BNR a menţinut dobânda cheie la 6,5% pe an
Publicat de Andreea Drilea, 14 februarie 2025, 17:27
De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a crescut peste aşteptări în ultimele trei luni ale anului 2024, urcând în decembrie la 5,14%, de la 4,62% în septembrie, în principal ca efect al scumpirii combustibililor, dar şi ca urmare a noilor majorări înregistrate de preţurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului trecut şi al măririi cotaţiilor unor mărfuri.
La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024, menţinându-se până în decembrie la nivelul de 5,6% atins la finele trimestrului III. Evoluţia a fost consecinţa influenţelor contrare venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi din scăderea dinamicii preţurilor importurilor, şi, pe de altă parte, din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi din costurile salariale crescute, transferate cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt încă înalte şi al cererii solide de bunuri.
În anul 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut cu 1,47 puncte procentuale (de la 6,61% în decembrie 2023), în condiţiile descreşterii ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat cu 2,8 puncte procentuale (de la 8,4% în decembrie 2023), în principal pe seama subcomponentei mărfuri nealimentare, a cărei dinamică a rămas însă ridicată, la fel ca şi cea a subcomponentei servicii. Influenţe dezinflaţioniste suplimentare au decurs din decelerarea creşterii preţurilor administrate, în timp ce efecte de sens opus au generat dinamicile preţurilor combustibililor şi energiei şi într-o mai mică măsură evoluţiile de pe segmentele LFO şi produse din tutun.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut în decembrie 2024 la 5,5%, de la 7% în decembrie 2023. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a redus la 5,6% în decembrie 2024, de la 10,4% în decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie 2024 la 5,8%, de la 9,7% în decembrie 2023.
În luna ianuarie 2025, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 4,95%, prioritar sub impactul unor efecte de bază consistente manifestate la nivelul inflaţiei CORE2 ajustat, a cărei rată anuală s-a redus la 5,1%. În aceste condiţii, rata medie anuală a inflaţiei IPC a coborât în ianuarie 2025 la 5,4%.
Datele preliminare indică o creştere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024 decât cea previzionată, şi în accelerare pronunţată, la 0,8%, de la 0,1% în trimestrul precedent. Evoluţia implică scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,7% în trimestrul IV 2024, de la 1,2% în trimestrul anterior, în condiţiile unor evoluţii mixte la nivelul componentelor cererii agregate, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată.
Astfel, vânzările cu amănuntul şi-au accelerat creşterea pe ansamblul trimestrului IV 2024, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii şi-a accentuat puternic declinul în octombrie-noiembrie în raport cu perioada similară a anului precedent. Variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus şi în trimestrul IV decalajul nefavorabil faţă de cea a importurilor, care a scăzut relativ mai pronunţat. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-şi tempereze creşterea în termeni anuali, însă deficitul de cont curent şi-a accelerat-o considerabil, în condiţiile deteriorării accentuate a balanţelor veniturilor.
Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a accelerat creşterea în intervalul octombrie-noiembrie 2024 în raport cu trimestrul precedent, iar rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) s-a redus în ultimele trei luni ale anului trecut până la 5,2% în decembrie, după ce a urcat la o valoare medie de 5,6% în trimestrul III. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au cunoscut o redresare semnificativă în ianuarie 2025, după trei trimestre de scădere, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a mărit, corectându-şi aproape integral descreşterea pronunţată din ultimul trimestru al anului trecut. Dinamica anuală a salariului brut nominal şi mai cu seamă cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-au redus în trimestrul IV 2024, rămânând însă la niveluri de două cifre, după ce au urcat la 16,7%, respectiv la 18,6% în trimestrul precedent.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au înregistrat mici creşteri în a doua decadă a lunii ianuarie 2025, iar apoi au rămas relativ constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit ascensiunea abruptă în prima parte a lui ianuarie, pentru ca spre finele lunii să consemneze o corecţie descendentă accentuată, pe fondul ameliorării apetitului global pentru risc, dar şi în condiţiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare ulterior anunţării de către autorităţi a coordonatelor proiectului de buget pentru anul 2025.
În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil în ianuarie 2025 pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului III 2024. În raport cu dolarul SUA, leul a continuat să slăbească relativ alert în prima parte a lunii ianuarie, dar a recuperat apoi deprecierea acumulată, ca urmare a evoluţiei monedei americane pe pieţele financiare internaţionale.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit marginal în decembrie 2024, la 8,9%, de la 8,8% în noiembrie, în condiţiile în care accelerarea pe mai departe a creşterii împrumuturilor populaţiei a fost însoţită de stagnarea ritmului creditului acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a întrerupt trendul ascendent, reducându-se la 70,1% în decembrie 2024, de la 70,2% în noiembrie.
Banca centrală a decis anul trecut, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
