(FOTO) Elevii români, premiați la Concursul Uniunii Europene al Tinerilor Oameni de Știință, desfășurat la Riga, Letonia

Publicat de Andreea Drilea, 23 septembrie 2025, 11:42

Tinerii cercetători au obținut două premii importante ți au demonstrat creativitate și perseverență în fața unei competiții internaționale cu aproximativ 150 de participanți din 40 de țări.

La ediția din acest an, România a fost reprezentată de următoarele echipe:

• Alexandru Simedrea și Christian Matei Cazacu, din Brașov,– au obținut drept premiu participarea ca finaliști la Regeneron ISEF 2026, în Phoenix, Arizona. –
• Sebastian Florin Tănase și Dragoș Babușanu, din Iași, – au câștigat un stagiu de o săptămână la European X-Ray Free-Electron Laser Facility GmbH, în Schenefeld, Hamburg.  
• Echipa Vlad Pavel Geleriu și Tudor Nicolae Grama, din Sibiu – a prezentat un proiect inovator, care nu a fost premiat, însă a fost apreciat pentru originalitate și profesionalism, contribuind la experiența internațională și vizibilitatea României în rândul cercetătorilor tineri. 

Evenimentul a fost marcat de un incident major: bagajele care conțineau prototipurile și materialele grafice au ajuns la elevi abia șase ore după încheierea jurizării, ceea ce a impus nopți nedormite și eforturi financiare și intelectuale suplimentare pentru amenajarea standurilor și realizarea prezentărilor interactive.

Prof. univ. dr. ing. L. Dan Milici, coordonatorul lotului României, a apreciat modul în care elevii au gestionat situațiile critice și a subliniat importanța stimulării proiectelor extracurriculare în diverse domenii științifice, precum Medicină, Biologie, Mediu, Matematică, Fizică, Chimie, Materiale și Științe sociale.  

”Participarea la o astfel de competiție deschide mari oportunități de dezvoltare profesională tinerilor participanți, prin legăturile pe care le pot face cu cercetători de talie mondială, vizitele de studiu organizate, contactul cu tineri din alte țări, care au preocupări similare. Componenții lotului României din acest an au dat dovadă de creativitate, anduranță, capacitate de a trece peste situații critice și o mobilizare exemplară pentru a reprezenta cu succes țara la această prestigioasă manifestare. La nivel național, cred ca ar trebui încurajați profesorii din cât mai multe domenii să inițieze activități extracurriculare de studiu și cercetare, deoarece la faza națională a ONCS lipsesc proiecte din domenii cum ar fi: Medicină, Biologie, Mediu, Matematică, Fizică, Științe sociale, Chimie, Materiale, domenii care au atras la această ediție peste 75% din premii”, declarat coordonatorul lotului României și reprezentantul României la EUCYS, prof. univ. dr. ing. L. Dan Milici

Pregătirea lotului României a fost realizată la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în colaborare cu cercetători și cadre didactice locale. Universitatea este inițiatoarea Olimpiadei Naționale de Creativitate Științifică și organizatoarea fazei naționale, alături de Inspectoratul Școlar Județean Suceava și Societatea Științifică Cygnus, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării.

Radio Iași/Adriana Dascălu/FOTO Adriana Dascălu

Eurostat: Bulgaria, Ungaria, Letonia, România, cel mai redus salariu minim din UE

Publicat de Andreea Drilea, 10 aprilie 2025, 12:49 / actualizat: 10 aprilie 2025, 13:51

În alte şase ţări membre UE, salariile minime variau de la 1.000 la 1.500 euro pe lună: Cipru (1.000 euro), Portugalia (1.015 euro), Lituania (1.038 euro), Polonia (1.091 euro), Slovenia (1.278 euro) şi Spania (1.381 euro). Restul de şase state avea salarii minime peste 1.500 euro pe lună: Franţa (1.802 euro), Belgia (2.070 euro), Germania (2.161 euro), Ţările de Jos (2.193 euro), Irlanda (2.282 euro) şi Luxemburg (2.638 euro).

La 1 ianuarie 2025, 22 din cele 27 state membre aveau salarii naţionale minime, excepţiile fiind Danemarca, Italia, Austria, Finlanda şi Suedia.

Datele arată că cel mai ridicat salariu minim în statele membre UE îl depăşeşte de 4,8 ori pe cel mai scăzut. Totuşi, disparităţile în privinţa salariilor minime din UE se reduc dacă se ţine cont de diferenţele privind nivelul preţurilor.

Când sunt exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), salariile minime în ţările membre UE cu un nivel mai scăzut al preţurilor devin mai ridicate comparativ cu cele care au un nivel mai ridicat al preţurilor, potrivit Eurostat.

După ajustarea diferenţelor de preţ în rândul statelor membre UE, salariile minime variază de la 878 PPS pe lună în Estonia la 1.992 PPS pe lună în Germania, ceea ce înseamnă că cel mai mare salariu minim din UE este de 2,3 ori mai mare decât cel mai scăzut.

În termeni relativi, ca proporţie din media veniturilor, în 2022, salariile minime reprezentau peste 60% din salariile brute lunare medii în trei state membre UE: Franţa, Portugalia şi Slovenia (66% în toate ţările). În România, procentul era de 57%.

De asemenea, salariile minime reprezentau mai puţin de jumătate din salariile brute lunare medii în Belgia (49%), Malta (46%), Estonia şi Letonia (43% în ambele ţări). AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro