Hantavirus/Recomandările formulate de OMS

Publicat de Andreea Drilea, 12 mai 2026, 06:13

Prezentăm mai jos principalele recomandări ale OMS pentru a limita riscurile de transmitere virală şi pentru a asigura o mai bună protecţie a populaţiilor expuse în faţa acestui virus cunoscut, dar rar, împotriva căruia nu există deocamdată nici tratamente specifice, nici vaccinuri omologate.

Cât durează carantina?

Persoanele evacuate de pe vasul de croazieră MV Hondius trebuie să respecte o perioadă de carantină, potrivit OMS, care preconizează ’42 de zile de izolare’ pentru persoanele considerate cazuri de contact, la domiciliu sau într-o unitate medicală specializată.

‘Recomandăm o supraveghere activă şi monitorizarea tuturor pasagerilor şi a membrilor echipajului’ care au fost debarcaţi, ‘pe durata unei perioade de 42 de zile’, a declarat weekendul trecut Maria Van Kerkhove, directoarea departamentului de prevenţie şi pregătire pentru epidemii şi pandemii din cadrul OMS.

‘Persoanele care se întorc la ele acasă trebuie să se spele pe mâini în mod frecvent şi să monitorizeze apariţia oricărui simptom precoce (durere de cap, ameţeală, frisoane, febră, dureri musculare, tulburări gastrointestinale – precum stări de greaţă, vărsături, diaree şi dureri abdominale) timp de şase săptămâni începând din 10 mai’, au detaliat reprezentanţii OMS, luni, într-un e-mail adresat jurnaliştilor de la AFP.

De ce 42 de zile? Perioada de incubaţie ‘poate să ajungă până la opt săptămâni pentru hantavirusuri, însă ea poate să fie de până la şase săptămâni pentru tulpina Anzi a virusului’, a detaliat Maria Van Kerkhove.

Ce trebuie să facă ţările?

OMS recomandă consolidarea coordonării sanitare, monitorizarea cazurilor de contact şi supravegherea cazurilor suspecte.

‘Colaborăm cu toate ţările pentru a obţine informaţii suplimentare despre toate cazurile pe care le urmărim, despre toate persoanele susceptibile să devină cazuri suspecte, precum şi despre rezultatele de laborator’, a subliniat Maria Van Kerkhove.

Pe 8 mai, OMS a precizat că ‘persoanele considerate cazuri de contact cu risc sporit pot include însoţitorii din cabine, partenerii intimi, persoanele care au avut o expunere prelungită în proximitate, în spaţii închise, agenţii sanitari care au avut o expunere neprotejată şi persoanele care au manipulat materiale contaminate sau fluide corporale fără un echipament adecvat de protecţie individuală’.

OMS a explicat, de asemenea, că ‘datele disponibile nu justifică, până astăzi, folosirea sistematică a testelor de laborator la persoanele considerate cazuri de contact (…), nici plasarea în carantină a persoanelor de contact care prezintă un risc scăzut’.

‘În cazul apariţiei primelor simptome sau a unei insuficienţe respiratorii bruşte, trebuie informate imediat autorităţile sanitare şi plasarea în autoizolare până la evaluarea medicală’, a subliniat OMS.

În plus, OMS le-a cerut ţărilor să aibă o comunicare publică realizată într-un mod ‘clar şi transparent’, mai ales pentru a sensibiliza populaţiile cu risc mare de transmitere a virusului.

‘Elevi buni’ şi ‘elevi răi’

Fiecare ţară implementează protocolul sanitar pe care îl consideră cel mai adecvat, adeseori respectând recomandările formulate de OMS.

Dar, în Statele Unite, un oficial de rang înalt a afirmat că pasagerii americani evacuaţi de pe nava de croazieră nu vor fi neapărat plasaţi în carantină. ‘Fiecare persoană va face obiectul unei evaluări clinice şi va beneficia de îngrijiri şi asistenţă adaptate stării sale’, a detaliat luni Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane din SUA.

Mai multe ţări, inclusiv Germania, Regatul Unit, Elveţia şi Grecia, au optat pentru o carantină de 45 de zile.

Australia şi Franţa au anunţat perioade de observare medicală de cel puţin trei săptămâni, respectiv de două săptămâni, care vor putea fi apoi prelungite.

Întrebat despre această diferenţă dintre Statele Unite şi celelalte ţări vizate, directorul OMS a declarat duminică seară că ‘acest lucru ar putea prezenta anumite riscuri’.

În unităţile sanitare

OMS subliniază că identificarea timpurie a cazurilor suspecte, izolarea lor rapidă şi respectarea constantă a măsurilor de prevenire şi controlare a infecţiilor sunt esenţiale.

Această agenţie din cadrul ONU recomandă, în unităţile sanitare, aplicarea sistematică a măsurilor de precauţie standard pentru toţi pacienţii, inclusiv igiena mâinilor, dezinfectarea suprafeţelor şi gestionarea adecvată a deşeurilor.

Pentru gestionarea cazurilor suspecte sau confirmate, se preconizează implementarea unor măsuri suplimentare adaptate modului de transmitere virală. De exemplu, în timpul procedurilor susceptibile să genereze aerosoli, OMS recomandă utilizarea unor precauţii sporite.

Atunci când un caz devine suspect, pacientul trebuie să fie transferat rapid la un serviciu medical de urgenţă sau într-o secţie de terapie intensivă.

Gestionarea infecţiilor cu hantavirus se bazează în principal pe tratamente împotriva febrei şi durerilor musculare, precum şi pe monitorizarea atentă a pacientului şi pe asistenţă respiratorie, dacă este necesar, potrivit OMS. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro