Salvați Copiii și Investimental lansează „Investiție în educație”, campania care propune mediului de business cea mai valoroasă investiție: educația copiilor

Publicat de Gabriela Rotaru, 9 septembrie 2026, 15:11

În acest context, Organizația Salvați Copiii și brokerul de investiții Investimental lansează campania „Investiție în educație”, o inițiativă care invită companiile și investitorii să susțină una dintre cele mai importante investiții pe termen lung pentru viitorul României: educația copiilor vulnerabili.

Fondurile atrase prin campanie vor susține programele educaționale derulate de organizație pentru copiii aflați în risc de sărăcie și excluziune socială, de la prevenirea abandonului școlar și programe de tip „Școală după Școală” până la educație remedială, consiliere și sprijin socio-economic pentru familii.

„Sărăcia nu înseamnă doar lipsa resurselor, ci și lipsa perspectivelor. Atunci când un copil este obligat să aleagă între nevoile de astăzi și șansa de a învăța pentru mâine, viitorul său începe să se îngusteze. Nu își pierde potențialul peste noapte, ci pas cu pas, oportunitate după oportunitate. De aceea, educația este cea mai valoroasă investiție pe care o putem face. Fiecare copil care rămâne la școală și primește sprijinul de care are nevoie are șansa să devină un adult care contribuie, inovează și schimbă în bine comunitatea din care face parte. Iar beneficiile acestei investiții se întorc, în timp, către noi toți, sub forma unei societăți mai prospere, mai echitabile și mai puternice. Prin această campanie, îi invităm pe investitori, pe liderii de afaceri și pe toți cei care cred în dezvoltarea pe termen lung să privească educația prin aceeași lentilă prin care privesc orice investiție valoroasă. Pentru că nu există randament mai important decât șansa oferită unui copil de a-și construi viitorul”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv, Organizația Salvați Copiii.

Pentru a aduce educația în centrul unei conversații familiare mediului de business și investitorilor, campania „Investiție în educație” propune un produs simbolic inspirat din lumea financiară: ETF – Educația Tinerilor în Formare. Lansat în cadrul unui eveniment găzduit de Bursa de Valori București, acest portofoliu nu este alcătuit din produse financiare, ci din poveștile reale ale unor copii aflați în risc de sărăcie și excluziune socială. Fiecare dintre ei are propriul parcurs, propriile aspirații și un potențial care poate fi valorificat prin acces la educație, sprijin și oportunități de dezvoltare.

Prin intermediul site-ului Investimental, utilizatorii pot explora aceste povești, iar la apăsarea butonului „Investește” sunt direcționați către pagina de campanie Salvați Copiii. Astfel, investiția simbolică se transformă într-o contribuție reală pentru susținerea accesului la educație al copiilor vulnerabili.

„Investițiile la bursă se construiesc cu răbdare, consecvență și o perspectivă pe termen lung. Nu investim doar pentru rezultatul de mâine, ci pentru valoarea care se poate acumula în ani. În aceeași logică, educația este una dintre cele mai importante investiții pe termen lung pe care le putem face ca societate. Diferența este că, aici, vorbim despre investiții cu profit la nivel de societate: fiecare șansă oferită unui copil de a învăța, de a rămâne la școală și de a-și dezvolta potențialul produce valoare generațiilor viitoare întorcându-se în societate și în economie. Prin «Investiție în educație», am dus mai departe această filozofie a construcției pe termen lung și am folosit limbajul familiar investitorilor pentru a vorbi despre un capital esențial pentru România: potențialul copiilor săi. Educația Tinerilor în Formare – ETF – este un produs simbolic, format din poveștile copiilor care au nevoie de noi, însă investiția pe care o propunem este cât se poate de reală. Iar atunci când investim în educația copiilor, orizontul este lung, dar randamentul ne privește pe toți”, a declarat Valentina Berevoianu, CEO Investimental.

Cum investește Salvați Copiii în educație și ce rezultate obține

Programele organizației oferă un pachet integrat de servicii socio-educaționale pentru copiii și familiile vulnerabile: activități de tip „Școală după Școală” (sprijin la efectuarea temelor, activități remediale și pregătire suplimentară, educație nonformală și învățare prin joc), grădinițe estivale cu durata de două luni pentru preșcolarii care nu au frecventat grădinița, suport psiho-social, sprijin material, iar pentru părinți servicii sociale și consiliere parentală, adaptate nevoilor identificate la evaluarea fiecărei familii.

În prezent, serviciile funcționează în 62 de grupe, în cinci sectoare din București și în școli din  16 județe (de la Petrila și Lupeni, în Valea Jiului, până la Negrești – Vaslui , Reșița, Valea Teilor – Tulcea sau Comșești – Cluj), iar beneficiarii sunt copiii afectați de sărăcie, copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate și copiii romi.

Pentru perioada 2026-2027, Salvați Copiii și-a asumat să sprijine 30.000 de copii prin programe de tip „Școală după Școală” și alți 30.000 prin dotarea școlilor și formarea cadrelor didactice și a specialiștilor.

În cei peste 25 de ani de intervenție în educație, rezultatele organizației sunt semnificative: 11.616 copii au participat la Grădinițe Estivale, 5.374 au fost reintegrați în sistemul de învățământ prin programul „A Doua Șansă”, iar 57.899 au fost incluși în programe de tip „Școală după Școală”. De asemenea, 197.238 de copii au beneficiat de condiții mai bune pentru frecventarea școlii în siguranță și de metode de lucru online îmbunătățite prin dotarea a școlilor și formarea cadrelor didactice și a altor specialiști.

„Aproape 60% dintre familiile cu care lucrăm zi de zi nu își permit să susțină accesul copiilor la educație. Dincolo de taxe și rechizite, vorbim despre lipsa resurselor necesare pentru transport, hrană sau recuperarea decalajelor de învățare. Pentru acești copii, programul «Școală după Școală» este șansa de a rămâne în sistemul de educație. Știm exact care este costul sprijinirii unui copil pe parcursul unui an și, la fel de important, știm care sunt rezultatele. De aceea, le propunem companiilor o investiție transparentă, cu impact concret și măsurabil, ale cărei beneficii pot fi urmărite copil cu copil”, a declarat Iulian Trandafir, Președintele Salvați Copiii România.

De ce „Școală după Școală” și cât costă, exact, un modul de investiție

Pentru un copil dintr-o familie în care nimeni nu îl poate ajuta la teme (situația a 59% dintre familiile din programele organizației), orele de după cursuri decid practic dacă rămâne sau nu în școală. Programul „Școală după Școală” îi oferă zilnic sprijin la teme și activități remediale cu un cadru didactic, o masă caldă, rechizite, iar familiei consiliere și sprijin material. Este intervenția cu efectul cel mai direct asupra prevenirii abandonului: copilul vine la școală, mănâncă, recuperează materia și are un adult care îl urmărește zi de zi.

„Educația nu este un gest punctual de caritate, ci cea mai sigură investiție pe termen lung în potențialul uman și în stabilitatea economiei noastre. Misiunea Salvați Copiii arată că o schimbare reală în viata de fiecare zi a copiilor în nevoie la firul ierbii necesită sprijin integrat: de la masa caldă zilnică și rechizite, până la programe de «Școală după Școală», educație remedială și consiliere socio-economică pentru familii. Când îi oferim unui copil vulnerabil resursele necesare pentru a rămâne în școală, îi deschidem calea din lumea lipsurilor către o lume a șanselor reale. Pentru a transforma această intervenție într-o schimbare sistemică, avem nevoie ca mediul de afaceri să își asume un parteneriat strategic de durată, bazat pe rigoare și continuitate”, a declarat Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank.

Companiilor și investitorilor care vor să finanțeze educația, Salvați Copiii le propune două formule de sprijin, construite pe bugetele anuale reale ale centrelor noastre de zi:

• Modulul „Școală după Școală” pentru 20 de copii, centrat pe servicii socio-educaționale, pentru an școlar, în valoare de 184.000 lei (aprox. 35.000 de euro). Bugetul acoperă un cadru didactic și un asistent social dedicați, masa caldă zilnică, rechizite și materiale igienico-sanitare, precum și sprijin alimentar acordat familiilor de două ori pe an. Costul pe copil este de 766 lei pe lună, respectiv 9.200 lei pe an, sub costul standard per elev prevăzut de lege în sistemul educațional de 10.370 de lei (cost are nu include serviciile sociale, sprijinul material pentru părinți ori masă caldă).[3]
• Modulul de sprijin socio-educațional pentru 40 de copii în valoare de 000 lei pe an (aprox. 73.000 de euro), pentru un an școlar, cu echipă completă: coordonator de proiect, asistent social și cadru didactic, plus aceleași servicii pentru copii și familii. La această scară, costul pe copil devine 9.580 de lei.

Ambele module costă mai puțin decât cheltuielile publice, iar pe de altă parte adaugă exact componentele de care depinde menținerea copiilor vulnerabili în sistemul educațional: masa zilnică, sprijinul individual la învățare, lucrul cu familia. Această formulă de organizare și de calcul cuprinde un buget anual fix, un grup constant de copii, o școală și o comunitate identificabile, rezultate care se pot urmări an de an și care se referă la prezența, rezultatele școlare, reducerea sărăciei în familii și numărul de copii care trec în anul următor. Impactul pozitiv este obținut prin abordarea simultană atât a componentei sociale, cât și educaționale.

Mediul privat poate susține intervenția Salvați Copiii pentru educație de calitate în România

Pentru a transforma aceste module într-o intervenție la scară națională, Salvați Copiii propune companiilor un obiectiv comun și mecanisme flexibile de implicare:

• Mobilizarea a 200 de companii. Ținta necesară la nivel național pentru a produce o schimbare reală în viața primilor 2.000 dintre copiii care nu au ajuns să fie înscriși la Evaluarea Națională, inclusiv ca urmare a abandonului școlar, neputând finaliza învățământul obligatoriu.
• Zero costuri suplimentare din bugetul companiei – pârghia de 20%. Companiile plătitoare de impozit pe profit pot susține programul printr-un contract de sponsorizare, în limitele prevăzute de Codul fiscal, sau pot solicita redirecționarea diferenței neutilizate prin Formularul 177. Microîntreprinderile se pot implica prin sponsorizare directă, în condițiile fiscale aplicabile.
• Parteneriat multianual – pentru trei ani. Compania își asumă susținerea unui ciclu de intervenție educațională de trei ani, oferind copiilor continuitatea de care au nevoie pentru a recupera decalajele și a rămâne în școală.
• Mecanismul „Matching Gift” și mentorat. Compania poate dubla donațiile lunare ale angajaților și poate completa contribuția financiară prin voluntariat de competență (educație financiară și digitală), orientare în carieră și mentorat pentru copii.

Pentru Salvați Copiii, mobilizarea mediului de afaceri înseamnă construirea unei plase de siguranță pentru copiii pe care sărăcia riscă să îi îndepărteze definitiv de școală. Ținta de 200 de companii reprezintă pragul de solidaritate necesar pentru a schimba parcursul primilor 2.000 dintre cei peste 26.000 de copii care nu au ajuns să fie înscriși la Evaluarea Națională. Fiecare companie care susține un modul, adoptă o clasă sau își implică angajații transformă investiția financiară într-o șansă concretă la educație. Pentru că niciun copil nu ar trebui să fie pierdut de sistem, iar cea mai valoroasă investiție pe care o putem face împreună rămâne aceea într-un viitor în care fiecare copil are șansa de a învăța, de a se dezvolta și de a-și împlini potențialul.

De ce este nevoie de această investiție: educația în România, la începutul anului școlar 2026

1,2 milioane de copii (32,4%) din România trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, rata de abandon școlar este de 16%, educația timpurie cuprinde doar 75,7% (cea mai scăzută din Uniunea Europeană), iar 425.491 de copii între 7 și 17 ani sunt în afara sistemului de educație, fără să știm câți dintre ei nu au fost niciodată înscriși, nu își mai continuă studiile ori locuiesc în alte țari. Educația, un drept fundamental al copilului, a devenit, pentru tot mai multe familii, un cost pe care nu îl mai pot susține. În acest sens, datele Eurostat pentru 2024 arată că unul din patru copii sub 16 ani nu participă la excursii sau evenimente școlare din motive financiare (față de o medie europeană de un elev la 13), iar dintre copiii afectați de sărăcie aproape jumătate dintre ei nu își permit să participe alături de colegii lor la activitățile recreative care presupun costuri pentru familie.

Studiul realizat de Salvați Copiii în vara anului 2025, în rândul familiilor cu copii incluși în programele educaționale ale organizației, arată aceeași realitate din interior: aproape două treimi dintre familii nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație în absența unui sprijin extern și nu își pot ajuta copiii la teme și la înțelegerea materiei (59%), iar procentele depășesc 81% în cazul celor aflați în sărăcie.  Efectele acestei situații se traduc în abandon școlar, peste 26.000 dintre copiii care au început școala cu nouă ani în urmă (2017) nefiind înscriși la Evaluarea Națională în vara acestui an. În procente, înseamnă 15,06% din generație. Se estimează că, în România, costurile cumulate ale abandonului școlar înregistrat de elevii care au început școala în perioada 2005 – 2016 atinge nivelul de 107 miliarde de euro, reprezentând peste o treime (35,67%) din PIB-ul actual.

Analiza asupra rezultatelor Evaluării Naționale din 2026 arată că mai puțin de două treimi (64,91%, respectiv 113.316 din cei 174.567 înscriși în urmă cu nouă ani) dintre elevii intrați pe pragul școlii acum nouă ani au reușit să obțină medii peste 5, iar situația la nivel național este și mai îngrijorătoare, diferențele dintre județe fiind și de peste 40 de puncte procentuale între extreme. De exemplu, ponderea mediilor peste 5 din județul Călărași este de 43,06%, în vreme ce în București vorbim despre o pondere de 84,06%. Mai puțin de jumătate dintre elevii care au susținut toate probele de examen au obținut medii peste 7 (48,47%), fapt care este de natură a pune sub semnul întrebării măsura în care România reușește să asigure accesul la o educație relevantă și de calitate tuturor copiilor.

Măsurile de austeritate din vara anului 2025 se văd acum în cifrele de personal. Potrivit datelor INS privind sistemul educațional, numărul cadrelor didactice a scăzut în anul școlar 2025-2026 cu 4.321 față de anul precedent, iar 3.208 dintre plecări s-au înregistrat în mediul rural. Învățământul liceal a pierdut 3.187 de profesori exact în anul în care numărul elevilor de liceu a crescut cu aproape 30.000. Consecința direct măsurabilă este extinderea predării simultane. Numărul elevilor din învățământul de masă primar și gimnazial care învață în clase simultane (cu un singur cadru didactic, mai mulți ani de studiu și în aceeași sală de clasă) a crescut de la 88.601 la 99.354, cu 12,14% într-un singur an, arată datele privind elevii înmatriculați publicate pe data.gov.ro.[4]

Rezultatele noii evaluări PISA, publicate de OCDE pe 8 septembrie, arată că 47,7% dintre elevii români de 15 ani se situează sub nivelul minim de competență la citire, 51,9% la matematică și 45,8% la științe. Dincolo de creșterea ponderilor față de testarea anterioară, îngrijorător este decalajul dintre cei mai avantajați și cei mai dezavantajați elevi. Astfel, 2 din 10 elevi din familiile înstărite au rezultate slabe la citire (20,6%), în timp ce 7 din 10 elevi vulnerabili se află în această situație (70,6%). Cele mai recente rezultate ale testării PISA confirmă impactul uriaș pe care statutul socioeconomic îl are asupra performanței elevilor români. Astfel, aproape un sfert din variația de performanță la matematică este generată exclusiv de statutul socioeconomic (24,1% față de 12% media OCDE), iar doar 6,1% dintre elevii cei mai săraci reușesc să obțină rezultate care să-i plaseze între primii 25% (față de 11,8% media OCDE). În mod concret, evaluarea PISA în rândul copiilor de 15 ani, aflați în sistemul școlar măsoară tot ce a primit sau i-a lipsit unui elev, inclusiv sprijinul de după orele de curs, exact componenta pe care programele educaționale remediale o pot asigura, cu condiția să înceapă devreme, să fie constante și să fie aplicate cu responsabilitate.

_________________

Persoană de contact:

Liliana Bibac-Moșneguțu, Coordonator program – liliana.bibac@salvaticopiii.ro,

[1] Date pentru anul școlar2024-2025.

[2] Datele sunt calculate pentru comparația dintre anul școlar 2025-2026 vs. 2024-2025.

[3] Termenul de comparație este bugetul public. Pentru 2026, costul standard stabilit prin HG nr. 381/2026 este de 9.620 lei pentru cheltuieli salariale și 750 lei pentru formare, bunuri și servicii, în total 10.370 lei pe elev pe an, pentru școlarizarea obișnuită.

[4] https://data.gov.ro/dataset/elevi-inmatriculati-2025

Rectorul UNAGE Iași, prof. univ. dr. Aurelian Bălăiță: Prin studierea disciplinelor artistice în liceu, „se pun bazele a ceea ce numim noi discernământ în ceea ce privește lumea care ne înconjoară” – INTERVIU

Teatrul, muzica, dansul, artele vizuale dezvoltă creativitatea, sensibilitatea, simțul estetic, cizelează gândirea. Introducerea acestora ca discipline de studiu în liceu va avea multe beneficii pentru viitorii adulți și pentru societate.

Publicat de isoreanu, 13 februarie 2025, 09:45

Rectorul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, prof. univ. dr. Aurelian Bălăiță a promovatat un demers, inclusiv o petiție, în care propune introducerea disciplinei Arte, în trunchiul obligatoriu al obiectelor de studiu pentru licee. Discuțiile sunt în desfășurare și, cel mai probabil, din anul de învățământ 2026-2027, teatrul, artele spectacolului, muzica și artele vizuale se vor regăsi ca obiecte de studiu în orarul liceenilor din calsele a IX-a și a X-a.

Ioana Soreanu a realizat un interviu, pe această temă, cu Rectorul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, prof. univ. dr. Aurelian Bălăiță.

Ioana Soreanu: Domnule rector, ați inițiat un demers, inclusiv o petiție, prin care se solicită introducerea disciplinelor artistice în licee, pentru clasele a IX-a și a X-a.

Aurelian Bălăiță: Da, acest demers este pornit de mai de mult, împreună cu colegii noștri de la celelalte universități de arte, reunite sub auspiciile Consorțiului Universitar ARTE. E un demers pornit cu multă vreme în urmă și care e pe cale să se materializeze, fiindcă această dezbatere publică legată de planul cadru pentru învățământul liceal e punerea în practică a Legii învățământului preuniversitar, care este în vigoare din 2023. Și calendarul propus de minister este, acum, în derulare. Au loc, acum, dezbaterile pentru acest plan cadru.

Ioana Soreanu: Putem fi optimiști în legătură cu acest demers?

Aurelian Bălăiță: Da, putem fi optimiști, pentru că am avut rezonanță și la colegii din învățământul liceal și la minister, privind introducerea în trunchiul comun pentru clasele a IX-a și a X-a, la toate liceele, ca în acest unchi comun, care reprezintă 50% din orele alocate pentru fiecare elev, să existe și discipline din domeniul artelor, câte o oră de arte, însemnând fie educație muzicală, fie educație vizuală, fie elemente de educație teatrală și din artele spectacolului.

Ioana Soreanu: Este vorba despre o oră pe săptămână.

Aurelian Bălăiță: Este vorba de o oră pe săptămână, între disciplinele obligatorii.

Ioana Soreanu: Elevii vor opta pentru una dintre aceste discipline artistice?

Aurelian Bălăiță: Împreună cu reprezentanții liceului și ai părinților vor alege care va fi acea disciplină din domeniul artelor.

Ioana Soreanu: Ce înseamnă mai exact „artele spectacolului”, pentru ascultătorii care nu sunt inițiați?

Aurelian Bălăiță: Teatru și artele spectacolului acoperă o sferă mai largă, care înseamnă fie actorie, fie arta teatrului de păpuși și marionete, fie coregrafie, teatrologie sau regie. Bineînțeles, sunt atinse și elementele de cinematografie, în cadrul artelor spectacolului, asta făcând o paralelă cu ceea ce se întâmplă în învățământul artistic universitar. Bineînțeles că la nivel de liceu, când vorbim de o disciplină în arte, ne gândim la o introducere în domeniul artelor, la bazele care înseamnă educație artistică, nu o specializare. Nu înseamnă că elevii vor fi specialiști sau profesioniști în domeniul artelor, ci ține mai mult de educația artistică, care este necesară pentru ca formarea lor ca personalități să fie cât mai completă, complexă și normală pentru un adolescent.

Ioana Soreanu: Care sunt beneficiile introducerii acestor discipline, în educația copiilor?

Aurelian Bălăiță: Educația artistică, așa după cum știm, contribuie foarte mult la dezvoltarea personală. Cum am spus, pentru a fi completă, educația trebuie să conțină și elemente care sunt în legătură cu frumosul, creativitatea, cu dezvoltarea emoțională, comunicarea, cu înțelegerea de sine și a celor din jur. Se pun bazele a ceea ce numim noi discernământ în ceea ce privește lumea care ne înconjoară. Beneficiile sunt, bineînțeles, multiple și, la vârsta adolescenței, cred că asemenea discipline contribuie foarte, foarte mult la formarea armonioasă a personalităților. Foarte, foarte important ni se pare lucrul cu emoțiile. Suntem, înainte de toate, fiecare dintre noi, nu doar ființe rationale, suntem ființe emoționale care au nevoie de echilibru, de discernământ, de empatie, de posibilități multiple de comunicare și de dialog. Ei, având noțiuni fundamentale în domeniul artelor, vor putea face distincția clară între arta autentică și kitsch, de exemplu, sau vor înțelege de ce este bine să fim în contact cu arta autentică și să nu fie atrași de provocările care sunt acum la tot pasul și care nu… nu au în spate niște valori fundamentale pentru armonizarea lor.

Ioana Soreanu: De fapt, noutatea absolută este introducerea disciplinei Teatru și artele spectacolului, pentru că muzică și desen se studiază la gimnaziu.

Aurelian Bălăiță: Da, se studiază la gimnaziu, însă, la liceu, aceste discipline din domeniul artelor nu erau prezente în modulul obligatoriu, iar…

Ioana Soreanu: Teatru nu era deloc.

Aurelian Bălăiță: Teatru nu era deloc, era prezent doar la liceele vocaționale, pentru clasele care sunt specializate pentru arte. Modelul acesta nu este nou, este un… un model verificat, funcțional, de succes în foarte multe țări din Europa. De acolo vine ideea și se văd beneficiile pentru educația artistică a adolescenților și cred că avem la îndemână posibilitățile ca acest lucru să se întâmple într-un mod foarte benefic pentru toată lumea.

Ioana Soreanu: Cred că acest demers vine și în întâmpinarea elevilor și părinților, pentru că știu suficiente cazuri în care părinții optează pentru lecții de teatru, de muzică, pentru copiii lor, în diferite locuri. De ce nu să nu studieze chiar la școală?

Aurelian Bălăiță:  Da, exact. Acest demers vine și în urma consultărilor cu elevii și cu părinții. Deci, nu este întâmplător. E dorința elevilor ca ei să fie în contact cu profesioniști din domeniul artelor, să își petreacă timpul în liceu într-un mod foarte bine organizat și cu niște satisfacții foarte bune pentru ei, pentru că e vârsta la care se descoperă, își pot pune în valoare talente și, în plus, chiar dacă doar ca hobby parcurg aceste programe, ei sunt stimulați și la celelalte discipline pe care le parcurg, Pentru că educația artistică este un suport pentru orice fel de activitate am face. Cred că ar fi util să fie cât mai multe păreri, opinii exprimate prin această consultare publică și dezbatere națională. Pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării este lansată această platformă de discuție. La Iași, această dezbatere publică va avea loc pe 25 februarie, unde vor fi prezenți reprezentanți ai elevilor, ai profesorilor, ai Inspectoratului Școlar Județean, ai universităților, în care se vor dezbate conținuturile planului-cadru pentru învățământul liceal și unde se vor propune variante pentru adoptarea unui asemenea plan-cadru care să fie în beneficiul tuturor.