Un Stradivarius în școli, ediție pentru copii cu deficiențe de vedere, la Târgu Frumos și Pașcani – 23 aprilie

Publicat de Gabriela Rotaru, 23 aprilie 2026, 06:50

La începutul acestei săptămâni, Fundația Culturală Gaudium Animae din Iași a lansat Ediția specială a proiectului educațional „Un Stradivarius în școli”, adresată copiilor și adolescenților deficienți de vedere și celor din zone cu acces limitat la cultură.

În cadrul acestei ediții, joi, 23 aprilie, muzicienii de talie internațională Răzvan Stoica (vioara Stradivarius ex Ernst 1729) și Andreea Stoica (pian), vor avea două întâlniri și recitaluri în județul Iași, la Liceul Special „Moldova” din Târgu Frumos și la Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” din Pașcani.

Recitalurile vor fi completate de două instrumente educaționale adaptate – Prima lecție de muzică în format Braille, pentru copiii nevăzători și, respectiv, animație video, pentru elevii tipici, care vor explica, în limbaj accesibil, cum funcționează sunetul și cum este construit un instrument muzical (vioara). Vor fi prezentate etapele confecționării viorii și arcușului, mecanismul prin care corzile viorii produc vibrații și cum aceste vibrații se transformă în sunet. În moduri adaptate, copiii vor înțelege că în spatele unui instrument se află atât meșteșug cât și știință și că muzica este rezultatul unei armonii între tehnică și artă.

Ediția specială Un Stradivarius în școli, pentru copii și adolescenți deficienți de vedere și din zone cu acces limitat la cultură s-a lansat pe 20 aprilie, la București, și cuprinde, în lunile aprilie și mai, întâlniri și recitaluri în 10 școli speciale și licee din 7 județe ale țării.

Muzicienii Răzvan Stoica și Andreea Stoica duc muzica clasică, completată de povești despre vioară, lutieri, muzicieni și compozitori care au marcat istoria muzicii, în 6 scoli speciale pentru deficienți de vedere și 4 școli din orașe cu acces limitat la cultură din București, Târgu Frumos, Pașcani, Vatra Dornei, Cluj Napoca, Timișoara, Lugoj, Arad și Făgăraș.

În paralel, în cadrul proiectului, va fi dezvoltată o platformă digitală cu resurse, unde vor fi încărcate și accesibile cele două instrumente educaționale adaptate – Prima lecție de muzică în format animație video și în format Braille (descărcabil, machetat pentru tipărire).

Programul recitalurilor cuprinde lucrări de Mozart, Paganini, Kreisler, Bazzini, Piazzolla, Enescu și Ciprian Porumbescu.

“Am ales acest program pentru că îmi doresc ca tinerii să fie inițiați în arta muzicii clasice, prin întâlnirea cu marile repere ale patrimoniului muzical universal, compozitori fundamentali ale căror lucrări transmit, fiecare în felul său, claritate, forță emoțională și profunzime spirituală. Copiii și adolescenții – inclusiv cei din medii cu acces limitat la cultură sau cei cu dizabilități de vedere, pot descoperi atât frumusețea armoniei și a expresiei muzicale, cât și valori universale precum disciplina, creativitatea și sensibilitatea. Alegerea acestui repertoriu oferă tinerilor șansa de a se conecta direct cu modele de excelență artistică, de a-și stimula imaginația și de a-și lărgi orizontul cultural.” – Răzvan Stoica

Proiectul se bucură de sprijinul Asociației Nevăzătorilor din România, iar echipa artistică și de specialiști este excepțională, cu formare solidă și excelență profesională:

Răzvan Stoica, câștigătorul titlului „Cel mai bun violonist din Europa sub 28 de ani”, în anul 2013, este un adevărat maestru al artei interpretative violonistice, capabil să inspire și să încânte pe oricine are șansa de a-l asculta. În anul 2009, a câștigat vioara Stradivarius ex Ernst în urma Concursului „Strad Prize” din Salzburg, Austria, la care au participat 200 de violoniști. În februarie 2026, i-a fost acordat, pentru încă 25 de ani, dreptul de a folosi acest instrument-bijuterie, un angajament artistic rar și extrem de valoros în lumea muzicii clasice.

Andreea Stoica, pianistă rafinată, cu activitate concertistică şi camerală susținută pe scene din Olanda, Germania şi România, aduce eleganță, profunzime și subtilitate interpretativă în fiecare apariție. A debutat la numai 12 ani, pe scena Ateneului Român din București, alături de Orchestra Filarmonică, într-un concert de Wolfgang Amadeus Mozart. Laureată a mai multor concursuri internaționale, a urmat o activitate artistică intensă în Europa, atât cu recitaluri cât și ca solistă, alături de orchestre renumite.

Cătălin Sava, muzicolog, are peste 30 ani experiență în producerea de emisiuni culturale și muzicale TV și radio, inclusiv în cadrul Festivalului Internațional George Enescu.

****
Proiectul Un Stradivarius în școli a fost creat în anul 2023 și susținut de Fundația Culturală Gaudium Animae, cu participarea pro bono a artiștilor Răzvan Stoica și Andreea Stoica. De la prima stagiune a proiectului și până în prezent, Un Stradivarius în școli a ajuns în 17 colegii naționale, licee, școli speciale din București și din țară, respectiv la peste 3400 elevi și peste 100 de cadre didactice.

Ediția specială Un Stradivarius în școli, pentru deficienți de vedere și copii din orașe cu acces limitat la cultură este un proiect al Fundației Culturale Gaudium Animae, cu co-finanțare din partea Administrației Fondului Cultural Național (AFCN).

****
Parteneri educaționali: Asociația Nevăzătorilor din România, Liceul Tehnologic Special „Regina Elisabeta” București, Școala Profesională Specială pentru deficienți de vedere București, Liceul Special Moldova Târgu Frumos, Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani, Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei, Liceul Special pentru deficienți de vedere Cluj Napoca, Liceul Special „Iris” Timișoara, Liceul Teoretic „Coriolan Brediceanu”, Lugoj, Liceul Special „Sfânta Maria” Arad.

Parteneri: Fusion Towers, Tei, Grup ETA, Time Out, Uzina de Zâmbete, Grand View Hotel, BMW Apan Motors

Parteneri media: Radio România Muzical, TVR Cultural, TVR Iași, TVR Cluj, Radio România Cultural, Zile și nopți, BookHub, Happ.ro, Daily Magazine, Actualități Arad, Ziarul de Iași, Radio România Iași, Radio HIT Iași

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

#StareaEducației (INTERVIU) Târgu Frumos găzduiește etapa națională a Concursului pentru elevi cu deficiențe de vedere. Cătălin Condrea, directorul Liceului Special ”Moldova”: Încă societatea civilă consideră școlile de învățământ special ca școli pentru bolnavi, ceea ce e o imagine falsă. România frânge destinele copiilor cu deficiențe de vedere printr-o falsă integrare în învățământul de masă.”

Publicat de andreeadaraban, 14 aprilie 2026, 08:53 / actualizat: 20 aprilie 2026, 8:54

 Colega noastră, Andreea Daraban, l-a invitat la Starea Educației pe directorul Liceului Special ”Moldova” din Târgu Frumos, Cătălin Condrea, pentru a vorbi despre această competiție de tradiție, despre rolul educației speciale, dar și despre importanța incluziunii și a tehnologiilor asistive.

Andreea Daraban: Cât de important este acest eveniment, care se va desfășura la Târgu Frumos, pentru comunitatea școlară?

Cătălin Condrea: Are, în primul rând, o importanță academică pentru a evalua competențele copiilor noștri și a vedea munca noastră la ce nivel se ridică. Este foarte important din punct de vedere profesional, dar are și o importanță, să spunem, de suflet, pentru că este un moment când specialiștii din toată țara, din domeniul educației copiilor cu deficiențe de vedere, se adună, au un schimb de experiență și celebrăm munca noastră. Este un eveniment foarte important, este un eveniment național, organizat și coordonat de Ministerul Educației. Noi, Liceul Special ”Moldova”, suntem gazda concursului. Coordonatorul, la nivelul județului, este Inspectoratul Școlar Județean Iași și partenerul principal Consiliul Județean Iași, instituții care ne patronează.

Andreea Daraban: Spuneam că este un eveniment de tradiție. Câte secțiuni are acest concurs și cum sunt selectați copiii care participă la această competiție?

Cătălin Condrea: Aș vrea ca să încep un pic cu istoricul concursului. Este un istoric interesant. El a debutat în 1987, ca o dorință a învățământului special pentru copii cu deficiențe de vedere de a avea o olimpiadă a nevăzătorilor. Și atunci, Asociația Nevăzătorilor din România și școlile din învățământul special pentru copii cu dizabilități de vedere au organizat acest concurs. Din 2000 este patronat de Ministerul Educației și se desfășoară ca un concurs național. La început erau probele de competențe academice, limba română, matematică, limba engleză pentru clasa a VIII-a  și limba română, istorie, engleză pentru liceu. Școlile de învățământ special pentru copii cu dizabilități de vedere sunt școli pe profilul filologie și atunci limba engleză este un obiect principal, cum e și istoria la liceu. Cu timpul, probele practice, TIC -ul, tehnologia informatică și a comunicării, alături de Lectură corectă și rapidă Braille, au câștigat teren și în ziua de astăzi aceasta este forma completă a concursului, cu disciplinele prezentate. Mai mult, geografia este introdusă ca obiect de concurs de câțiva ani. A fost o decizie foarte bună.

Andreea Daraban: Se adresează copiilor atât de gimnaziu cât și de liceu acest concurs?

Cătălin Condrea: Este un concurs care se adresează copiilor de clasa a VIII-a  și clasa a XII-a. Pentru probele practice e vorba de copii de gimnaziu și liceu.

Andreea Daraban: Spuneați că e foarte bine că s-au introdus și aceste discipline precum tehnologia informației,  geografie, lectura ca viteză și așa mai departe. Cum se desfășoară un astfel de concurs?

Cătălin Condrea: Vreau să informez ascultătorii dumneavoastră cu privire la accesibilizarea pentru copiii cu deficiențe de vedere și pentru persoanele cu deficiențe de vedere, în general. În România, această accesibilizare este la început, de asta cred că rolul la școlilor de învățământ special pentru copiii cu dizabilități de vedere este foarte important. De fapt sunt un centru de resurse. Accesibilizarea este de două forme. O accesibilizare a spațiului care necesită un covor pedotactil pentru orientare sau bare de ghidaj sau indicații Braille acolo unde se impune, cum ar fi liftul, cum ar fi trecerea de pietoni sau cum ar fi informările la intrarea într-o instituție publică. Dar și o accesibilizare a informației care se face prin cărțile Braille și prin tehnologii asistive pentru aceste persoane.

Andreea Daraban:  Ce rol joacă aceste tehnologii asistive? Despre ce vorbim când folosim acest termen, mai exact?

Cătălin Condrea: Tehnologiile asistive pleacă de la aparate speciale prin care nevăzătorul scrie în limbaj Braille, dar și aparaturi mult mai complexe, prin care sunt făcute grafice, hărți pentru a putea ca nevăzătorul să înțeleagă, de exemplu, orientarea la geografie sau la matematică, graficele la matematică sau, eu știu, în alte domenii statistice.

Andreea Daraban: Când este vorba de a accesa internetul, de a folosi calculatorul, cum se desfășoară pentru ei o astfel de activitate?

Cătălin Condrea: Sunt aplicații care sunt foarte importante, cum ar fi ”voice” pentru telefon, care traduce tot ceea ce e scris acolo prin audio, dar este și un display Braille,  de exemplu, care traduce totul printr-o formă tactilă. Este un aparat special, destul de scump și destul de rar în învățământul românesc, dar și altele, imprimanta Braille,  de exemplu, care e foarte importantă pentru a multiplica subiectele la un examen sau pentru a multiplica cărți pentru persoane nevăzătoare.

Andreea Daraban: Câți elevi învață, în prezent, la Liceul Special ”Moldova” din Târgu Frumos?

Cătălin Condrea: Eu cred că este o imagine greșit formată asupra școlilor de învățământ special, în general, și mai mult decât atât, pentru școlile de învățământ special, pentru copii cu dizabilități senzoriale, cum suntem noi, de vedere. Copiii ei cu dizabilități senzoriale au un intelect normal, considerat normal și de asta și programa de învățământ este o programă de masă, plus câteva obiecte care răspund nevoilor directe ale acestor copii. Cred că integrarea în învățământul de masă trebuie să fie limitată la proba resurselor pentru integrarea acestor copii. Resurse care se referă la alfabetizarea copilului cu dizabilități de vedere, ceea ce presupune o resursă umană importantă, cum este preparatorul, cel care lucrează cu copilul pentru scris, citit Braille.

Andreea Daraban: Câți preparatori sunt la Liceul Special ”Moldova” din Târgu Frumos?

Cătălin Condrea: Noi avem 8 preparatori, dar este vorba și de aparatura specifică și este vorba și despre design-ul educațional specific pentru acești copii, ceea ce în învățământul de masă, din punctul meu de vedere, nu există, lipsește în acest moment. Cred că ministerul ar trebui să accentueze mai mult rolul școlilor de învățământ special în zona de resurse, pentru că aici se creează și se experimentează design-uri educaționale, demersuri educaționale, tehnici, strategii sau tehnologii asistive pentru copii.

 Andreea Daraban: Știu că ați făcut și niște demersuri legislative în acest sens, despre ce este vorba mai exact?

Cătălin Condrea: Consider că legea trebuie modificată, cu limitarea integrării în școala de masă la proba resurselor pentru integrare și am discutat cu câțiva deputați, cu instituții din țară și am propus această modificare. Din păcate, pentru o voință politică este nevoie de mai mult decât un demers simplu și atunci, probabil că în viitorul apropiat, mă voi adresa experților în domeniul acesta, pentru a putea face o modificare reală.

Andreea Daraban: Care sunt, în prezent, provocările pe care le întâmpină copiii cu dizabilități de vedere?

Cătălin Condrea: Sunt provocări multe. Vă spuneam despre această integrare forțată și vă spuneam despre o falsă integrare. Astăzi, cred că România frânge destinele lor. Un copil cu dizabilități de vedere în ziua de astăzi, cu tehnologiile existente, poate ajunge orice își dorește. Poate șofer, nu, dar în viitor,  cu ajutorul AI, ar putea să fie și șofer. Și România nu ia în calcul lucrul ăsta. Încă societatea civilă consideră școlile de învățământ special ca școli pentru bolnavi, ceea ce e o imagine falsă și am auzit  acest lucru recent, la un târg de resurse educaționale. România nu are spațiu public accesibilizat, ceea ce presupune o dependență a nevăzătorului de o persoană văzătoare. Iar la copil acest lucru este și mai grav pentru că el învață să fie dependent. Nu consider că cineva e vinovat pentru lucrul ăsta. România trebuie să învețe. Cred că trebuie să ne creăm disponibilitatea de a accepta și a învăța. E foarte important. Dacă am putea promova mai mult nevoile, dacă am putea pune la dispoziție resurse, cred că spațiul public s-ar schimba foarte repede.

Andreea Daraban: Școala pe care o conduceți are tot ceea ce îi trebuie pentru a asigura un parcurs optim copiilor cu aceste dizabilități?

Cătălin Condrea: Da. În acest moment avem dotări noi, atât ca mobilier, cât și ca tehnologie, și din partea Ministerului, și cu sprijinul Consiliului Județean într-un proiect PNRR. Avem și noi un proiect PNRR. Am făcut Smart Lab Moldova, prin care am dotat un laborator cu tehnologie de vis.

Andreea Daraban: Copiii ce pot face în acest laborator?

Cătălin Condrea: Am adus tehnologia smart, de la tehnologie pentru realitate augmentată,  tehnologii 3D și aparaturile necesare, display-uri Braille, tehnologii foarte, foarte interesante. Și eu învăț și descopăr pas cu pas această tehnologie.

Andreea Daraban: Spuneați că programa pentru copiii cu dizabilități de vedere este una de masă, este o programă obișnuită. Practic ei la școală învață ceea ce învață orice copil de la o altă școală tradițională.

Cătălin Condrea: Noi suntem liceu teoretic, avem o programă de învățământ din masă, cu amendarea că avem discipline precum scrierea Braille, la limba română, la matematică, care nu este în învățământul din masă, ci doar specific liceelor speciale.

Andreea Daraban: Profesorii care predau celelalte materii, care nu țin de alfabetizare Braille, sunt și ei antrenați pentru a preda aceste discipline? Este o condiție pentru a se putea titulariza într-o astfel de instituție?

 Cătălin Condrea: Evident, fiind într-o școală cu specific, toți profesorii cunosc limbajul Braille, scrierea Braille.

Andreea Daraban: De ce au nevoie, în special, copiii care finalizează, de exemplu, liceul pentru a se putea integra pe piața muncii, pentru a fi independenți, pentru a duce o viață normală, în afară de ceea ce poate oferi spațiul public?

Cătălin Condrea: Eu nu cred că copilul sau tânărul absolvent are nevoie de ceva, ci cred că societatea are nevoie de ceva pentru a-l primi așa cum se cuvine, ca orice alt om. Copiii noștri, după ce termină 12 clase, mulți dintre ei merg în învățământul superior. Avem profesori foști elevi de-ai liceului, foști elevi de-ai noștri sunt directori de companii, lucrează în presă, sunt redactori de radio.

 Andreea Daraban: Majoritatea absolvenților urmează un parcurs universitar?

Cătălin Condrea: Nu neapărat. Nu pot să vă dau acum niște date, în ultimul timp cifrele s-au schimbat foarte tare, dar sunt mulți dintre ei care își doresc un parcurs universitar. Universitățile au început să ia în calcul accesibilizarea pentru tinerii cu dizabilități de vedere. Clujul a dat tonul, dar și Iașiul văd că este foarte interesat de accesibilizare, la fel ca Suceava. Am solicitări din partea universităților pentru a sprijini aceste demersuri și chiar studenți de- ai noștri care vin și cer să fie sprijiniți pentru a putea participa la cursuri și a fi la fel ca ceilalți.

 Andreea Daraban:  Dispune Liceul ”Moldova” de suficiente cadre didactice, de suficient personal pentru a asigura buna desfășurarea activității didactice?

Cătălin Condrea: Am avut un moment în care foarte mulți colegi s-au pensionat. Știți, probabil, momentul când s-a pus problema legii pensionării cu schimbarea condițiilor. Și atunci mulți colegi au ales să se pensioneze, lăsând un gol foarte mare în urmă și acum se resimte o nevoie de profesori și preparatori, dar și de alte materii, cum se resimte în întreg sistemul. De exemplu, fizica, chimie reprezintă o problemă națională, dar nu numai. Noi avem și nevoia de preparatori, de acei profesori nevăzători care pot face diferența într-o școală de profil.

Andreea Daraban: Câte școli sunt în toată țara dedicate copiilor cu deficiențe de vedere?

Cătălin Condrea: Sunt șapte școli și vor fi prezente toate la noi. Una în Arad, una în Timișoara, una în Cluj, două în București, una în Buzău și noi la Târgu Frumos.

Andreea Daraban: Cu ce ofertă educațională vine Liceul Special ”Moldova” din Târgu Frumos, județul Iași,  pentru anul școlar următor? Câte clase intenționați să faceți și cam ce populație școlară vizați?

Cătălin Condrea:  Noi suntem cu câte o clasă pe nivel. Avem câte o clasă de la clasa 0 până la clasa a XII-a și avem și trei clase de dizabilități senzoriale multiple. În principiu aștept copiii dornici să vină și să învețe la noi, pentru orice clasă.

Andreea Daraban: Există un recensământ pe care l-ați făcut? Știți cam câți astfel de copii sunt în anul școlar următor?

Cătălin Condrea: Din păcate, am să spun că lucrăm în orb. Există o temere de a pune la dispoziție datele astea, pentru protecția datelor și așa mai departe. O chestie care mi se pare puțin forțată, având în vedere că noi, profesorii, suntem specialiști. Și un specialist, prin deontologia profesională, are obligația de a păstra confidențialitatea datelor personale. Nu avem acces. Nu avem acces, doar așteptăm să vină cine dorește să vină la noi.

Andreea Daraban: Deci, faceți niște predicții fără să aveți datele concrete.

Cătălin Condrea: Exact. Pentru a ne face cunoscuți și pentru a putea lua contact cu părinți, am discutat cu direcțiile pentru protecția drepturilor copilului din județele Moldovei. Nu am reușit să ajung în toate județele, este un efort foarte mare și am oferit cursuri de parenting pentru părinți, prin care să le vorbim despre posibilitățile copiilor cu dizabilități de vedere, dacă au acces la resursele necesare, care va fi destinul lor. Și cred că asta e singura formă prin care putem să ajungem direct la copii și mulțumesc pe această cale celor care ne-au oferit sprijinul.

Andreea Daraban:  Acești copii care vin din alte județe, din alte localități, beneficiază de cazare, există un cămin internat?

Cătălin Condrea: Evident, avem un cămin, un internat. Avem pedagogi și supraveghetori de noapte care sunt pregătiți să aibă grijă de acești copii și vin în satisfacerea nevoilor lor și cred că copiii se integrează destul de bine la noi. Avem și activități extrașcolare, prin parteneriate cu ONG-uri, cu Fundația Bethany, de exemplu, activități absolut extraordinare. Eu cred foarte mult că un copil care vine la noi este un copil salvat, un copil care își poate atingi potențialul maxim, care își creează un destin puternic, solid.

Andreea Daraban: Revenind la concursul pe care Liceul Special ”Moldova” din Târgu Frumos îl găzduiește, câți copii așteptați din toată țara, începând cu 15 aprilie?

Cătălin Condrea: Vor veni peste 40 de copii, vor fi implicați 37 de profesori în Comisia Centrală și profesori însoțitori. Evident, vor fi implicați toți angajații Liceului Special ”Moldova” pentru pregătirea liceului ca să fie gazdă și să avem confortul, să avem acea ergonomie de care ai nevoie pentru un concurs.

Varianta audio a interviului: