Rata de vaccinare a copiilor, în scădere în mai multe ţări din UE, inclusiv în România (studiu)
Publicat de Andreea Drilea, 18 septembrie 2026, 10:17
În cadrul acestui studiu, ratele de vaccinare pentru şapte vaccinuri destinate copiilor – difterie, tetanos şi pertussis (DTP), hepatită B, meningită de tip B, poliomielită, pneumococ, rujeolă, rubeolă – din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene (UE) au fost analizate pe o perioadă de peste 40 de ani, între 1980 şi 2024, pe baza datelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF). Imaginea rezultată este una ‘complexă’, consideră autorii acestei ample analize, publicată în The Lancet Regional Health.
Pe de o parte, UE a atins o rată de vaccinare infantilă ‘istoric de ridicată’ împotriva acestor boli, cu o creştere substanţială pe parcursul a aproximativ 40 de ani, însă inegală de la o ţară la alta. Astfel, în 2024, Luxemburgul şi Portugalia au atins o acoperire de cel puţin 95% pentru cele şapte vaccinuri, în timp ce România se situa sub 80%.
Însă, potrivit studiului, ‘o deteriorare recentă, îngrijorătoare şi generalizată’ s-a conturat în ultimii ani, odată cu începutul perioadei COVID-19.
Astfel, 16 ţări din UE au înregistrat o scădere a ratelor de vaccinare pentru cel puţin patru vaccinuri. Este cazul, în special, al Bulgariei, Ciprului, Irlandei, Ţărilor de Jos, României şi Suediei, unde toate cele şapte vaccinuri analizate au înregistrat o scădere în ultimii ani.
Datele din Germania şi Spania au arătat, de asemenea, o scădere în cazul a cinci dintre cele şapte vaccinuri pentru copii, în timp ce în Franţa şi Italia acoperirea vaccinală a crescut pentru patru vaccinuri şi a scăzut pentru trei.
Cele mai semnificative scăderi recente au fost observate în cazul vaccinărilor infantile împotriva meningitei B şi a poliomielitei – în scădere în 20 de ţări -, urmate de cele împotriva hepatitei B – în scădere în 18 ţări – şi împotriva difteriei, tetanosului şi poliomielitei – în scădere în 17 ţări.
Tendinţele par relativ mai puţin nefavorabile în cazul rujeolei şi rubeolei.
În mare parte, scăderea ratei de vaccinare a copiilor a început între 2019 şi 2022, perioadă care coincide cu pandemia de COVID-19.
Deşi cercetătorii consideră că această criză sanitară generată de pandemie ar fi putut juca un rol, ei au precizat, totodată, că studiul lor nu a avut drept scop elucidarea motivelor din spatele evoluţiilor în materie de vaccinare.
Cercetătorii au insistat mai ales asupra ‘urgenţei’ de a asigura o acoperire vaccinală ridicată şi durabilă, ‘pentru prevenirea reapariţiei bolilor infecţioase’.
În ultimii 50 de ani, vaccinările au redus incidenţa bolilor precum tetanosul, pertussisul, pneumonia, rujeola, gripa şi difteria, prevenind peste 154 de milioane de decese la nivel mondial, în special în rândul copiilor, conform studiului.
Criza generată de COVID-19 a provocat, la rândul său, perturbări ale sistemului sanitar şi a alimentat neîncrederea şi dezinformarea.
Cercetătorii au afirmat că scăderea ratelor de vaccinare indică riscuri tot mai mari pentru imunitatea colectivă şi individuală. ‘Sunt necesare măsuri la nivel internaţional, naţional şi comunitar pentru a inversa aceste tendinţe’, au precizat ei. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
