Însă eşecul surprinzător din prima rundă de vot, situaţie fără precedent în istoria postbelică a Germaniei, evidenţiază fragilitatea acestei coaliţii, care a prezentat luni programul de guvernare pentru următorii patru ani.
Cele două formaţiuni, respectiv blocul politic de centru-dreapta al lui Merz, format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) împreună cu filiala sa bavareză Uniunea Creştin-Socială (CSU), şi Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, doresc să readucă economia pe creştere, în timp ce războiul comercial declanşat prin taxele vamale decise de preşedintele american Donald Trump riscă să alimenteze în Germania un al treilea an consecutiv de recesiune.
Noua coaliţie de la Berlin mai promite măsuri împotriva migraţiei, reducerea cheltuielilor guvernamentale, în paralel cu creşterea cheltuielilor militare pentru a susţine apărarea europeană în faţa unei dezangajări strategice a SUA, de asemenea continuarea unui sprijin militar consistent pentru Ucraina în războiul cu Rusia, precum şi frânarea ascensiunii partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Criticii remarcă însă că programul de guvernare cuprins într-un document de 144 de pagini este sărac în măsuri concrete, iar promisiunile formulate sunt condiţionate de finanţări.
Totuşi, Friedrich Merz se va bucura de mai multă flexibilitate bugetară decât predecesorul său, social-democratul Olaf Scholz, după ce legislativul la final de mandat a relaxat amendamentul constituţional ce limita contractarea de noi datorii până la cel mult 0,35% din PIB. Această relaxare a ‘frânei datoriilor’ va permite creşterea cheltuielilor militare şi implementarea unui plan de 500 de miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură şi de protecţie a mediului.
Principalul obiectiv al noului guvern federal va fi repornirea motorului economiei germane, care a traversat deja doi ani de recesiune după invazia rusă în Ucraina, război ce a avut ca efect pierderea sursei de aprovizionare cu gaz ieftin rusesc după sabotajul asupra conductelor Nord Stream.
Pentru a încuraja investiţiile, coaliţia formată din creştin-democraţi şi social-democraţi promite o serie de facilităţi fiscale destinate companiilor şi reducerea birocraţiei, iar ca soluţie în faţa creşterii costurilor energetice are în vedere plafonarea preţului la energie electrică pentru industriile energo-intensive.
Noua coaliţie promite şi reducerea cheltuielilor de funcţionare a administraţiei prin diminuarea numărului posturilor de funcţionari cu 8% în următorii patru ani, cu excepţia posturilor legate de securitate şi ordine publică.
Tema care la negocieri a provocat cele mai multe divergenţe între noii parteneri de guvernare este cea privind măsurile de combatere a migraţiei ilegale, după o serie de atacuri comise de refugiaţi. În final, coaliţia promite la acest capitol menţinerea controalelor la graniţe şi returnarea migranţilor ilegali de la frontieră, inclusiv a acelora care cer azil. Însă aceste acţiuni se vor desfăşura ‘în coordonare cu vecinii noştri europeni’, mai indică programul de guvernare, care prevede printre măsurile anti-migraţie şi limitarea dreptului la reunire familială în cazul refugiaţilor cu statut de protecţie limitată.
În ce priveşte apărarea, pe lângă creşterea cheltuielilor noul guvern german doreşte crearea unui serviciu militar voluntar bazat pe modelul suedez, la 15 ani după ce Germania a renunţat la serviciul militar obligatoriu. (Agerpres/ FOTO Agerpres/ EPA)
Astăzi, alegeri anticipate în Germania. Tudor Ancuța, expert în relațiile româno-germane: ”cel mai probabil, vom avea o așa numită mare coaliție, care, în trecut, ajungea la 60-70%, iar acum, abia dacă o să atingă pragul de 50% din mandate”
Publicat de hdaraban,
23 februarie 2025, 08:29 / actualizat: 23 februarie 2025, 10:01
O creștere constantă pentru două partide mai mici, dacă se va reflecta în rezultatele alegerilor de astăzi, ar fragmenta mandatele în Bundestag, camera legislativă inferioară. Die Linke (stânga radicală) a urcat la 7%, în timp ce Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW, populist), un partid nou, a atins pragul electoral de 5%.
De aici lucrurile se complică, mai multe scenarii postelectorale pentru formarea unui guvern. Invitat la ”Weekend cu prieteni” a fost domnul Tudor Dan Ancuța, jurist, absolvent al Facultății de Drept a Freie Universität Berlin, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestag.
În interviul acordat lui Horia Daraban, interlocutorul a vorbit despre dificultățile care pot apărea în stabilirea unei coaliții de guvernare, fiecare procent obținut de partidele politice putând simplifica sau complica negocierile ulterioare.
Expertul oferă justificări pentru ascensiunea în opțiunile de vot a extremei drepte, multe din ele raportându-se la nemulțumirile populației cu privire la costurile de trai, la modul în care a funcționat coaliția condusă de actualul cancelar Olaf Scholz.
În ipoteza în care Friedrich Merz, liderul blocului conservator de opoziție, va ajunge cancelar, Bucureștiul va avea oportunitatea, având în vedere și contextul internațional, să revigoreze relațiile, să ea îmbunătățească. În acest sens, Tudor Dan Ancuța adaugă: ”acum, depinde și de România cât de mult reușim să beneficiem de acest viitor sau nou zvâc care va veni în cancelaria de la Berlin”.
Horia Daraban: Pe plan intern, în ce constă importanța rezultatelor acestor alegeri? Vor defini calea politică pe care o va lua Germania după luna februarie?
Tudor Dan Ancuța: Cu siguranță, cel mai important lucru care se întâmplă este că, oricum ar arăta rezultatele astăzi, guvernul ce va urma va fi unul diferit de actualul, cel mai probabil cu un alt cancelar, cel mai probabil de la conservatori. Și atunci, pur și simplu, toată direcția Germaniei se va schimba în următoarea perioadă, în următorii patru ani.
Horia Daraban: În ce sens?
Tudor Dan Ancuța: Se vor pune accente pe alte politici publice. Alte zone vor fi de interes pentru noul guvern. Desigur, interesul pentru situația din Ucraina, pentru război, pentru susținerea Ucrainei va rămâne în continuare ridicat, indiferent de rezultat. Dar, în afară de acest lucru, va scădea importanța schimbărilor climatice și a subiectului schimbărilor climatice și va crește importanța combaterii migrației ilegale și, desigur, restartarea economiei germane.
Horia Daraban: Din sondajele făcute publice și pe care le-am invocat în introducere a dialogului nostru, rezultă că nicio formațiune nu va putea face de una singură guvernul. E nevoie de colaborări. Cea mai probabilă sau este o misiune foarte dificilă și greu de calculat înainte de publicarea rezultatelor?
Tudor Dan Ancuța: Nu putem zice 100% ce coaliție va apărea după aceste alegeri, deoarece, în sondaje, scorurile sunt atât de apropiate între partide, încât, dacă se coalizează, au majorități atât de subțiri, atât de mici, încât fiecare procent în plus sau în minus poate să creeze sau să distrugă o posibilă coaliție. Cel mai probabil, vom avea o așa-numită mare coaliție, care, în trecut, de obicei ajungea pe la 60-70%, iar în prezent, de-abia dacă o să atingă acel prag de 50% din mandate, adică o coaliție formată dintre conservatori și social-democrați. Pe masă mai este de sigur o coaliție între conservatori și ecologiști, dacă ecologiștii reușesc să adune suficiente procente ca această coaliție să fie posibilă matematic, iar dacă niciuna din aceste două variante nu este posibilă, s-ar putea crea o coaliție între conservatori, social-democrați și ecologiști. Dar asta ar fi o coaliție extrem de instabilă pentru țară, pentru Germania, iar guvernul, cel mai probabil, ar fi mai mult paralizat decât eficient în a-și atinge țelurile.
Horia Daraban: Alternativa pentru Germania, în sondaje, 21%. Cum se explică ascensiunea acestei formațiuni de extremă dreapta?
Tudor Dan Ancuța: Această formațiune, față de 2021, s-a dublat. Atunci, avea în jur de 10 procente, un pic mai mult de 10 procente, acum a ajuns pe la 20. S-a întâmplat asta, pentru că actualul guvern avut o imagine în public extrem de proastă. Este guvernul care a început în timpul pandemiei, apoi a venit războiul în Ucraina, care a adus cu el prețuri mari la energie, inflație ridicată; costurile, în general, au crescut, iar oamenii nu au acceptat situația asta. Nu le-a convenit ce a făcut acest guvern și de asemenea guvernul acesta a avut marea problemă: a fost primul guvern din istoria Germaniei federale la nivel federal, care a fost format din trei partide complet diferite; partid ecologist cu un partid social-democrat și un partid liberal, fiecare cu țeluri diferite, cu scopuri diferite, cu propuneri de politici publice la care nu voiau să renunțe, care erau în antiteză completă cu ceea ce își doreau ceilalți. Iar acest trio a mers în primul an, iar după primul an, pur și simplu, nu au mai reușit să facă față.
Horia Daraban: Aș vrea să aduc în dialogul nostru și influențarea opțiunilor de vot în Germania. Este ea palpabilă, se simte? De multe ori este invocată Rusia pe acest palier.
Tudor Dan Ancuța: Se simt influențele externe, în sensul că ele sunt vizibile, fie că vorbim de Rusia, care finanțează diverși sau diverse mișcări în Germania, fie că vorbim de extrema dreaptă, fie că vorbim de extrema stângă, partidul lui Sarah Wagenknecht, e exemplul pe care l-ați menționat, e clar susținut și de Rusia. În același timp, se simte și influența din partea cealaltă a Atlanticului, venit, în ultima perioadă, din partea lui, de exemplu, Elon Musk sau J. D. Vance, vicepreședintele american, pentru Alternativa pentru Germania. Dacă chiar are un impact electoral, este greu de zis, și mai ales în relația asta dintre America și Alternativa pentru Germania. Votanții Alternativei pentru Germania sunt, în general, sceptici față de americani și atunci se poate foarte bine că această susținere venită din America nici să le dăuneze, dar nici să îi ajute pe aceștia. Plus că am observat inclusiv în sondaje că au o excepție, au fost foarte stabili în ultima lună, cel puțin, de campanie.
Și atunci ne dăm seama că, practic, orice subiect care s-a dezbătut fie în Parlament, fie susținerea venită din America și așa mai departe, nu au influențat scala partidelor, să zic așa, rangul partidelor.
Horia Daraban: În funcție de rezultatul alegerilor din Germania, se poate schimba modul în care va funcționa proiectul european, proiectul Uniunii Europene sau, Uniunea Europeană, ce există acum, rămâne în continuare?
Tudor Dan Ancuța: Ce există acum, cel mai probabil, rămâne în continuare. Pot apărea modificări, pot apărea reforme, dar nu în sensul de desființare a Uniunii Europene sau de reducere a importanței politice a Uniunii Europene, ci, tocmai, poate să ducă spre mai multă integrare europeană, spre mai multă susținere a Uniunii Europene din partea Germaniei. Singura mare problemă este ce facem cu datoriile comune la nivel european. Dacă vin aceste propuneri, teoretic, partidul viitorului, cel mai probabil cancelar Merz, nu susține aceste propuneri. În rest, este deschis pentru ca Germania să reia un rol important în Europa, lucru care în ultimii trei ani, în timpul mandatului Scholz nu s-a prea întâmplat. Și Friedrich Merz este, din declarațiile lui publice, dispus să reia legăturile strânse cu Franța, să reia legăturile strânse cu Polonia și, practic, prin aceste două legături, să restarteze puterea geopolitică a Uniunii Europene.
Horia Daraban: În cheia a ceea ce ați spus dumneavoastră, în această săptămână, mai exact la 20 februarie, a fost marcată împlinirea 145 de ani de relații diplomatice între România și Germania. După alegeri ce e sub semnul întrebării în aceste relații, în condițiile în care putem vorbi și de această repoziționare americană? Așadar, se poate întrevedea o întărire a relațiilor română-germane, deschiderea de noi planuri.
Tudor Dan Ancuța: Cu siguranță am și văzut, a avut loc o întâlnire cu ambasadorul german din București, a mai multor miniștri, ministru de externe, ministru de interne, consilier prezidențial pe politici europene și așa mai departe. A fost, practic, o mare adunare acolo, ceea ce arată că România se reorientează către Germania, cu nesiguranța care vine de peste Atlantic. Problema mare a României este că face asta puțin prea târziu. Este un pic necredibil. Evident, Germania nu ne va zice ”n-aveți voie, nu faceți” sau ”nu vrem să auzim despre lucrurile astea”, dar ar fost bine pentru România ca aceste relații cu Germania să fi fost turate un pic mai devreme, mai ales că, în contextul războiului din Ucraina, aveam în Germania un partener de nădejde; și în contextul în care noi, în ultimii zece ani, am avut un președinte vorbitor de limbă germană, care, din păcate, nu s-a folosit atât de mult de posibile lui relații cu Berlinul.
Dar, per total, cu venirea probabilă a lui Friedrich Merz pe postul de cancelar, relațiile cu România nu au cum să se slăbească, ci, în contextul acesta internațional, pot doar să meargă mai departe, să crească, să se fructifice. Acum, depinde și de România cât de mult reușim să beneficiem de acest viitor sau nou zvâc care va veni în cancelaria de la Berlin.
Horia Daraban: Deci, într-un fel, dumneavoastră spuneți că se poate recupera acest decalaj existent în relațiile dintre București și Berlin.
Tudor Dan Ancuța: Cu siguranță, există disponibilitatea de la Berlin, dar pentru asta trebuie să arătăm și noi disponibilitate și să mergem, să fim activi, să conducem diplomatic și să încercăm să venim cu propuneri. Friedrich Merz o să își dorească să fie el, între ghilimele, un așa zis lider european sau cel mai mare lider european, iar pentru asta are nevoie de aliați. Acești aliați pot să vină inclusiv din România, prin susținere, iar pentru asta, România trebuie să vină cu propuneri, cu idei, nu doar să aștepte ca nemții să vină cu idei sau altcineva să vină cu idei și ei doar să se alăture acestora. Trebuie să fim proactivi, să acționăm, iar ceilalți europeni, inclusiv Germania, vor aprecia acest lucru.
Horia Daraban: Dați-mi un exemplu de propunere de inițiativă care să vină din partea României și să fie îndreptată către Germania, iar aceasta să trezească interesul viitorului guvern de la Berlin.
Tudor Dan Ancuța: De exemplu, acum, în contextul în care se vorbește despre retragerea trupelor americane din Europa de Est, o propunere bună din partea României ar fi să convoace cât mai repede formatul ”Bucharest 9”, B9, împreună cu președintele Poloniei, iar prin Polonia, să încerce și România să alăture triunghiului ”Weimar plus”, la acest format în care, practic, cei mai importanți decidenți europeni, cu privire la estul Europei, se alătură. De asemenea, când vine vorba despre reforma instituțională a Uniunii Europene, acolo, România trebuie pur și simplu să vină cu propuneri, pentru că, în trecut, în ultimii ani, România, tot timpul, a așteptat să vină altcineva cu propuneri de reformă, la care, într-adevăr, România a fost o țară care tot timpul a fost pro-europeană și nu a încercat niciodată să se pună bețe în roate nimănui, dar nu a venit cu poziții proprii.
Și atunci România nu este neapărat chemat la masa negocierilor, pentru că se știe, România o să zic că da, dar nu vine cu propriul input.
