Întâlnirile „Cezar Ivănescu”, ediția a III-a – temă a emisiunii Dialog intercultural de vineri, 19 SEPTEMBRIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru Șerban

Publicat de Gabriela Rotaru, 19 septembrie 2025, 09:38

Evenimentul a fost deschis prin Colocviul „Cezar Ivănescu” în programul căruia au fost prezentate teme legate de personalitatea, literatura și muzica poetului. Atât despre biografia, cât și despre opera scriitorului Cezar Ivănescu au vorbit Bogdan Crețu, Loredana Cuzimici, Livia Iacob, Emanuela Ilie, specialiști în Filologie.

Moderator al colocviului a fost doamna Simona Modreanu, specialist în Filologie, director al Editurii Junimea din Iași, cea pe care înaintea deschiderii manifestării am invitat-o la dialog.

Doamna profesor Simona Modreanu ne zugrăvește un tablou al evenimentului de zilele trecute, cu accent pe opera și viața poetului Cezar Ivănescu.

Un alt subiect despre care aflăm amănunte se referă la Maria Ivănescu, soția poetului. Maria Ivănescu a fost traducătoare din și în limba franceză. A realizat și semnat traduceri singură sau în colaborare cu Cezar Ivănescu. Maria Ivănescu a tradus peste 150 de cărți ale unor mari scriitori, precum: L. F. Céline, Mircea Eliade, René Guénon, Blaise Pascal, Marin Preda și alții.

În programul aceleași manifestări, Întâlnirile „Cezar Ivănescu”, manifestare desfășurată, la Iași, nu demult, în incinta sediului Editurii Junimea din Parcul Copou, după cum ne-a precizat doamna profesor Simona Modreanu, doctor în Filologie, director al Editurii Junimea, s-a desfășurat și o masă rotundă pe tema – Cezar Ivănescu și orfismul.

Cei care au creionat, prin cuvânt, o imagine a subiectului au fost scriitorii Daniel Corbu, Cassian Maria Spiridon, Emilian Marcu, Valeriu Stancu, Valentin Talpalaru. Moderator a fost doamna profesor Livia Iacob, specialist în Științe Filologice.

În contextul temei pe care am amintit-o, am invitat la dialog pe scriitorul Emilian Marcu. Interlocutorul nostru ne vorbește despre tragismul poeziei lui Cezar Ivănescu, spunându-ne că a scris „una dintre cele mai profunde poezii care s-a scris vreodată în literatura română”.

Cezar Ivănescu, ne mai spune Emilian Marcu, „nu era comod cu cei incomozi”; „Cenaclul Numele Poetului” (coordonat în anii 80 ai secolului trecut de către Cezar Ivănescu) frecventat de tineri scriitori precum Gabriela Crețan, Mircea Șoncuteanu, Florentina Vișan, Delia Dună, Tiberiu Dăioni, Ioana Bălan, Valeriu Mircea Popa, Dan Oprina, Mihaela Muraru-Mandrea, Mircea Drăgănescu, Petruț Pârvescu, Marian Constandache și alții, un alt subiect despre care aflăm amănunte.

O altă voce pe care am înregistrat-o cu prilejul manifestării de zilele trecute de la Iași (Întâlnirile „Cezar Ivănescu”, sediul Editurii Junimea, Parcul Copou), este a scriitorului Valeriu Stancu, cel care ne povestește despre primele întâlniri pe care le-a avut cu poetul Cezar Ivănescu.

Valeriu Stancu ne mărturisește, în exclusivitate, despre câteva întruniri pe care Cezar Ivănescu le-a avut cu Nichita Stănescu.

Scriitorul Valeriu Stancu despre Cezar Ivănescu ne mai spune că „a fost cel mai important poet român de după Nicolae Labiș”. Atât despre toate acestea, cât și alte secvențe din viața și opera poetului Cezar Ivănescu aflăm mai multe amănunte din următoarea secvență audio pe care o postăm.

În contextul Întâlnirilor „Cezar Ivănescu”, manifestare desfășurată, la Iași, nu demult, în incinta sediul Editurii Junimea, am avut prilejul să stăm de vorbă și cu scriitorul Lucian Vasiliu. Din următoarea secvență audio pe care o postăm, de la scriitorului Lucian Vasiliu aflăm alte amănunte atât despre viața, cât și despre opera lui Cezar Ivănescu.

Referitor la cele pe care le-am prezentat, încheiem prin poemul Amintirea paradisului, de Cezar Ivănescu:

Când eram mai tânar
și la trup curat,
Într-o noapte, floarea mea
eu te-am visat.
Înfloreai fără păcat,
într-un pom adevărat,
Când eram mai tânar
și la trup curat.

Nu știam că ești femeie, eu bărbat,
Lânga tine cu sfială m-am culcat
Și dormind eu am visat; tu, visând,
ai lăcrimat,
Când eram mai tânar
și la trup curat.

E pierdută noaptea aceea
de acum!
Carnea noastră, de-i mai știi
al ei parfum.
Poamele ce-n poame stau
gustul cărnii tale-l au
Și cad mâine toate, putrede,
pe drum.

Fă-l să fie, Doamne Sfinte,
numai om
Pe acel care ne-a ispitit sub pom
Și când pomul flori va da,
fă să-i cadă carnea grea,
Cum cădea-va, după cântec,
mâna mea…

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 19 SEPTEMBRIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE

Text, foto (secvențial) și audio: Dumitru ȘERBAN

Foto: Paul GORBAN (Facebook)

Iași – Dialog intercultural prin evenimente de înaltă ținută la Cercul Militar – teme ale emisiunii de vineri, 11 APRILIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Gabriela Rotaru, 10 aprilie 2025, 11:55

Una dintre aceste manifestări s-a desfășurat la începutul anului, mai exact în ziua de 12 ianuarie, la Iași, în incinta Cercului Militar din dealul Copoului.

Evenimentul a constat în susținerea unei interesante prelegeri dedicată lui Mihai Eminescu, știut fiind faptul că 2025 a fost declarat „Anul Mihai Eminescu” la inițiativa reprezentanților Academiei Române și ai Academiei de Științe a Moldovei pentru a marca 175 de ani de la nașterea poetului național, considerat simbol al literaturii naționale și universale.

Conferința s-a intitulat – „Mihai Eminescu – un soldat în slujba țării” și a fost prezentată de către scriitorul Liviu Apetroaie, prieten al Radio Iași, subiect despre care aflăm amănunte spre finalul emisiunii.

Imediat după susținerea conferinței pe care am amintit-o, a fost lansat volumul al doilea Jurnalul recunoștinței, semnat de către biolog Maria Velea, carte prezentată de către Romeo Romila, Calistrat Robu și Corina Matei Gherman.

Dragi prieteni, vă spun că am avut prilejul să stau de vorbă cu un om excepțional. Este vorba despre doamna Maria Velea, acea ființă de care nu te poți despărți prea repede și o dorești continuu la dialog, pentru că nu degeaba mi-a scris pe pagina a doua a volumului următoarele cuvinte: „Dragostea din ce-i făcută?/ din omul cu vorbă multă”. Propun să nu mai întindem vorba, ci să începem dialogul cu doamna Maria Velea, mulțumindu-i pentru toate mărutirsirile pe care ni le face din viața Domniei Sale, o viață trăită frumos, cu urcușuri și coborâșuri, cu lacrimi de tristețe și de bucurie. În tot ceea ce ne destăinuie simțim un adevărat dialog intercultural, de la trăirile înaintașilor în războaiele altora până la realizările pe câmpul profesiei de acasă și de pe mai toate meridianele planetei.

Vă reamintim că stăm de vorbă cu biolog Maria Velea, autor al cărții Jurnalul recunoștinței (două volume), carte apărută la Editura PIM din Iași în anul 2024; Coperta: Calistrat Robu; Prefață: de Romeo Romila; Postfață: Corina Matei Gherman. Volumul este dedicat de către autoare cu „Recunoștință MAMEI mele, ființă unică și de neînlocuit!”.

Aflăm din următoarea secvență audio pe care o postăm care este dorința autoarei pentru următoarea perioadă, dorință pe care mi-aș dori și eu să o pun în practică.

Până a ne reconecta la dialogul cu doamna Maria Velea, din prefața volumului, semnată de către Romeo Romila, cităm „Doamna Maria Velea se dovedește a fi o conștiință civică activă, este dezamăgită de involuția aleșilor noștri (mită, trafic de influență, arivisim, corupție, îmbogățire prin furt din banii cetățenilor), opunând imaginea lor grotescă imaginii unor ilustre figuri de patrioți ai neamului, printre alții fiind menționați: Domnitorul al III-lea Ghica; regretatul actor Mircea Albulescu; ieșeanul Dimitrie Gusti, profesor, filozof și sociolog; artistul Gheorghe Zamfir; anonimii mesageri culturali ai planetei România pe scena lumii”. Temele pe care le-am amintit reis din dialogul cu doamna Maria Velea, într-o tușă ușor nostalgică; explicația titlului, un alt subiect despre care aflăm amănunte.

După cum bine știți, stăm de vorbă cu biolog Maria Velea, cea pe care am înregistrat-o, la Iași, în luna ianuarie a acestui an, atunci când a lansat volumul al doilea din Jurnalul recunoștinței, carte care a văzut lumina tiparului, anul trecut, la Editura PIM din Iași. Lansarea cărții și conferința dedicată poetului national, prelegere susținută de către scriitorul Liviu Apetroaie, au fost organizate sub egida Cenaclului de Pictură și Literatură „Octav Băncilă” (Cercul Militar Iași). Doamna Maria Velea ne destăinuie câteva imagini pe care le are pe retina ochiului și în interiorul sufletului despre Mihai Eminescu; prin profesia pe care o are a cutreierat lumea și este un om de la care avem multe de învățat, iar „mesajul artistic al cărții este viu, pregnant, actual, matur, transmis cititorului fără exagerări stilistice”, după cum ne precizează în prafața cărții, scriitorul Romeo Romila, continuând prin a ne spune că „doamna Maria Velea dovedește în scrierile sale o discreție specifică altei generații”.

În cele ce urmează, pentru că evenimentul care constituie subiectul ediției de astăzi a emisiunii Dialog intercultural a fost organizat în preajma zilei de naștere a poetului național, invităm la dialog pe scriitorul Liviu Apetroaie, cel care a susținut conferința „Mihai Eminescu – un soldat în slujba țării”. Următoarea înregistrare o postăm și în contexul faptului că anul 2025 este declarat „Anul Mihai Eminescu” la inițiativa reprezentanților Academiei Române și ai Academiei de Științe a Moldovei pentru a marca 175 de ani de la nașterea poetului național.

Referitor la subiectele prezentate, încheim prin câteva versuri din Glossă, de Mihai Eminescu: „Nu spera când vezi mișeii/ La izbândă făcând punte,/ Te-or întrece nătărăii,/ De ai fi cu stea în frunte;/ Teamă n-ai, căta-vor iarăși/ Între dânșii să se plece,/ Nu te prinde lor tovarăș:/ Ce e val, ca valul trece”.

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 11 APRILIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași (frecvențele: 1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://player.radioiasi.ro/live-radio-iasi.html

Text și audio: Dumitru ȘERBAN
Foto: Calistrat ROBU (Facebook)

Armenii din Botoșani – trecut și prezent prin vocea lui Cristian Lazarovici, președinte al comunității armene – teme ale emisiunii Dialog intercultural de vineri, 4 APRILIE 2025, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Gabriela Rotaru, 4 aprilie 2025, 07:24

Invitat la dialog avem pe domnul Cristian Lazarovici, președinte al comunității. Întâi de toate pășim în incinta muzeului comunității.

Aflăm amănunte concrete despre personalitățile din rândul armenilor, atât din zona Botoșaniului și nu numai, personalități ale căror portrete sunt expuse în incinta muzeului. Înființarea punctului muzeal aduce un pios omagiu atât personalităților Comunității Armene din România, cât și din întreaga lume.

Aflăm detalii, de la interlocutorul nostru, atât despre istoricul armenilor din ținuturile noastre, cât și despre contribuțiile acestora în ceea ce privește dezvoltarea din mai toate punctele de vedere a târgurilor moldovenești.

Cristian Lazarovici ne amintește și de Festivalului Național „Garabet Ibrăileanu”, eveniment de înaltă ținută, organizat, an de an, de către reprezentanții Uniunii Armenilor din România, sucursala Roman.
În incinta Muzeului Comunității Armene din Botoșani sunt expuse și două costume populare specifice comunității, un alt subiect despre care aflăm amănunte.

După cum bine știți, în ediția de astăzi a emisiunii Dialog intercultural facem popas acasă la armenii din Municipiul Botoșani. Invitat la dialog avem pe domnul Cristian Lazarovici, președinte al Comunității Armenilor din Botoșani.

În următoarele minute, intelocutorul nostru ne prezintă principalele activități culturale organizate (prezentarea filmului Metronom; lansarea cărții Dublu autoportret, de Varujan Vosganian; lansarea cărții Comunitatea armeană din Basarabia sub stăpânirea ţaristă, de istoric Ion Gumenâi; Festivalul de caricaturi si epigrame „CIK Damadian” ș.a.) de către membrii comunității într-o bună comunicare cu reprezentanții actului cultural din Botoșani, dar și cu membrii celorlalte comunități (ruși lipoveni, evrei, romi).

Vă invităm să ascultați, cu atenție, pentru că în exclusivitate ne sunt oferite pe calea undelor Radio Iași, informații valoroase despre trecutul și prezentul uneia dintre cele mai vechi comunități din România.

Din următoarea secvență audio pe care o postăm, de la Cristian Lazarovici, președinte al Comunității Armene din Botoșani, aflăm amănunte despre istoricul sfintelor biserici armenești; mai flăm detalii și despre dialogul intercultural reflectat în buna comunicare dintre majoritari și membrii Comunității Armene din Botoșani și nu numai.

Cristian Lazarovici, lider al armenilor din Botoșani, în cele ce urmează ne povestește – în exclusivitate  despre personalitățile de astăzi din rândul armenilor și contribuția acestora la zestrea culturală universală.

Imediat după ce aflăm amănunte despre această temă, Cristian Lazarovici are, pentru fiecare dintre Dumneavoastră, de aveți drum prin Botoșani, o invitație de a vizita Comunitatea Armenilor, Strada Armeană, Numărul 20.

Referitor la cele prezentate, pentru că am amintit despre volumul Armenii în istoria și viața orașului Botoșani (Editura Ararat, 2021) de Ștefan Iovanesian și Gheorghe Median, conchidem – „iarmarocul de la Botoșani, ca important vad comercial nici nu putea scăpa din vederea negustorilor armeni, acesta fiind, după cum reiese dintr-un uric de-al lui Petru Șchiopul, cel mai vechi din Moldova. Uricul, adresat de domnitorul moldovean în anul 1579 negustorilor mari și mici din Liow și din celelalte părți ale Crăiei Leșești, referindu-se la iarmaroacele și vămile din Moldova nota: Domnia mea a convocat pe toți neguțitorii noștri moldovenești și pe boierii de țară, întrebându-i despre starea cea dintru început a comerțului nostru internațional și ne-au răspuns cum că cel mai vechi iarmaroc în Moldova a fost cel care se ține în Botoșani”. (C. V. Nădejde, I. Titu, Dicționarul geografic al județului Botoșani la anul 1891, București, 1891, p. 53).

Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele pe care le-am prezentat, așa că nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de vineri, 4 APRILIE 2025, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași (frecvențele: 1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.

Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN