(AUDIO) Peste 500 de profesori din Iași susțin examenul de definitivare în învățământ

Publicat de Gabriela Rotaru, 14 iulie 2026, 11:29

În județul Botoșani, s-au înscris 183 de candidați, examenul se va desfășura la 31 de discipline.

Majoroitatea sunt înscriși la educație timpurie – 54, urmați de învățământul primar, cu 43 de candidați.

La disciplinele Limba și literatura română și Matematică s-au înscris câte șapte profesori.

La Iași participă 505 cadre didactice, iar Centrul de Examinare este la Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iași.

Cei mai mulți înscriși sunt educatorii, urmați de învățători și psihopedagogi.

Constantin Mihai:  505 profesori, educatori și învățători intră astăzi, la Iași, la examenul de definitivat. În septembrie anul trecut s-au înscris 537 de candidați, dar 505 îndeplinesc condițiile de intrare în examen. Centrul de examinare este la Liceul de Informatică „Grigore Moisil”. Proba scrisă se desfășoară pe parcursul a 4 ore, în intervalul 9:00–13:00. Cei mai mulți înscriși sunt educatorii, 148, urmați de învățători, cu 90 de candidați. Pentru psihopedagogie sunt 22 de candidați, la educație fizică 19, câte 15 la limba și literatura română și la matematică și câte 11 la limba engleză și consiliere psihologică.

Primele rezultate vor fi afişate în data de 21 iulie în centrele de testare şi pe site-ul definitivat.edu.ro, iar cele finale, după soluționarea contestațiilor, la 27 iulie. (Radio Iași/ Gina Poenaru/ Constantin Mihai/ FOTO imagine generată cu AI)

#StareaEducației (INTERVIU) Adina Romanescu, director al Liceului de Informatică ”Grigore Moisil” din Iași: ”Profesorii se simt singuri în propriul sistem de educație. Măsurile luate în ultima perioadă riscă să adâncească deficitul de cadre didactice pentru toate disciplinele. De câțiva ani avem scoase ore vacante la Informatică și nu reușim să ocupăm un post.”

Publicat de andreeadaraban, 5 mai 2026, 15:08 / actualizat: 7 mai 2026, 9:34

Instituția a fost gazda a două evenimente importante, devenite deja repere pentru mediul educațional local. Cea de-a opta ediție a concursului „Noi perspective ale educației în era digitală” a adus în prim-plan elevi pasionați de programare, design și multimedia, care și-au prezentat proiectele inovatoare, demonstrând că școala viitorului se construiește chiar în prezent. În paralel, cei mai tineri participanți, elevi din clasele a III-a și a IV-a, au descoperit universul roboticii în cadrul celei de-a doua ediții a Lego LIIS, un eveniment care a transformat curiozitatea în experiență practică.

Invitată în emisiunea  Starea Educației, realizată de Andreea Daraban, directorul liceului, Adina Romanescu, a subliniat că aceste inițiative au ca scop crearea unui mediu în care elevii să se poată exprima liber și creativ. Mai mult decât atât, astfel de proiecte urmăresc să inspire și alte școli, promovând utilizarea instrumentelor digitale ca mijloc de apropiere între profesori și elevi.

Un element central al acestei culturi educaționale este robotica. Clubul CyLIIS, fondat în 2017 la inițiativa unor olimpici la informatică, a devenit un adevărat laborator de dezvoltare pentru elevi. Cu sprijinul constant al profesorilor, în special al profesoarei de informatică, Mirela Țibu, dar și al absolvenților și mediului de afaceri, clubul a crescut organic, ajungând să susțină trei echipe performante, respectiv CyLIIS, Peppers și Avocado, după cum a mai afirmat Adina Romanescu.

Totuși, dincolo de realizări, există și provocări majore. Una dintre cele mai presante este lipsa profesorilor, în special în domeniul informaticii, dar și a altor discipline STEM. Deși liceul reușește să atragă cadre didactice bine pregătite, competiția cu sectorul privat face ca o carieră în educație să devină din ce în ce mai puțin atractivă. În plus, modificările recente din sistem, precum creșterea normei didactice și schimbările preconizate în viitoarea lege a salarizării, accentuează presiunea asupra profesorilor.

Directorul Liceului de Informatică ”Grigore Moisil” din Iași, Adina Romanescu, a atras atenția asupra faptului că dedicarea cadrelor didactice este esențială, dar insuficient susținută. Profesorii, a spus ea, se simt adesea singuri în sistem, iar recunoașterea efortului lor, inclusiv prin mecanisme precum gradația de merit, este în scădere.

Posibilele reforme instituționale, precum reorganizarea inspectoratelor școlare, sunt privite cu rezerve. În opinia directoarei, adevărata schimbare nu ține de denumiri sau structuri, ci de calitatea leadership-ului.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Săptămâna trecută a fost una plină de evenimente, între acestea a VIII-a ediție a concursului ”Noi perspective ale educației în era digitală” și cea de-a II-a ediție a Lego LIIS, un eveniment dedicat celor mai tineri elevi, de clasele a III-a și a IV-a, care au descoperit universul roboticii și al construcțiilor creative. Ce vă propuneți, mai exact, prin organizarea unor astfel de evenimente?

Adina Romanescu: Suntem întotdeauna inspiraționali și ne bucură nespus că am preluat de la elevii noștri și această dorință de a le oferi mereu un cadru creativ și inovativ în care ei să se poată exprima și încercăm să transferăm această atmosferă și către celelalte școli. Cei mici, elevii claselor a III-a și a IV-a, ca de fiecare dată, au fost foarte încântați de întâlnirea mentorilor noștri, toți membri în echipele de robotică. Concursul ”Noi perspective ale educației în era digitală”  a fost precedat de conferința cu același titlu pe care am organizat-o în luna decembrie. Este un concurs prin care dorim foarte mult să transferăm în comunitatea educațională a întregului județ Iași ideea aceasta că instrumentele digitale ne pot ajuta să ajungem cât mai repede la elevii noștri și să fim cât mai aproape de ei.

Andreea Daraban: Robotica este o disciplină opțională, care reunește elevi pasionați, profesori dedicați. Liceul de Informatică ”Grigore Moisil”  are trei echipe premiate la nivel național și internațional. Cum a apărut acest club de robotică de la Liceul de Informatică?

Adina Romanescu: Să știți că Robotica nu este nici măcar o disciplină opțională la noi, este realmente un cadru de dezvoltare non-formal pe care îl oferim, în afara orelor de curs, și care se adresează elevilor din mai multe clase. A apărut la inițiativa olimpicilor naționali de informatică, în anul 2017. Ei au început să pună bazele clubului de robotică CyLIIS, ajungând să avem în prezent trei echipe de robotică ale liceului. Constanța din toată această dezvoltare a roboticii a fost mentorul acestor echipe, doamna profesoară de informatică, Mirela Țibu, precum și finanțarea pe care am primit-o constant din partea absolvenților și, în general, din partea întregului mediu de afaceri din Iași și chiar de la nivel național. Un alt element care a completat această constanță a fost mentoratul de care ne-am bucurat din partea absolvenților noștri, care au venit lângă doamna profesoară Mirela Țibu și ne-au ajutat desigur să ducem mai departe această idee că educația STEM se face și în afara orelor de curs, iar robotica cred că este expresia complexă și dinamică, care ne ajută să dezvoltăm cu adevărat competențe STEM la elevii noștri.

Andreea Daraban: Cum reușiți să atrageți resurse pentru ca acest club să funcționeze an de an? Iată a venit o parte din răspuns, de la absolvenții dumneavoastră. Trebuie însă să fie și dedicare din partea profesorilor, să existe o continuitate, dorința aceasta de a face în plus și neremunerat. Toate aceste activități sunt voluntare.

Adina Romanescu: Să știți că ne bucurăm de o dedicare fără margini a profesorilor. În contextul actual educația traversează o provocare foarte mare. Eu știu lucrul acesta, că ideile pentru a fi sustenabile au nevoie de finanțare și oricât de geniale ar fi, dacă nu le asiguri și finanțarea nu vor produce rezultate cu impact pentru elevi. Din nefericire, traversăm un context care a început cu mărirea normei didactice, care înseamnă o suprasolicitare din partea profesorilor și sigur cu introducerea noilor planuri cadru, care au adus multe provocări. Să știți că profesorii se simt singuri în propriul sistem de educație, iar susținerea o pot primi de la elevi, de la părinți, când aceștia conștientizează, cu adevărat, ce înseamnă dedicarea pe care o au profesorii față de elevi.

Andreea Daraban: Ați amintit de planurile cadru. Iată ne apropiem de finalul acestui an. Deja ați trasat, probabil, liniile principale pentru anul școlar următor, când vom avea și noi programe școlare pentru clasa a IX a. Cum s-a desfășurat tot acest proces de reorganizare în cadrul liceului dumneavoastră?

Adina Romanescu: Noile planuri cadru s-au suprapus cu mărirea normei didactice și să știți că ele afectează, mai ales, școlile transparente, care nu au avut ore ascunse de etapele mobilității personalului didactic. Noi am fost totdeauna o școală onestă, o școală transparentă, o școală  care am publicat toate orele existente și am încercat să atragem foarte mulți profesori tineri. Este o lipsă foarte mare, mai ales de profesori pe domeniile STEM, care în viitor va deveni, de fapt, o lipsă de profesori de toate disciplinele. Așteptăm publicarea programelor, încă sunt în lucru, pentru că și la programele școlare am avut și noi transmise foarte multe puncte de vedere.  Am înțeles că domnul ministru va revizui punctele de vedere transmise și până la definitivarea programelor vor mai fi mici modificări pentru că, vă mărturisim, până acum punctele de vedere nu au fost luate în seama.

Andreea Daraban: Înțeleg totuși că cea mai mare parte a programelor școlare sunt deja finalizate.

Adina Romanescu: Da, cu mențiunea că se vor revedea puțin observațiile transmise de către profesori.

Andreea Daraban: La disciplinele de specialitate, mă refer la cele ce țin de domeniul informaticii, apar o serie de schimbări, odată cu noile programe școlare. Cum a primit comunitatea de profesori de la Liceul de Informatică ”Grigore Moisil” aceste modificări? Știu că au fost niște nemulțumiri în rândul profesorilor de informatică, în special, care au reclamat faptul că se introduce din clasa a IX-a studierea unui limbaj de programare considerat mai facil, care limitează oarecum posibilitățile elevilor.

Adina Romanescu: Da, ați surprins foarte bine exact esența demersurilor noastre. Am realizat atunci foarte multe demersuri ca și director. Eu nu sunt profesor de specialitate, dar sunt directorul Liceului de informatică și am avut foarte multe discuții cu colegii mei și am dus mai departe punctele de vedere ale colegilor mei profesori de informatică. Am avut o serie de discuții, cu toate liceele de profil din țară, iar dorința noastră a fost rămânerea limbajului de programare C++ ca a doua opțiune, ceea ce a fost de la început,  pentru profilul Matematică-Informatică-intensiv-informatică. Doar la profilul matematică-informatică s-a impus utilizarea limbajului Python. Noi considerăm că trebuie să existe libertate în rândul profesorilor și fiecare corp profesoral poate să decidă la nivelul unei școli ce limbaj se potrivește cel mai bine. Pentru că sunt situații în care limbajul Python poate să ofere cea mai bună opțiune pentru elevii respectivi. Noi suntem pentru limbajul C++, pentru că avem elevi cu un nivel de pregătire foarte ridicat. De altfel, dezvoltăm competențele de programare încă din gimnaziu și am vrea să mergem mai în profunzime cu ei și atunci considerăm că acest limbaj ni se potrivește mai bine.

Andreea Daraban: Și vi s-a aprobat acest lucru, adică așa veți merge din toamnă?

Adina Romanescu: La noi așa a fost de la început, pentru că  programa noastră avem Matematică-Informatică-intensiv-informatică. La programa fără intensiv a fost introdus doar limbajul Python. Așteptăm să vedem dacă, într-adevăr, vor mai fi modificări la programele școlare, așa cum au fost ele supuse dezbaterii publice.

Andreea Daraban: Cei mai mulți dintre absolvenții  unei Facultăți de Informatică aleg alte domenii de activitate decât o carieră didactică. Există un deficit de profesori de informatică la nivel național, așa cum există un deficit și pe alte discipline STEM. Cum resimțiți această situație la nivelul liceului? Aveți suficientă resursă umană?

Adina Romanescu: Avem resursă umană, dar mai avem nevoie. Este pentru al nu știu câtelea an consecutiv în care avem scoase ore vacante la Informatică și nu reușim să ocupăm un post de Informatică. Vă dați seama că  a fi profesor de Informatică, într-un liceu care are profil de  Matematică, Informatică, intensiv-informatică,  presupune un nivel foarte înalt de pregătire a absolventului și dorința de a merge către zona de educație. Și atunci este provocator,  pentru că în industria de profil există o altă stimulare a forței de muncă. Dar prin ultimele schimbări din educație aș spune că aceste crize se vor adânci și mai mult pentru că o carieră didactică a devenit deosebit de neatractivă pentru absolvenți. Ba chiar cei din sistem deja își pun problema reorientării carierei către alte zone.

Andreea Daraban: Cei din sistem, adică profesorii de Informatică?

Adina Romanescu: Adică profesorii titulari. Nu mă refer doar la profesorii de Informatică, mă refer la toți profesorii, de toate disciplinele. Chiar sunt acum în dezbatere alte modificări care ar putea să apară, prin legea salarizării unice și deja sunt mulți colegi de-ai mei care își pun problema plecării din sistemul de educație. De altfel și atunci când s-a mărit norma didactică, am avut în acest sens probleme.

Andreea Daraban: În sensul că au plecat oameni din sistem?

Adina Romanescu: N-au plecat, dar aveau această tendință. Am încercat foarte mult să discutăm cu ei și să-i convingem să rămână. Sunt oameni cu o pregătire deosebit de înaltă. De altfel, au primit oferte din partea unor companii, a unor instituții. Să știți că, la noi, la Liceul Teoretic de Informatică ”Grigore Moisil” din Iași, există profesori extraordinar de bine pregătiți. Eu în acest moment, ca director, nu-mi permit să pierd niciun profesor. Nu aș putea, cred, să mai găsesc profesori cu nivelul acesta de pregătire și mai ales cu nivelul acesta de dedicație și de pasiune. Pentru că la un profesor multe aspecte sunt importante. Trebuie să fie și foarte dedicat elevilor. Nu există doar ora de curs, deși și pregătirea orei de curs este destul de provocatoare și înseamnă foarte multe ore de pregătire.

Andreea Daraban: Ați menționat acest proiect al legii salarizării, care este în discuție acum. Ce îi ne mulțumește pe profesori?

Adina Romanescu: Sunt deja prognozate anumite schimbări, cele care au fost puse la dispoziție în spațiul public, ca de exemplu desființarea gradației de merit, care era un anumit cuantum din salariu, care va fi redus. Este regândită această alocare a meritelor, dar nu în favoarea profesorilor. Este regândită pentru a scădea de la 25% la 10% și pentru a scădea și numărul de persoane care vor beneficia de aceste stimulente financiare, care reușeau, oarecum, să ofere un feedback la efortul suplimentar pe care îl fac unii profesori, pentru că nu toți puteau să acceseze o gradație de merit. Noi aveam așteptări ca această gradație de merit să fie regândită și să ajungă mai mult în zona învățării și a rezultatelor produse direct pentru elevi și mai puțin în zona documentelor. Acum ne trezim că de fapt e un regres foarte mare prin scăderea cuantumului și prin scăderea numărului de locuri care va fi alocat pentru profesorii ce ar putea beneficia de un astfel de stimulent financiar.

Andreea Daraban: Deci asta ar fi principala nemulțumire, cea legată de acest proiect al salarizării?

Adina Romanescu: Sunt mai multe nemulțumiri.  O alta este legată de mărirea numărului de ore în norma didactică. 20 de ore este enorm de mult și faptul că pentru profesorii cu 25 de ani vechime și gradul didactic I nu s-a operat încă acea reducere a normei didactice, cu două ore, care ar fi însemnat o revenire la norma anterioară, este la fel un lucru care nu ne mulțumește. Profesorii sunt din ce în ce mai obosiți. Ori noi în sălile de clasă dorim profesori odihniți, pentru că, să știți, atitudinea cu care intră un profesor în sala de clasă este atitudinea cu care ies elevii. Starea cu care intră profesorul la oră este starea cu care ies elevii de la oră și este foarte important ca profesorul să fie odihnit și să reușească, într-adevăr, să aibă un act educațional de calitate înaltă.

Andreea Daraban: De anul viitor, odată cu noile planuri cadru, a trebuit să regândiți oferta pentru disciplinele opționale. Cum va arăta acest CDEOȘ, curriculum la decizia elevului din oferta școlii, la Liceul ”Grigore Moisil”?

Adina Romanescu: Este extrem de divers și ne-am consultat desigur cu elevii, cu părinții, consiliul de administrație hotărând pentru clasele a V-a și a IX-a. Să știți că nu este doar în zona informaticii, este foarte mult și în zona dezvoltării competențelor lingvistice, în zona teatrului, a debate-ului, a inteligenței artificiale. Este o ofertă extrem de diversă.

Andreea Daraban: În anul 2021 ați primit titlul de directorul anului în educație, oferit de Asociația pentru Valori în Educație. Sunteți de șase ani director plin al instituției. După experiența aceasta dobândită, ce calități credeți că trebuie să aibă un bun director de școală?

Adina Romanescu: În primul rând, să fie un profesionist în acest domeniu, dar nu mai este nevoie doar de atât, doar de cunoașterea legislației. De altfel, cu inteligența artificială putem foarte ușor să ne punem la punct cu foarte multe informații în acest sens. Nu acesta este principalul atu, dar fără profesionalism și fără competențe profesionale foarte serioase nu se poate. Trebuie să fie un lider în cancelaria din care provine, trebuie să fie lider în comunitatea educațională a școlii respective. Cred că valorile personale sunt deosebit de importante, să fie o persoană onestă, transparentă, corectă și în același timp foarte apropiată de elevii și profesorii școlii și de întreg personalul nedidactic din școală, personalul didactic auxiliar.

Andreea Daraban: Se vorbește despre un profil de manager al școlii. Cum vedeți această orientare către management, către profil de manager al școlii?

Adina Romanescu: Să știți că orientarea noului profil este foarte mult în zona de leadership, ceea ce e foarte bine. Acum foarte mulți directori glumeau și spuneau ”unde îi găsim pe acei oameni perfecți”?  Într-adevăr, se cer foarte multe, dar noi știm din practica școlară că un director trebuie să se dezvolte pe foarte multe planuri. Inclusiv să meargă în zona de coach – ing, pentru că nu face doar mentorat, adică sunt foarte multe, eu știu, domenii de dezvoltare și personală și emoțională pe care trebuie să le atingă directorul. El trebuie să rămână un reper al modului în care se raportează la nevoile de învățare ale elevilor și la nevoile de dezvoltare ale profesorilor.

Andreea Daraban: Se vorbește despre o reorganizare a inspectoratelor școlare, desființarea lor, transformarea acestora. Cum vedeți aceste măsuri? Sunt pregătite școlile pentru o astfel de decizie?

Adina Romanescu: Suntem pregătiți să obținem o autonomie cât mai mare, am vrea să avem libertate și mai multă decât avem acum, dar, să știți, că schimbările acestea formale nu prea ne impresionează. Nu știu dacă contează cum se numește o instituție. Dacă faci o revoluție instituțională cu aceiași oameni, atunci aceea nu este o schimbare. Cred că leadership-ul în educație trebuie schimbat, aici este de fapt problema principală. Cum se va numi instituția? Nu asta este principala problemă.

Varianta audio a interviului: