În comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe continuă dezbaterile asupra bugetelor alocate principalilor ordonatori de credite

Între timp, au mai fost aprobate sumele alocate pentru mai multe ministere, cum ar fi cel al Justiţiei, al Apărării Naţionale, de Interne sau al Dezvoltării.

Cele mai multe amendamente au fost depuse în cazul bugetului Ministerului Dezvoltării, peste 470, ele vizând, printre altele, construire de centuri ocolitoare, modernizare de drumuri locale, sisteme de apă curentă şi canalizare, alimentare cu gaze sau construire de locuinţe sociale destinate închirierii pentru tineri.

Toate amendamentele susţinute au fost însă respinse pe rând, în condiţiile în care parlamentarii coaliţiei de guvernare s-au abţinut, iar cele nesusţinute au fost considerate ca respinse.

Ministrul Cseke Attila a vorbit despre elementele principale vizate în acest an.

Cseke Attila: În primul rând, plata facturilor restante pe care le avem. La Programul Anghel Saligny nu se primesc facturi până la sfârşitul lunii martie, până reuşim să plătim toate facturile restante. După care, sunt criterii de plăţi pe care le vom propune guvernului pentru a avea o finanţare predictibilă şi transparentă pentru toată lumea.

Programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat este un alt element aflat pe lista de priorităţi a Ministerului Dezvoltării. Parlamentarii din comisiile reunite au aprobat apoi şi bugetul Ministerului Apărării Naţionale şi al Ministerului Justiţiei, printre amendamentele depuse la bugetul acestuia din urmă fiind şi cel susţinut de Oana Ţoiu, deputat USR, pentru suplimentarea sumelor alocate victimelor traficului de persoane, cu aproape 8,5 milioane de lei.

Oana Ţoiu: Avem nevoie să operaţionalizăm mecanismul guvernamental integrat de alocare a fondurilor pentru protecţia şi asistenţa furnizată victimelor traficului de persoane, pentru că riscul ca aceste victime, odată salvate sau odată ce-şi găsesc curajul să iasă din reţeaua care le trafica, să se întoarcă în acea reţea sau să fie cooptate sau chiar răpite înapoi e foarte mare, dacă nu reuşim să le asigurăm această asistenţă.

Amendamentul a fost respins, parlamentarii coaliţiei de guvernare nevotând împotrivă, ci abţinându-se de la vot, la fel ca în cazul celor de la Ministerul Dezvoltării.

Proiectul de buget intră mâine după-amiază în dezbaterea plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Proiectul de buget pentru 2025 a intrat în procedură de urgenţă pentru analiză, dezbatere şi aprobare în Parlament

În această după-amiază a expirat termenul până la care deputaţii şi senatorii au putut depune amendamente, iar în comisiile de specialitate etapele se vor desfăşura într-un ritm rapid.

După cum preciza ministrul finanţelor, prioritatea este asigurarea plăţii salariilor şi pensiilor la nivelul anului 2024 şi finanţarea investiţiilor pe care se bazează în mare parte creşterea economică prognozată.

Un alt principiu care stă la baza construcţiei bugetare este diminuarea cheltuielilor pentru reducerea costurilor de funcţionare ale statului şi a deficitului.

Calculele privind încasările pornesc tot de la măsurile deja aplicate de Guvern, a explicat la Radio România Actualităţi ministrul Tánczos Barna.

Tánczos Barna: Ne bazăm pe veniturile pe care le-am estimat la sfârşitul anului, după aprobarea ordonanţei de ajustări multisectoriale. Alte modificări de impozite şi taxe nu facem anul acesta şi nu calculăm alte intervenţii pe sistemul fiscal. Am estimat veniturile bazându-ne pe o creştere economică de 2,5%, pe o colectare a veniturilor, bazându-ne pe aceste sisteme informatice care ajută foarte mult ANAF să aibă o colectare mai bună şi pe acele modificări care au avut loc anul trecut, eliminarea unor facilităţi la impozitarea salariilor, introducerea acelei majorări a impozitului pe dividende faţă de 8%, /…/ impozitul pe dividende de 10, şi introducerea impozitului pe condiţiile speciale.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

O primă variantă a proiectului de buget a fost discutată la Guvern

Liderii coaliţiei de guvernare nu au luat nicio decizie la întâlnirea de astăzi. Despre bugetul de stat din acest an sunt o serie de variante care se discută – de exemplu, despre indexarea pensiilor cu rata inflaţiei.

Nu este clar ce va face Guvernul, dacă o să prevadă sau nu acest lucru în buget. Şi asta, pentru că premierul Marcel Ciolacu spunea, la începutul întâlnirii de la Palatul Victoria, că intenţionează ca din septembrie să fie indexate pensiile, în timp ce ministrul de finanţe, Tánczos Barna, spune şi el la un post TV că anul acesta ţinta este să fie date pensiile la nivelul anului trecut, fără nicio majorare.

Surse politice spun că nici liberalii nu ar dori o indexare a pensiilor.

Tot în legătură cu pensionarii, la începutul întâlnirii, Marcel Ciolacu a mai spus că vor analiza şi posibilitatea acordării unui ajutor financiar celor care au pensii mici.

Tot la coaliţie a fost discutată şi varianta impozitării progresive, care, spun sursele, este dorită de PSD şi mai puţin de partenerii din coaliţia de guvernare.

O altă problemă care a fost discutată este una foarte importantă pentru Executiv şi anume, reducerea cheltuielilor pe care le face statul anul acesta. Intenţia este de a se face o reducere de un procent din PIB.

De altfel, premierul se va duce în această săptămână la două ministere, la Finanţe şi la Agricultură, pentru a discuta cu miniştrii de resort variantele de reducere a cheltuielilor.

De asemenea, o nouă întâlnire a liderilor coaliţiei de guvernare ar putea să aibă loc miercuri după-amiază.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Colegiul Medicilor, nemulţumit de răspunsul primit de la CNAS privind bugetul pe 2025

Publicat de Andreea Drilea, 29 decembrie 2024, 06:10

‘Conducerea CMR vrea să vadă în scris că solicitările CMR au fost luate în calcul şi transpuse de CNAS în respectiva notă de fundamentare. La această solicitare, pe care o considerăm legitimă şi în strânsă legătură cu ideea de transparenţă pe care trebuie să fie construită relaţia CMR – CNAS (nu prietenie, nu subordonare, dorim un parteneriat corect), reprezentanţii CNAS au transmis un document (după mai multe solicitări, reveniri şi notificări transmise de CMR inclusiv în spaţiul public) în care se invocă texte de lege, dar practic nu răspund clar la solicitarea CMR şi anume – nota de fundamentare pe care CNAS a realizat-o pentru întocmirea bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate pe domenii de asistenţă, transmisă Ministerului de Finanţe pentru întocmirea bugetului de stat şi a bugetului de asigurări sociale pentru anul 2025, din care să reiasă că solicitările CMR au fost luate în calcul’, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă de CMR.

Colegiului Medicilor a adăugat că, din perspectiva sa, răspunsul primit de la CNAS nu corespunde solicitării făcute.

Potrivit CMR, în şedinţa de negociere din 13 noiembrie s-a adus în discuţie prezentarea către Ministerul Finanţelor a unor simulări pe diferite variante ale valorii punctelor, dar care nu au fost prezentate la solicitarea Colegiului Medicilor. ‘Constatăm o diferenţă majoră între afirmaţiile reprezentanţilor CNAS în cadrul negocierilor şi răspunsul transmis către CMR în data de 23 decembrie 2024’, se explică în scrisoare.

Colegiul Medicilor solicită clarificări ‘amănunţite’ pentru procesul de emitere de acte adiţionale la contractele de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025.

‘Sunt necesare explicaţii pentru motivul solicitării semnării de acte adiţionale la contracte pentru perioade/luni calendaristice în care nu este prevăzută valoarea punctului per capita şi a punctului pe serviciu medical în asistenţa medicală primară, respectiv valoarea punctului pe serviciu în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice pentru perioada 1 aprilie 2025 – 31 decembrie 2025. Adresa transmisă către CMR de CNAS în data de 24.12.2024 nu aduce clarificări privind suportul legal al angajării unor contracte pentru orice perioadă în care nu este precizată valoarea contractului, element obligatoriu oricărui contract civil’, se evidenţiază în scrisoarea deschisă. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro