UAIC găzduiește conferința internațională „Genealogies of Memory 2026”, dedicată memoriei traumei de la o generație la alta

Publicat de Gabriela Rotaru, 18 septembrie 2026, 14:10

Evenimentul reunește la Iași cercetători și specialiști din Europa și din alte regiuni ale lumii, care vor analiza modul în care experiențele traumatice continuă să influențeze familii, comunități și societăți, mult timp după dispariția generației care le-a trăit direct.

Desfășurată sub titlul „The Lasting Presence of the Past: How Trauma Lives on Across Generations?” („Prezența durabilă a trecutului: cum supraviețuiește trauma de la o generație la alta?”), conferința este organizată de ENRS, în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și propune, timp de trei zile, o serie de dezbateri despre transmiterea memoriei și a traumei între generații.

Lucrările conferinței se vor desfășura la Casa Universitarilor din cadrul UAIC, iar ceremonia de deschidere va avea loc miercuri, 23 septembrie, începând cu ora 9.00, în Sala „Ion Simionescu”. La ceremonia de deschidere vor lua cuvântul Małgorzata Pakier, reprezentant al European Network Remembrance and Solidarity, un reprezentant al Ministerului Culturii, prof. univ. dr. Liviu-George Maha, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Joanna Wawrzyniak, co-inițiatoarea seriei „Genealogies of Memory” de la University of Warsaw, și dr. Simona Mitroiu, coordonatoarea ediției din 2026 a conferinței.

Cum continuă trauma să existe după dispariția celor care au trăit-o direct? Ce se întâmplă atunci când amintirile sunt transmise prin povești de familie, tăceri, arhive, artă sau mediul digital? Și cum reconstruiesc societățile un trecut care nu mai poate fi cunoscut prin experiență directă? Acestea sunt câteva dintre întrebările aflate în centrul ediției din acest an.

Cercetători din Europa și din afara Europei, reuniți la UAIC

Unul dintre momentele importante ale primei zile va fi prelegerea „Remembering Possibility: Rethinking Holocaust Memory in a Time of Genocide”, susținută împreună de Marianne Hirsch, de la Columbia University, și Leo Spitzer, de la Dartmouth College.

Marianne Hirsch este una dintre cercetătoarele de referință în domeniul studiilor memoriei și este autoarea conceptului de postmemorie, devenit fundamental pentru înțelegerea modului în care generațiile următoare se raportează la experiențe traumatice pe care nu le-au trăit direct.

Prezența la UAIC a unor cercetători cu expertiză în domeniul memoriei colective și al transmiterii intergeneraționale a traumei oferă un cadru pentru dialogul dintre perspective academice și experiențe istorice provenite din contexte geografice diferite.

Când trecutul aparține mai multor generații

Războaiele, genocidurile, strămutările forțate, represiunea politică și violența colonială nu se încheie întotdeauna odată cu generația care le-a trăit. Urmele acestora pot persista în poveștile și tăcerile din familie, în emoții și practici culturale, în arhive, forme de comemorare publică și discursuri politice.

Conferința de la UAIC va examina tocmai aceste procese de transmitere intergenerațională și transgenerațională a memoriei și traumei.

Europa Centrală și de Est, profund marcată de transformările și violențele secolului XX, va reprezenta un important punct de referință. Discuțiile vor depăși însă granițele regiunii, prin punerea în dialog a unor experiențe istorice și geografice diferite și prin raportarea acestora la dezbateri mai ample despre postmemorie, memoria dialogică și multidirecțională, trauma moștenită și politica memoriei.

Pe parcursul celor trei zile, participanții vor analiza inclusiv situațiile în care transmiterea memoriei este întreruptă, modul în care golurile, absențele și tăcerile pot deveni ele însele forme ale memoriei și felul în care generațiile următoare reconstruiesc experiențe la care nu au avut acces direct.

De la istoriile de familie la memoria digitală

Programul conferinței cuprinde nouă paneluri tematice, dedicate unor subiecte precum reprezentarea artistică a traumei, istoriile de familie, arhivele, locurile violenței, memoriile concurente și circulația online a trecuturilor traumatice.

Prima zi va aborda, între altele, practicile artistice și reconstructive asociate traumei, deportările staliniste, rezistența anticomunistă, moștenirea politicilor pronataliste ale regimului Ceaușescu, memoria postbelică din Kosovo și transmiterea intergenerațională a memoriei comunismului românesc.

În cea de-a doua zi, discuțiile se vor concentra asupra arhivelor și locurilor violenței, precum și asupra rolului tot mai important al mediilor digitale. Participanții vor analiza modul în care filmul, arta, practicile arhivistice și comunicarea online pot face vizibile istorii traumatice, dar și felul în care mediile digitale le pot distorsiona, pot accentua polarizarea și pot crea bule informaționale.

Ultima zi va fi dedicată istoriilor hegemonice, contra-narațiunilor și diferitelor forme de tăcere asociate traumei, pornind de la exemple precum Holocaustul, genocidul armean, deportările staliniste, lagărul de concentrare Stutthof și experiența Spaniei secolului XX.

Studiile de caz prezentate pe parcursul conferinței vor acoperi contexte din România, Republica Moldova, Polonia și Letonia, până la Germania, Spania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și alte spații, oferind posibilitatea comparării diferitelor moduri în care societățile își amintesc, reprimă sau reinterpretează trecuturile dificile.

Cine devine „agent al memoriei”?

O temă importantă a conferinței va fi cea a reprezentării memoriei traumatice. Ce înseamnă pentru generațiile a doua și a treia să reconstruiască evenimente pe care nu le-au trăit? Când contribuie reconstrucția la recuperarea unei istorii șterse și când poate ajunge să o simplifice sau să o distorsioneze? Cine devine „agent al memoriei” – familia, arhiva, muzeul, artistul, statul sau, tot mai mult, platforma digitală?

Aceste întrebări vor sta și la baza mesei rotunde de încheiere, „The Lasting Presence of Violence: Remembering, Narrating and Transmitting Trauma”, la care vor participa Dana Dolghin, Johana Kotišová și Dawid Grabowski, de la University of Amsterdam.

Programul academic se va încheia cu o prelegere și un tur ghidat susținute de lect. univ. dr. Mihai Bulai, de la Facultatea de Geografie și Geologie a UAIC, dedicate modului în care memoria istorică și trauma sunt mediate prin turism în orașul Iași.

Ediția din 2026 a conferinței este coordonată de dr. Simona Mitroiu, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Program: www.enrs.eu/edition/genealogies-of-memory-2026

Despre „Genealogies of Memory”

Inițiativă a European Network Remembrance and Solidarity (ENRS), „Genealogies of Memory” creează o platformă pentru schimbul academic internațional în domeniul memoriei individuale și colective, cu accent pe Europa Centrală și de Est și pe locul acesteia în domeniul mai larg al studiilor memoriei.

Prin combinarea perspectivelor teoretice cu studiile de caz, ediția din acest an își propune să deschidă un dialog despre modul în care traumele trecutului supraviețuiesc în prezent, dar și despre felul în care memoriile moștenite sunt permanent reconstruite, contestate și reinterpretate de generațiile următoare.

Organizator:

European Network Remembrance and Solidarity (ENRS)

Partener:

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași