Epidemiolog: Infecţiile nosocomiale pot fi prevenite sau limitate

Publicat de Andreea Drilea, 27 septembrie 2025, 08:30

‘În general, toate situaţiile acestea pot fi prevenite. De aceea există sistem de supraveghere şi control în fiecare spital: pentru a reduce riscurile apariţiei acestor infecţii. Nu putem spune că aceste infecţii (nosocomiale – n.r.) le putem aduce la un nivel zero. În momentul în care un spital raportează o incidenţă zero a infecţiilor asociate înseamnă că acestea nu le aduc la cunoştinţă sau nu le identifică. De înţeles este un lucru pe care toată lumea trebuie să-l analizeze: noi nu trăim într-un mediu steril, cu atât mai mult în situaţia în care se cumulează mai mulţi factori care pot duce la apariţia acestor infecţii în cursul îngrijirilor medicale din unităţile, mai ales, spitaliceşti’, a declarat prof. univ. dr. Doina Azoicăi, pentru AGERPRES.

Conform acesteia, incidenţa infecţiilor asociate asistenţei medicale diferă de la o ţară la alta, de la o zonă la alta, de la o regiune la alta, de la tipul de spital sau de îngrijirile medicale.

‘Fiecare unitate medicală, fie că este din România, că este din altă ţară a Europei sau din Statele Unite, din Australia, are un sistem de supraveghere tocmai pentru a diminua acest risc, pentru că riscurile există peste tot’, a menţionat dr. Azoicăi.

Ea a afirmat că bacteria Serratia Marcescens descoperită la Spitalul ‘Sf Maria’ după decesul a şase copii este o ‘bacterie oportunistă’.

‘Această bacterie există şi în comunitate, există în sol, există în apă, există în mediu. Nu numai în spitale. Dar, în momentul în care un organism vulnerabil contractează această infecţie, atunci agresivitatea acestei bacterii este mult crescută şi duce la forme grave de îmbolnăvire, sepsis, bacteriemii şi alte infecţii urinare, infecţii respiratorii. Noi ca medici ştim că există o multitudine de germeni care ne înconjoară, însă aceştia provoacă aceste drame mai ales în cazul organismelor care prezintă deficite imune. Copiii sunt foarte frecvent afectaţi, nu numai de Serratia. Pot fi afectaţi şi de alte bacterii oportuniste. La fel şi vârstnicii’, a precizat dr. Azoicăi.

Medicul epidemiolog a explicat, totodată, că pacienţii vulnerabili nu rămân de obicei doar purtători ai bacteriei, ci dezvoltă forme grave de boală. În schimb, persoanele cu imunitate bună pot fi doar ‘colonizate’, adică poartă bacteria fără a avea simptome, dar pot transmite infecţia persoanelor cu sistem imunitar fragil.

‘În cazul pacienţilor, fie copii, fie vârstnici, fie adulţi cu neoplazii, cu terapie biologică, întotdeauna aceste persoane, dacă sunt contaminate cu această bacterie, foarte rar pot să aibă doar statutul de colonizat. Colonizat este o altă situaţie care poate fi întâlnită, adică organismul poartă acest agent patogen, dar nu dezvoltă semne clinice de boală. De obicei, colonizaţii sunt cei care au barierele acestea imunitare mai puternice şi de aceea bacteria nu poate să producă forme din acestea invazive, grave de boală, dar colonizaţii de obicei sunt cei care pot transmite şi îmbolnăvi pe alţii care, din păcate, nu au un sistem de apărare imunitar atât de bine consolidat’, a explicat prof. univ. dr. Doina Azoicăi.

Ea a subliniat că toate spitalele au protocoale de prevenire şi control al infecţiilor care prevăd verificarea pacienţilor şi aparţinătorilor care intră în terapie intensivă, pentru a depista purtătorii de bacterii.

‘De aceea în protocoalele de control de prevenţie şi control a infecţiilor, protocoale care există în toate spitalele, este prevăzut controlul celor care intră în terapii intensive pentru a fi identificaţi cei care sunt colonizaţi, fie dintre aparţinători sau chiar pacienţi care sunt, de exemplu, transferaţi din alte spitale. Se colonizează în alte unităţi unde frecvenţa şi prezenţa acestei bacterii este mult mai importantă şi, din păcate, prin transferul acesta pot să introducă în alte unităţi medicale astfel de bacterii. De aceea este recomandat întotdeauna screening-ul. Este protocol de screening pentru cei care sunt transferaţi din alte unităţi, fie alte spitale, fie centre de îngrijiri, în unităţi care, desigur, sunt poate mai bine dotate, şi este o necesitate acest transfer. Totuşi, screening-ul pentru identificarea colonizaţilor, purtătorilor este foarte important pentru a nu crea situaţii din acestea de criză în unităţile acestea primitoare’, a mai explicat dr. Doina Azoicăi.

Declaraţia a fost făcută în contextul în care, vineri, DSP Iaşi a anunţat că a demarat anchetă epidemiologică privind un posibil focar de infecţii asociate asistenţei medicale cu bacteria Serratia Marcescens, în urma unei notificări primite de la Spitalul pentru copii ‘Sfânta Maria’.

Managerul interimar al Spitalului pentru Copii ‘Sf.Maria’ Iaşi, dr. Cătălina Ionescu, a declarat, vineri, presei, că şase din cei nouă copii internaţi la ATI au decedat începând cu 7 septembrie, ultimele două decese fiind înregistrate în cursul acestei zile. Toate cele nouă cazuri identificate cu această infecţie sunt în secţia de ATI, din corpul A al unităţii medicale, care între timp a fost închisă şi nu vor fi făcute internări până când nu va fi eradicat focarul de infecţie cu Serratia.

La rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat că a trimis la Iaşi Corpul de control al Ministerului Sănătăţii şi Inspecţia Sanitară de Stat.

Tot el a anunţat că DSP Iaşi a amendat cu 10.000 de lei epidemiologul spitalului, pentru nerespectarea prevederilor legale în controlul infecţiilor nosocomiale, cu aceeaşi sumă fiind sancţionat şi medicul ATI, pentru nerespectarea protocoalelor, şi cu 50.000 de lei spitalul, tot pentru nerespectarea protocoalelor.

Conform datelor furnizate de DSP Iaşi pentru AGERPRES, în primul trimestru al acestui an, la Spitalul pentru copii ‘Sf Maria’ Iaşi au fost raportate 75 de cazuri de infecţii nosocomiale de rutină, dintre care 38 la clinica de pediatrie, 9 la Chirurgie şi 28 la ATI.

În trimestrul al doilea, la aceeaşi unitate medicală au fost raportate 87 de infecţii nosocomiale de rutină, dintre care 27 la clinica de pediatrie, 21 la Chirurgie şi 36 la ATI.

În luna iulie la au fost raportate 26 de infecţii nosocomiale de rutină, 17 dintre acestea fiind la ATI, cinci la clinica de pediatrie, patru la clinica de chirurgie. AGERPRES /FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro