mormântul sublocotenentului Bogdan...

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%

Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat,...

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 11:30

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului Interval de valabilitate: 11 noiembrie, ora 10 – 13...

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 10:24

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț

Luna noiembrie este, pentru echipa noastră, una de maximă intensitate. Vom avea peste 40 de reprezentații (la sediu – cu public școlar, cu...

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:45

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii....

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:31

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării

Ploile vor continua până mâine dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării. Este în vigoare o atenţionare meteo în acest...

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:28

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile

Autorităţile au decis întreruperea circulaţie pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile. Va fi închis efectiv sectorul de drum cuprins...

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile
Prim plan duminică, 10 noiembrie 2024, 12:41

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 10-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

In Memoriam Anastasie Fătu

In Memoriam Anastasie Fătu

Publicat de nicolaetomescu, 2 ianuarie 2022, 09:00

  • Născut pe 2 ianuarie 1816, satul Mușata, comuna BerezeniVaslui (a murit pe 3 martie 1886, în Iaşi)
  • ca fiu de preot, a deprins primele învăţături la şcoli ecleziastice
  • între 1834-1841, a studiat dreptul la Viena, fiind bursier al statului român; în 1842 – primea diploma de doctor în drept și filosofie; studiază medicina la Sorbona, obţinând doctoratul în 1847
  • 1848-1852 / revenea în țară și devenea medic de cvartal
  • a înființat „Institutul Gregorian” din Iași pentru practica și învățământul obstetricii și ginecologiei
  • între 1852-1885 / profesor de obstetrică și ginecologie la „Institutul Gregorian”-Iași (ca director și șef de secție, a pus bazele asistenței materno-infantile din Moldova și a primei creșe pentru copii abandonați)
  • în 1855, înființa o societate („Asociația pentru încurajarea Junimei Române la învățătură în străinătate”), având drept scop sprijinirea elevilor români care, terminându-și studiile în școlile naționale, „nu au mijloacele necesare de a-și continua pregătirea” la o facultate în străinătate, „pentru a-și face o carieră”; totodată, își înzestra societatea cu suma de 1.000 ducați (11.750 franci); donațiile consistente au oferit societății posibilitatea de a pune în practică ideea sa (izvorâtă din patriotism) / numeroși studenți reveneau în țară și ocupau, pe merit, funcții înalte în administrație
  • 1856: a înființat, la Iași, prima Grădină Botanică din țară[1], cu 500 de specii, asumându-și toate costurile… „Încă din 1856 am pus fundamentele unei Grădini Botanice în oraşul Iaşi. Această instituţie, care la început a propăşit foarte încet, fiind redusă la propriile mele mijloace, mai târziu a prosperat mai bine, subvenţionată fiind de «Casa Statului» şi a «Comunei Iaşilor…»”; „Fondând această grădină mi-am propus a îmbunătăţi salubritatea oraşului Iaşi, a îndemna pe «giunimea» studioasă la învăţarea botanicei şi a procura iubitorilor de ştiinţe naturale ocaziunea de a contempla frumuseţile naturii în momentele lor de repaus» (Anastasie Fătu, 1870, în prefaţa lucrării „Enumeraţiunea specieloru cultivate în Grădina Botanică din Iaşi privind înfiinţarea şi scopurile acestei grădini”)…
  • 1858 / deputat în Divanul Ad-hoc al Moldovei; a făcut parte din Adunarea Electivă a Moldovei, care l-a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza (5 ianuarie 1859)
  • 1863-1885 / medic-șef la SpitalulSfântul Sipiridon” din Iași
  • 1868: președinte al Adunării Deputaților
  • 1869: a devenit senator
  • 1871: membru titular alSocietății Academiei Române
  • 1872: președinte al Societății de Medici și Naturaliști”-Iași (prima societate științifică românească)
  • 1872-1876: vicepreședinte al „Societății Academiei Române” (discursul de recepţie, în 1872, cu titlul „Despre încercările pentru dezvoltarea ştiinţelor naturale din România”)
  • 1873: profesor la catedra de botanică și fiziologie a Universității din Iași
  • 1879: contribuie, de o manieră semnificativă, la organizarea Facultății de Medicină din Iași, recomandând primii ei profesori
  • se numără printre membrii fondatori ai Academiei Române
  • numit preşedinte alCongresului medical român”, moare înaintea deschiderii acestuia
  • Publicații
    • „Manual pentru învățătura moașelor” (1852)
    • „Manual pentru medicină practică populară” (1871)
    • „Elemente de botanică”, primul manual de botanică pentru învățământul superior (1877)
  • Activitatea didactică, ştiinţifică şi politică a fost completată de implicarea gazetărească şi editorială (a publicat articole în „Gazeta de Moldavia”, „Foaia Societăţii de medici şi naturalişti” din Principatul Moldovei, „Mişcarea naţională”); autorul monografiei „Descrierea şi întrebuinţarea apei simple şi a apei minerale din Moldova” (1851), fiind un susţinător al dezvoltării balneologiei

Foto: ©Nicolae Tomescu

 

[1] Grădina BotanicăAnastasie Fătudin Iaşi este cea mai veche din România. A fost înfiinţată/10 august 1856la Râpa Galbenă, de medicul şi naturalistul care i-a oferit numele său (pe o proprietate cumpărată); trebuie să-i consemnăm existența până la moartea creatorului ei, în 1886, atunci când urmaşii lui Anastasie Fătu au vândut terenul

În 1873, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi a înfiinţat a doua grădină botanică, în apropierea celei vechi (de organizare s-a ocupat Dimitrie Brândză, majoritatea plantelor a fost donată de Anastasie Fătu; unele dintre plantele de atunci ne încântă și astăzi, în curtea Muzeului de Istorie Naturală)…

În 1921, profesorul Alexandru Popovici înfiinţează altă grădină botanică, în spatele clădirii noii Universităţi, acolo unde erau construite şi mici sere, folosite în privința creşterii plantelor tropicale; s-a păstrat pentru mai bine de 40 de ani, până în 1963, când s-a hotărât mutarea grădinii în spaţiul actual, pe Dealul Copoului, sub supravegherea profesorului Emilian Ţopa (pentru a răspunde cerinţelor învăţământului)…

Actuala Grădină Botanică din Iaşi acoperă o suprafaţă de aproximativ 100 de hectare, fiind una dintre cele mai mari din Europa

 

Etichete:
(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea

La Iași, Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea.  La mormântul sublocotenentului Bogdan...

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%

Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat,...

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 11:30

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului Interval de valabilitate: 11 noiembrie, ora 10 – 13...

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 10:24

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț

Luna noiembrie este, pentru echipa noastră, una de maximă intensitate. Vom avea peste 40 de reprezentații (la sediu – cu public școlar, cu...

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:45

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii....

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:31

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării

Ploile vor continua până mâine dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării. Este în vigoare o atenţionare meteo în acest...

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:28

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile

Autorităţile au decis întreruperea circulaţie pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile. Va fi închis efectiv sectorul de drum cuprins...

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile
Prim plan duminică, 10 noiembrie 2024, 12:41

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 10-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Filă de calendar…

Filă de calendar…

Publicat de nicolaetomescu, 2 ianuarie 2022, 08:52

 foto preluat de pe ro.wikipedia.org

rândul de sus: Iosif Jumanca, Romul Boilă, Valeriu Branişte, Victor Bontescu, Dionisie Florianu, Ioan Suciu, Aurel Lazăr, Emil Haţieganu, Ion Flueraş (lipsesc Octavian Goga și Vasile Lucaciu, aflați /pe atunci/ în misiune în străinatate) + rândul de jos, de la stânga la dreapta: Alexandru Vaida Voevod, Ştefan Cicio Pop, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş, Aurel Vlad.

 

TUIASI va avea cele mai moderne cămine din Iași: proiect de peste 10 milioane de euro pentru reabilitarea a trei cămine și a sălii de sport
Fapt divers luni, 4 noiembrie 2024, 11:23

TUIASI va avea cele mai moderne cămine din Iași: proiect de peste 10 milioane de euro pentru reabilitarea a trei cămine și a sălii de sport

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) a obținut finanțare, prin PNRR, pentru reabilitarea și eficientizarea energetică...

TUIASI va avea cele mai moderne cămine din Iași: proiect de peste 10 milioane de euro pentru reabilitarea a trei cămine și a sălii de sport
Şoferii au obligaţia să aibă maşinile echipate cu anvelope de iarnă, dacă pe şosea este polei, gheaţă sau zăpadă
Fapt divers duminică, 3 noiembrie 2024, 07:03

Şoferii au obligaţia să aibă maşinile echipate cu anvelope de iarnă, dacă pe şosea este polei, gheaţă sau zăpadă

Poliţiştii rutieri reamintesc şoferilor că au obligaţia să aibă maşinile echipate cu anvelope de iarnă, dacă pe şosea este polei, gheaţă...

Şoferii au obligaţia să aibă maşinile echipate cu anvelope de iarnă, dacă pe şosea este polei, gheaţă sau zăpadă
Ce aşteptări au unii liceeni de la şcoala în care învaţă
Fapt divers sâmbătă, 2 noiembrie 2024, 10:01

Ce aşteptări au unii liceeni de la şcoala în care învaţă

Aproximativ trei milioane de elevi vor reveni luni pe băncile şcolilor când va începe modului al doilea de predare, învăţare, evaluare....

Ce aşteptări au unii liceeni de la şcoala în care învaţă
TAROM oferă preţuri promoţionale pentru şase destinaţii din Europa, renumite pentru târgurile de Crăciun
Fapt divers vineri, 1 noiembrie 2024, 10:37

TAROM oferă preţuri promoţionale pentru şase destinaţii din Europa, renumite pentru târgurile de Crăciun

Operatorul naţional de transport aerian, TAROM, pune la dispoziţia călătorilor, în perioada 1 – 3 noiembrie, bilete cu preţuri începând...

TAROM oferă preţuri promoţionale pentru şase destinaţii din Europa, renumite pentru târgurile de Crăciun
Fapt divers luni, 28 octombrie 2024, 11:05

„Studio Deschis” – Dansul dă viață fiecărui spațiu pe care îl atinge

„Studio Deschis” – Dansul dă viață fiecărui spațiu pe care îl atinge „Studio Deschis”, un proiect cultural care revitalizează scena...

„Studio Deschis” – Dansul dă viață fiecărui spațiu pe care îl atinge
Fapt divers luni, 28 octombrie 2024, 10:23

TUIASI – A fost realizat „Copacul Cunoașterii”, pictura murală spectaculoasă, de 220 de metri pătrați, care marchează intrarea în Campusul „Tudor Vladimirescu”

Artistul Harcea Pacea a realizat o spectaculoasă pictură murală, de 220 de metri pătrați, pe fațada căminului T18 din Campusul „Tudor...

TUIASI – A fost realizat „Copacul Cunoașterii”, pictura murală spectaculoasă, de 220 de metri pătrați, care marchează intrarea în Campusul „Tudor Vladimirescu”
Fapt divers luni, 28 octombrie 2024, 06:38

Peste două milioane de turişti străini sunt aşteptaţi în Bulgaria în sezonul de iarnă

Ministrul bulgar interimar al turismului, Evtim Miloşev, a declarat că peste două milioane de turişti străini sunt aşteptaţi în Bulgaria, în...

Peste două milioane de turişti străini sunt aşteptaţi în Bulgaria în sezonul de iarnă
Fapt divers luni, 28 octombrie 2024, 06:23

INS: Numărul conexiunilor de Internet a crescut cu 2,4% în 2023

Numărul conexiunilor de Internet a crescut, în 2023, cu 2,4% comparativ cu anul anterior, cel al conexiunilor în reţeaua telefonică mobilă s-a...

INS: Numărul conexiunilor de Internet a crescut cu 2,4% în 2023

Ovidius: „Sfârşitul încoronează lucrarea”

Ovidius: „Sfârşitul încoronează lucrarea”

Publicat de nicolaetomescu, 1 ianuarie 2022, 23:09

Esențial: opera lui este impresionantă[3]Până la vârsta de 30 de ani, a compus 15 epistole[4], pregătind prima ediţie[5], în 5 cărţi, a Amorurilor (Amores); scria, deopotrivă, tragedia Medeea[6], apoi Gigantomachia (de inspiraţie mitică), ediţia a 2-a a Amorurilor (redusă la trei cărţi); între anii 2-1 î.Hr. elabora primele două cărţi din Arta iubirii (Ars amandi sau Ars amatoria)[7] şi Remediile iubirii (Remedia amoris)[8]; deplina maturitate (anii 2-8 d.Hr.) aducea cu sine fresca Metamorfozelor  (Metamorphoses)[9]

În toamna anului 8 d.Hr., fără o hotărîre prealabilă a Senatului, Augustus hotăra exilarea[10] lui Ovidiu la Tomis, pe țărmul îndepărtat al Mării Negre. Forma de exil la care a fost supus (relegationu cuprindea clauza aquae et ignis interdiction (în sensul de proscris, în afara legii), poetul păstrându-şi drepturile civile şi bunurile materiale[11].  Ajungea[12] la Tomis în anul 9 d.Hr.; în cetatea grecească, „printre săgeţi şi sloiuri”, înconjurat de geţii a căror limbă şi-a însuşit-o, scriind şi un poem în idiomul lor (libellus geticus), compunea ciclul Tristelor/în 5 cărţi; ultima elegie a cărţii a IV-a a cuprins celebra autobiografie (Povestea vieţii mele), care include date preţioase privind viaţa, opera, cariera sa poetică şi „judecătorească”, confraţii săi ş.a.; în anii următori (13-16) elaborase cele 4 cărţi ale Ponticelor (Epistulae ex Ponto), scrisori elegiace expediate la Roma, care, spre deosebire de Triste, asemănătoare ca fond, conţin şi numele destinatarilor; în ultimii ani de viaţă, petrecuţi la Tomis, Ovidiu compunea poemul Ibis[13]; tot din ultima perioadă a vieţii şi creaţiei datează şi opusculul didactic[14] intitulat Halieutica 

A fost înmormântat în Tomis… Pentru piatra sa funerară[15], Ovidiu a compus următorul text/sub forma unei scrisori trimise soției sale (Tristia, III, 73-76):

/Hic ego qui iaceo tenerorum lusor amorum
Ingenio perii
, Naso poeta meo.
At tibi qui transis, ne sit grave quisquis amasti,
Dicere: Nasonis molliter ossa cubent./

„Sub astă piatră zace Ovidiu, cântărețul
Iubirilor gingașe, răpus de-al său talent,
O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată,
Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin”[16].

[1] La 1 ianuarie anul 17, conform mențiunii din Cronica lui Eusebiu din Cezareea (265-339), transmisă de Sophronius Eusebius Hieronymus (347-420)…

[2] Alături de Horațiu și de Virgiliu…

[3] Datorită perfecțiunii formale a stilului, umorului fin, a fanteziei creatoare, este considerat, de mulți autori, drept „primul poet al spiritualităţii româneşti”; a surprins, în versurile exilului, legendele, tradițiile, viața cotidiană şi culturală a zonei în care a trăit; Tristele şi Ponticele au ajuns  izvoare de referinţă pentru istoria Dobrogei antice

[4] Împreună cu alte 3 epistole-perechi, alcătuiau colecţia numită Heroides (Epistulae Heroidum)/Eroine sau Scrisori ale unor eroine… 

[5] În care o proslăvește pe Corinna (prenume convenţional, sub care se ascundea, probabil, Iulia, fiica împăratului Augustus Octavian Caesar), una dintre cele mai mari desfrânate din Roma antică (deşi faima sa nu a fost comparabilă cu cea a Valeriei Messalina); căsătorită de la 14 ani, consecință a intereselor politice ale tatălui său, frumoasa şi eleganta Iulia a reuşit să-şi scârbească propriul părinte cu stilul de viaţă închinat plăcerilor, sfârşind în exil…

[6] Din care nu s-au păstrat decât fragmente (știm, în schimb, că a fost apreciată de Quintilian şi de Tacitus)…

[7] Cuprinde „învățăminte” privind arta seducției și a dragostei; va fi completată prin cartea a III-a + tratatul intitulat Cosmetice (Medicamina faciei femineae)… 

[8] Replică ironică la Ars amandi, în care se recomandă amanților nefericiți mijloace pentru a scăpa de dragostea chinuitoare și de urmările acesteia…

[9] În 15 cărţi… „Cea mai frumoasă operă care s-a scris vreodată (Ezra Pound)…

[10] Motivele exilului rămân învăluite de misterOvidiu însuși scria că motivul ar fi fostcarmen et error”/o poezie (Ars amatoria, care ar fi venit în contradicție cu principiile morale stricte ale împăratului, deși această operă fusese publicată cu câțiva ani înainte) și o greșeală; în Tristia, Ovidiu se referă și la faptul că „ar fi văzut ceva ce n-ar fi fost permis să vadă”… Cercetătorii cred că Ovidiu ar fi fost martorul scandaloaselor aventuri amoroase ale Iuliei… Poetul a făcut numeroase încercări, prin scrisori trimise la Roma, să obțină grația lui Augustus; toate au rămas lipsite de succes, chiar după moartea lui Augustus, urmașul său, Tiberius, nu l-a rechemat la Roma; în anul 14 d.Hr. s-a sinucis nobilul Paulus Fabius Maximus, amicul şi „patronul” lui Ovidiu + murea (în condiţii enigmatice) împăratul Augustus/la Nola în Campania/, evenimente care aveau să-i răpească poetului şi ultima speranţă de rechemare la Roma, ştiut fiind că împărăteasa Livia şi fiul ei Tiberiu, succesorul lui Augustus, erau adversari neînduplecaţi ai lui Ovidiu…

[11] „Tu nu printr-un decret senatorial m-ai condamnat/ şi nici de vreun jude ales n-am fost exilat./ Prin aspre invective (căci aşa-i de-un principe demn),/ ofensele-ţi aduse le-ai răzbunat tu însuţi, cuvenit şi solemn./ Adaugă şi faptul că edictul, deşi n-a fost nici blând şi nici clement,/ prin numele pedepsei date a fost destul de indulgent:/ căci eu nu exilat, ci relegat acolo sunt numit/ şi vorbele sunt pe potriva acestei stări de surghiunit (Tristia, II, v. 131-138)…

[12] La mijlocul lunii mai, după o călătorie plină de pericole şi peripeţii, pe mare şi pe uscat; primele epistole din cartea I a Tristelor (Tristia), le scria chiar în timpul călătoriei pe mare, corabia („Minerva”) care-l transporta fiind ameninţată de furtună…

[13] Conţinând imprecaţii adresate unui fost „amic” (identificat cu oratorul Cassius Severus, înfierat şi de Horaţiu), care îl defăima la Roma…

[14] Despre peştii din Marea Neagră (s-au păstrat circa 200 de versuri)…

[15] Ovidius poeta in exilio diem obiit et iuxta oppidum Tomos sepelitur, în faţa porţii cetăţii, unde tomitanii, „cu mărinimia lor”, i-au înălţat un „magnific” monument funerar, prin contribuţie publică, ca o cinstire a geniului său poetic vestit în lumea largă, deşi Ovidiu era un străin (peregrin) şi pedepsit de împăratul roman Tomitanos cives, Ovidio poetae, qui apud eos diem obiisset, collata e publico pecunia propter ingentii nobilitatem tymbon – graeco enim verbo utebatur – magnifice struxisse ante oppidi portam in loco maxime celebri, quamvis Ovidius et peregrinus esset et ab imperatore Romano proscriptus. (Giovanni Pontano, De magnificentia, Veneţia, 1498)… Despre mormântul lui Ovidiu, Caelius Rhodoginus menţionează (Antiquarum lectionem commentarii, Veneţia, 1516): acesta se afla înaintea porţii aşezării tomitane In Caecilii Minutiani Apulei fragmentis observatum, annis septem in exilio consumptis functum esse fato Ovidium kalendis Ianuariis, qua die Titus quoque Livius decesserit; structum item illi a barbaris per multas lacrimas tymbon ante ianuam…

[16] (în traducerea liberă a lui Theodor Naum)…

 

 

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea

La Iași, Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea.  La mormântul sublocotenentului Bogdan...

(AUDIO) IAȘI: Ziua Veteranilor de război a fost marcată la Monumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea
Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 12:36

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%

Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat,...

Burduja: Suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025. Gradul de umplere în depozitele de gaz este de peste 101%
INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 11:30

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului Interval de valabilitate: 11 noiembrie, ora 10 – 13...

INFORMARE METEOROLOGICĂ de precipitații moderate cantitativ și intensificări ale vântului
Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 10:24

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț

Luna noiembrie este, pentru echipa noastră, una de maximă intensitate. Vom avea peste 40 de reprezentații (la sediu – cu public școlar, cu...

Teatrul Luceafărul Iași, selecționat cu trei spectacole în Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:45

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii....

Salariul minim brut pe ţară va fi de 4.050 lei de la 1 ianuarie
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:31

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării

Ploile vor continua până mâine dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării. Este în vigoare o atenţionare meteo în acest...

Ploile vor continua până marţi dimineaţă în sudul, sud-estul şi, local, în centrul ţării
Prim plan luni, 11 noiembrie 2024, 07:28

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile

Autorităţile au decis întreruperea circulaţie pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile. Va fi închis efectiv sectorul de drum cuprins...

Circulaţie întreruptă pe DN67C Transalpina, din cauza vremii nefavorabile
Prim plan duminică, 10 noiembrie 2024, 12:41

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sursa : Administrația Națională de Meteorologie COD : GALBEN Ziua/luna/anul: 10-11-2024 Ora : 10:00 Nr. mesajului:1 Intervalul : conform...

METEO: Cod galben de ploi, ninsori și intensificări ale vântului în mai multe județe

Sfântul Vasile cel Mare: „Fructul esenţial al sufletului este adevărul”

Sfântul Vasile cel Mare: „Fructul esenţial al sufletului este adevărul”

Publicat de nicolaetomescu, 1 ianuarie 2022, 08:43

*

S-a născut în Cezareea Capadochiei, din părinți (Emilia și Vasilie) înstăriți și credincioși (tatăl fiind un dascăl luminat în cetate). A trăit între anii 330-379, pe vremea împăratului Constantin cel Mare, până în zilele împăratului Valens (cel care a îmbrățișat interpretarea lui Arie).

Iubitor de învățătură, înzestrat pentru carte, Vasilie și-a îmbogățit mintea prin cercetarea cunoștințelor oferite, rând pe rând, de școlile din Cezareea, apoi din Bizanț, mergând până la Atena (cea mai înaltă școală din timpul său) – acolo unde l-a întâlnit pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie.

A fost înălțat la scaunul de Arhiepiscop al Cezareei (anul 370), în vremuri delicate pentru Biserică, atunci când Arie și Macedonie izbutiseră să-l câștige de partea lor pe împăratul Valens. Sfântul Vasilie a dus o luptă aprigă, prin scris, prin cuvânt, în scopul luminării creștinătății și apărării dogmei Sfintei Treimi. Și-a atras mânia împăratului, a suferit prigoniri din partea acestuia, pentru apărarea dogmei.

Sfântul Vasilie a îndreptat, deopotrivă, unele lipsuri ale monahismului din timpul său, chemându-i pe cei care, prin legământ, duceau o viață de ascet și trăiau în mănăstiri, să se nevoiască nu numai în folosul mântuirii persoanale, ci și în folosul aproapelui. Este cel dintai ierarh care a întemeiat, pe lângă Biserică, azile și spitale, în ajutorul celor săraci și neputincioși, îndemnându-i pe oamenii înstăriți să-și folosească avuțiile pentru ajutorarea nevoiașilor.

S-a mutat către Domnul înainte de a împlini 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie, plâns de cei care îl iubeau și îl cinsteau pentru bunătatea, pentru înțelepciunea lui. Cei zece ani folosiți ca arhiepiscop în Cezareea Capadochiei au fost îndeajunși pentru a intra în istorie cu (supra)numele de Sfântul Vasile cel Mare

*

Biserica „Sfântul Vasile cel Mare”-Iași

FOTO: ©Nicolae Tomescu_2013

Pe lângă sărbătorile legate de biserică, în procesul de recuperare a spiritualităţii şi a civilizaţiei noastre tradiţionale, un rost adânc dobândesc datinile şi obiceiurile. Mă refer şi la sărăcirea tradiţiilor, la efectul individualismului bolnav asupra sentimentului religios, slăbirea comunicării omului cu realitatea cosmică, apariţia sărbătorilor convenţionale (concepute doar ca prilej de repaos), dar, mai ales, mă interesează ansamblul de concepţii, credinţe, obiceiuri, datini care se statornicesc în cadrul unei colectivităţi şi care se transmit din generaţie în generaţie, obiceiurile, rânduielile, felul de a gândi, de a acţiona sau de a crea preluat de la înaintaşi, ceea ce este tradiţional, „poveştile”, frumuseţea altor vremuri (pe care îndrăznim să le evocăm)

*

Prezenţa Sfântului Vasile este explicată diferit, prin prisma mitologiei populare.

În unele locuri, este considerat a fi chiar numele de botez al lui Isus Cristos, alteori apare ca fiind „primul petrecăreţ”, cel care a iniţiat tradiţia sărbătorii (îi poartă numele); peste tot este celebrat cu mare bucurie.

Prima zi din an este considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice. Tradiţiile care se săvârşeau în această zi marchează începutul, nu doar al unui an nou, dar şi, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viaţă.

Integrându-se în perioada mai largă a sărbătorilor de iarnă, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vieţii omului simplu de la ţară: muncile agricole, fertilitatea câmpului, roadele bogate etc. Astfel, „Semănatul”, „Pluguşorul”, „Plugul cel Mare” şi „Vasilica” sunt cele mai importante textemagice” care se rostesc în prima zi a anului şi au o valoare colectivă puternică: sunt adresate fiecărui gospodar în parte, dar acelaşi conţinut se referă şi se repetă pentru toţi membrii comunităţii. În aceeaşi categorie se integrează şi textele ce urează bunăstare fizică şi materială individului: Sorcova” sau colindele de Sfântul Vasile (care le urează celor apropiaţi sănătate şi putere de muncă) .

*

De 1 ianuarie, există mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lucrurilor:

Astfel, prima zi a anului este ziua în care fetele pun punți pentru a visa bărbatul cu care se vor căsători. Punțile sunt făcute din rămurele de măr dulce, construite din două crenguțe (plasate apoi în locuri ascunse). De ele se leagă un mănunchi de busuioc, o pară de argint prinsă cu un fir de ață roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele. Conform tradiției românești, dacă puntea este plină de brumă, atunci fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac. Mai avem și un alt ritual vechi, care ne învață că fata care vrea să afle dacă se va mărita în cursul anului sau în anii viitori trebuie să meargă în cotețul porcilor sau în grajdul vitelor; aici va trebui să dea cu piciorul într-un porc sau într-o vită și să rostească următoarele cuvinte: „hui etimp” (anul acesta), „hui atimp” (anul viitor), „hui dincolo deatimp” (al doilea an). Dacă porcul grohăie iar vita se mișcă la prima strigare, atunci fata se mărită în lunile care vin; dacă se mișcă la a doua sau la a treia strigare, atunci fata se va mărita peste un an sau doi.

Un obicei foarte popular, în special printre, copii este „sorcovitul”. În cursul dimineţii, grupuri de copii merg „cu sorcova” . În prezent, aceasta este confecţionată, de obicei, din flori de hârtie, în timp ce, la origine, sorcova era formată din nuiele înverzite. Copiii rostesc urări augurale, în timp ce lovesc, uşor, cu sorcova umărul celui „sorcovit”. Semnificaţia acestui obicei este transmiterea de urări de vigoare şi belşug.

Un obicei săvârşit, colectiv, de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Se dezleagă anul şi rodul – colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, insectele şi animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: Slobozim câşlegiile/Să mărităm fetele/Umblaţi, feciori,/Să fie peţitori. Se mai spune că este bine ca primul musafir care îţi intră în casă să fie un bărbat. Cum ţi-a fost musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa vei fi, cu îndestulare ori lipsuri, tot anul. Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc şi nicidecum de gaină, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug. La Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul care vine. Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că este bine să bei mult vin (credinţa că atâta vin cât va bea omul în această zi, atâta sânge va avea în obraz în timpul anului); femeile beau şi joacă fusul şi furca, pentru a creşte cânepa peste an…