Ministerul Justiţiei: Zece candidaţi pentru şefia Parchetului General, DNA şi DIICOT

Publicat de Gabriela Rotaru, 9 februarie 2026, 13:46 / actualizat: 9 februarie 2026, 14:59

Actualul procuror general, Alex Florenţa, şi-a depus candidatura pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT. La rândul său, actualul procuror-şef al DNA, Marius Voineag, candidează pentru funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar Alina Albu, actualul şef al DIICOT, şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea instituţiei.

Potrivit unui anunţ publicat de Ministerul Justiţiei, la procedura de selecţie organizată în perioada 8 ianuarie – 2 martie 2026, în vederea formulării propunerilor de numire pentru funcţiile de procuror general şi adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DNA, precum şi procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DIICOT, s-au înscris, în total, 19 candidaţi.

* Pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

– Cristina Chiriac, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi;

– Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

* Pentru funcţia de adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

– Marius I. Voineag, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

* Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie:

– Tatiana Toader, procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

– Vlad Grigorescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

– Ioan-Viorel Cerbu, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, delegat în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

* Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie:

– Mihai Prună, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală;

– Marinela Mincă, procuror şef al Secţiei judiciare în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

– Marius-Ionel Ştefan, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti.

Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism:

– Ioana-Bogdana Albani, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – structura centrală;

– Antonia Diaconu, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Piteşti;

– Alina Albu, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

– Codrin-Horaţiu Miron, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;

– Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

* Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism:

– Aurel-Cristian Lazăr, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;

– Alex-Florin Florenţa, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

– Claudia-Ionela Curelaru, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

– Gill-Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa;

– Mihai-Răzvan Negulescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Potrivit calendarului estimativ publicat de Ministerul Justiţiei, termenul limită pentru depunerea cererilor de participare la selecţie şi a tuturor documentelor necesare a fost luni, ora 12:00, iar până la data de 16 februarie urmează să fie publicată lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile de participare.

În perioada 23-26 februarie, procurorii înscrişi în procedura de selecţie vor susţine, în faţa ministrului Justiţiei şi a comisiei de evaluare, un interviu. Acesta va consta în prezentarea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează, verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, precum şi evaluarea modului în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei vizate.

Rezultatele selecţiei vor fi publicate la data de 2 martie. Tot atunci, propunerile motivate ale ministrului Justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului consultativ motivat.

Funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte şi cea de procuror-şef al DNA rămân vacante începând cu data de 31 martie, iar cea de procuror-şef al DIICOT – de la 14 aprilie.

Potrivit legii, pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul prezentei proceduri de selecţie procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător.

Nu pot fi numiţi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege. (Agerpres/ FOTO  Ministerul Justiției/ just.ro)

Parlamentare2024/Peste 8.000 de candidaţi – la votul alegătorilor pe 1 decembrie

Publicat de Andreea Drilea, 29 noiembrie 2024, 06:09

Peste 8.000 de candidaţi au intrat în competiţia pentru Senat şi Camera Deputaţilor pentru cele peste 400 de locuri din Legislativ, cei mai mulţi – 639 – fiind din partea Partidului Social Democrat: 223 la Senat şi 416 la Camera Deputaţilor, pe următoarele poziţii aflându-se Partidul S.O.S România cu 636 de propuneri (221 la Senat, 415 la Cameră), Partidul Naţional Liberal – 630 (221 la Senat, 409 la Cameră), Alianţa pentru Unirea Românilor – 621 (213 la Senat, 408 la Cameră), Forţa Dreptei – 619 (215 la Senat, 404 la Cameră), Uniunea Democrată Maghiară din România – 596 (211 la Senat, 385 la Camera Deputaţilor) şi Uniunea Salvaţi România – 589 candidaţi (200 la Senat, 389 la Cameră), potrivit Biroului Electoral Central.

Au mai depus liste de candidaţi pentru cele două Camere ale Parlamentului:

* Partidul Social Democrat Independent – 477
* Partidul Naţional Conservator Român – 435
* Partidul România în Acţiune – 424
* România Socialistă – 333
* Partidul Social Democrat Unit – 329
* Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională – 294
* Partidul Reînnoim Proiectul European al României – 273
* Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi – 263
* Alianţa Naţional Creştină – 244
* Partidul Patrioţii Poporului Român – 172
* Partidul Oamenilor Tineri – 149
* Partidul Ecologist Român – 128
* Partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate – 100
* Partidul Noua Românie – 73
* Liga Acţiunii Naţionale – 64
* Partidul Republican din România – 25
* Partidul Oamenilor Credincioşi – 14
* Partidul Verde – 10
* Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – 10
* Uniunea Geto-Dacilor – 8
* Partidul Patria – 7
* Partidul Dreptăţii – 4
* Partidul Pensionarilor Uniţi – 1 (la Camera Deputaţilor)
* Partidul Phralipe al Romilor – 1 (la Senat)

Partidele care au depus liste complete în cele mai multe circumscripţii electorale atât pentru Camera Deputaţilor, cât şi pentru Senat sunt: PSD în 42 de circumscripţii; PNL – în 39; Partidul SOS România – 39; Forţa Dreptei – 37; UDMR – 36; USR – 31; AUR – 29; Partidul Social Democrat Independent – 25.

În cursa pentru un loc în Parlament au intrat şi preşedinţii de partide, care deschid liste în circumscripţii electorale din ţară sau în Capitală.

Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, candidează pentru al şaptelea mandat de deputat în Harghita; preşedintele AUR, George Simion, vrea un nou mandat de deputat pe lista de Bucureşti; preşedinta SOS România, europarlamentarul Diana Iovanovici-Şoşoacă, este prima pe lista pentru Senat a partidului în Bucureşti; preşedintele PMP, Eugen Tomac, candidează pentru un loc la Senat din partea partidului Forţa Dreptei în circumscripţia Bucureşti, iar preşedintele Forţei Dreptei, Ludovic Orban, în aceeaşi circumscripţie, dar la Camera Deputaţilor.

Copreşedinţii REPER se află pe prima poziţie pe liste în teritoriu. Ramona Strugariu candidează la Cameră în Cluj, iar Dragoş Pîslaru, la Iaşi. Şi preşedintele Partidului Naţional Conservator Român, Cristian Terheş, vizează un post de senator pe Bucureşti. Preşedinta Partidului Social Democrat Unit, Oana Creţu, deschide lista PSDU pentru Senat în circumscripţia Bucureşti.

Premierul Marcel Ciolacu deschide lista PSD la Buzău pentru Camera Deputaţilor, iar fostul preşedinte al PNL Nicolae Ciucă se află pe lista din Dolj, unde candidează pentru Senat.

Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, George Simion, Ludovic Orban, Hunor Kelemen şi Cristian Terheş au candidat şi la primul tur al prezidenţialelor.

De asemenea, 19 organizaţii ale minorităţilor, care au propus 58 de candidaţi, au intrat în competiţia electorală pentru Camera Deputaţilor.

Acestea sunt:

* Asociaţia Macedonenilor din România
* Uniunea Elenă din România
* Uniunea Democrată Turcă din România
* Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România
* Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT.
* Uniunea Croaţilor din România
* Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România
* Forumul Democrat al Germanilor din România
* Uniunea Polonezilor din România
* Uniunea Armenilor din România
* Asociaţia Liga Albanezilor din România
* Uniunea Ucrainenilor din România
* Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România
* Uniunea Culturală a Rutenilor din România
* Uniunea Bulgară din Banat – România
* Uniunea Sârbilor din România
* Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România
* Asociaţia Partida Romilor ‘Pro-Europa’
* Forumul Cehilor din România

Numărul cel mai mare de mandate de senator pentru care se concurează pe 1 decembrie sunt în: Bucureşti – 13; Constanţa, Iaşi şi Prahova – câte 5; Argeş, Bacău, Bihor, Braşov, Cluj, Dolj, Galaţi, Mureş, Suceava şi Timiş – câte 4. La Cameră cele mai multe mandate sunt pentru: Bucureşti – 29, Iaşi – 12, Constanţa şi Prahova – 11, Bacău, Cluj, Dolj, Suceava, Timiş – câte 10.

XXX

La alegerile din decembrie 2020, au obţinut mandate de senator: PSD – 47; PNL – 41; Alianţa USR PLUS – 25; AUR – 14; UDMR – 9, potrivit unei adrese transmise de Parlament BEC. Bucureştiul a fost reprezentat de 13 senatori: 5 de la USR PLUS, 4 de la PSD, 3 de la PNL, unul de la AUR.

La Camera Deputaţilor, partidele şi organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale care au obţinut reprezentare în urma scrutinului de acum patru ani au fost: PSD – 110; PNL – 93; Alianţa USR PLUS – 55; AUR – 33; UDMR – 21; minorităţi naţionale – 18. În circumscripţia Bucureşti au câştigat mandate 30 de deputaţi.

XXX

După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, în urma votului la parlamentare, Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor.

Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:

* 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali;
* în cazul alianţelor politice şi electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

Potrivit unor precizări BEC, condiţia de prag electoral se consideră îndeplinită dacă pentru o singură Cameră a Parlamentului competitorul electoral a obţinut 5% din voturile valabil exprimate la nivel naţional; în acest caz respectivul competitor electoral va primi mandate doar în acea Cameră a Parlamentului.

Prin sintagma ‘20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali” se înţelege că pentru a îndeplini condiţia de prag electoral un competitor electoral trebuie să obţină câte cel puţin 20% din voturile valabil exprimate în fiecare dintre cele 4 circumscripţii electorale. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro