#StareaEducației (INTERVIU) Admiterea separată la liceu. Mihaela Gotcu, director Colegiul Național ”Emil Racoviță” Iași: ” Ni se dă acum o șansă să decidem în funcție de specificul nostru, e un prim pas spre o mai mare autonomie. Un examen suplimentar poate introduce criterii mai fine de selecție. O astfel de decizie trebuie însă luată după consultarea întregii comunități școlare.”

Publicat de andreeadaraban, 21 august 2026, 12:00

Potrivit proiectului, liceele care vor opta pentru această variantă își vor putea stabili propria procedură de admitere, inclusiv cele două discipline de concurs, criteriile de selecție și ponderea rezultatelor în media finală. Concursul ar putea fi organizat pentru anumite specializări sau pentru toate, în limita a cel mult 50% din locurile disponibile.

Pentru elevii de clasa a VIII-a, noul sistem ar putea însemna două etape de selecție: Evaluarea Națională și, pentru liceele care aleg această variantă, un examen suplimentar. Elevii ar trebui să obțină cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale și, ulterior, cel puțin 5 la fiecare dintre cele două probe ale concursului de admitere.

Schimbarea este însă controversată. Criticii avertizează că un examen suplimentar ar putea amplifica presiunea asupra copiilor, ar încuraja meditațiile și ar accentua diferențele dintre elevii care au acces la resurse educaționale și cei din medii vulnerabile. Reacţii au venit şi de la partidele politice. Mai mulți parlamentari au anunţat iniţiative legislative pentru amânarea aplicării noilor prevederi ale legii adoptate în urmă cu câțiva ani. Reprezenații USR au depus un proiect prin care propun chiar  desfiinţarea admiterii paralele la liceu. 

Susținătorii măsurii văd însă în admiterea proprie o posibilitate de selecție mai apropiată de profilul și competențele pe care școala le caută.

Mihaela Gotcu, directorul Colegiului Național „Emil Racoviță” din Iași, invitată în emisiunea Starea Educației, a declarat că decizia de a organiza sau nu un concurs propriu nu ar trebui luată automat, ci după o analiză a rezultatelor și o consultare a întregii comunități școlare. „Cred că o asemenea decizie trebuie să vină în urma unor dezbateri, a unor discuții”, spune Mihaela Gotcu, subliniind rolul Consiliului Profesoral și al Consiliului de Administrație. În opinia sa, trebuie ascultate și opiniile elevilor și părinților înainte ca liceul să decidă dacă va folosi noua posibilitate.

Unul dintre argumentele în favoarea examenului separat este acela că elevul ar putea avea o a doua șansă, dacă rezultatul de la Evaluarea Națională nu reflectă nivelul său real sau dacă are performanțe deosebite într-un anumit domeniu. „Este un argument. Este un avantaj”, afirmă directoarea Colegiului „Emil Racoviță”. Ea compară situația elevilor de clasa a VIII-a cu cea a absolvenților de liceu, care au posibilitatea unei sesiuni suplimentare la Bacalaureat. „Pentru acești copii de clasa a VIII-a, dacă nu au o zi bună sau li se întâmplă ceva, o a doua șansă nu o mai au. Și atunci, într-adevăr, această măsură vine ca un plan B”, explică Mihaela Gotcu.

Totuși, ea atrage atenția că succesul unei astfel de măsuri depinde de mai mulți factori: aspirațiile copilului, așteptările familiei, nivelul de pregătire și inclusiv pregătirea emoțională.

 Două examene înseamnă și presiune suplimentară

Admiterea separată ridică însă o problemă importantă și anume aceea că elevii care vor viza liceele ce organizează concurs vor trebui să treacă prin două forme de selecție. „Într-un fel, da, categoric”, răspunde directoarea atunci când este întrebată dacă examenul suplimentar ar putea amplifica presiunea asupra copiilor.

Mihaela Gotcu consideră însă că evaluarea este inevitabilă pe parcursul educației și al vieții profesionale și că elevii trebuie să învețe să o privească mai puțin ca pe un motiv de teamă. „Nu mai trebuie să ne fie teamă. Evaluarea merge mână în mână cu învățarea”, spune ea, pledând pentru o relație mai bine calibrată între procesul de învățare și cel de evaluare. În același timp, admite că un al doilea examen trebuie privit cu responsabilitate, tocmai pentru că vine peste un examen național deja solicitant.

Liceele ar putea să își definească mai bine profilul elevului

Unul dintre principalele argumente pentru admiterea organizată de liceu este posibilitatea unei selecții adaptate profilului și specializării. Mihaela Gotcu consideră că aici intervine una dintre mizele importante ale reformei: autonomia școlii. „Ni se dă acum, iată, o șansă să decidem în funcție de specificul nostru”, afirmă directoarea. În opinia sa, examenul suplimentar poate introduce „criterii mai fine” de selecție, pe care Evaluarea Națională, centrată pe limba română și matematică, nu le poate surprinde întotdeauna.

Ea subliniază că un liceu trebuie să știe ce profil de elev își dorește să formeze. „Profilul viitorului absolvent, profilul elevului”, spune Mihaela Gotcu. „Trebuie să știi cum să-i formezi mai departe în așa fel încât să fie absolventul conform caracteristicilor pe care ți le-ai propus ca școală.”

Examenul de admitere nu rezolvă însă problema alegerilor greșite

Există și argumentul potrivit căruia o selecție mai specifică ar putea preveni situațiile în care elevii descoperă după intrarea în liceu că profilul ales nu li se potrivește. Mihaela Gotcu nu consideră însă că examenul separat va rezolva această problemă. „Nu. Nu, pentru că intri în pâine, cu ghilimelele de rigoare, după un an, doi”, spune ea. Potrivit directoarei, cazurile în care elevii își dau seama că au ales greșit profilul există, dar nu sunt majoritare. „Majoritatea aleg bine”, afirmă aceasta.

Amplificarea industriei meditațiilor

Unul dintre cele mai puternice argumente împotriva admiterii separate este riscul apariției unei „piețe” suplimentare de pregătire. Dacă fiecare liceu își stabilește propriile probe, familiile ar putea considera necesare pregătiri suplimentare pentru disciplinele respective. Mihaela Gotcu admite că acest risc există. „Posibil să se întâmple lucrul acesta”, spune ea, explicând că decizia familiilor de a apela la meditații depinde și de resursele financiare disponibile.

Directoarea consideră însă că meditațiile nu ar trebui să devină o condiție pentru accesul la un anumit liceu. Un rol important îl are școala de proveniență, care ar trebui să le ofere elevilor pregătirea necesară. Pentru aceasta este nevoie, însă, ca regulile să fie clare: „E necesar să știm programa care va fi pentru biologie, pentru fizică, pentru chimie, pentru informatică etc., tocmai pentru a lua acea hotărâre în cadrul școlilor (…) să știm tipul de itemi.”

Elevii din mediile vulnerabile, cea mai sensibilă problemă

Una dintre cele mai dificile întrebări rămâne cea legată de egalitatea de șanse. Un elev dintr-o școală rurală, fără acces la pregătire suplimentară și cu posibilități logistice mai reduse, ar putea concura pentru mai puține locuri cu elevi proveniți din școli și colegii cu resurse mai mari. Mihaela Gotcu califică situația drept „o problemă extrem de spinoasă” și „un teren extrem de sensibil”. În același timp, ea atrage atenția că mediul rural nu trebuie privit în mod automat ca sinonim cu lipsa resurselor. Există școli rurale bine dezvoltate și profesori foarte bine pregătiți, spune directoarea. „Sunt școli extrem de bune și am prieteni buni care predau în mediul rural și care sunt cadre didactice extrem de bine pregătite, extrem de motivate să-i facă pe elevi să învețe”, afirmă ea.

Mihaela Gotcu mai susține că  șansele elevilor vor depinde în mare măsură de contextul concret al școlii în care învață.

Corectarea lucrărilor, o posibilă vulnerabilitate

Un alt punct sensibil din metodologia aflată în dezbatere este modul de corectare a lucrărilor. Dacă examenul este organizat și corectat la nivelul liceului, apar inevitabil întrebări despre obiectivitate, transparență și soluționarea contestațiilor. Mihaela Gotcu spune că acest aspect trebuie tratat cu foarte mare atenție. „Presupun că ar fi puțin riscantă o asemenea abordare”, afirmă ea despre corectarea exclusiv în cadrul liceului. O soluție ar fi, în opinia sa, utilizarea unor proceduri apropiate de cele de la Evaluarea Națională.„Dacă va avea loc corectura, evaluarea, conform unor proceduri similare cu ceea ce se întâmplă la Evaluarea Națională, cred că ar fi mult mai puțin loc de îndoieli, critici, interpretări”, spune directoarea. Astfel, un mecanism extern sau cel puțin unul standardizat de evaluare ar putea proteja atât elevii, cât și școlile și profesorii de suspiciuni sau acuzații de subiectivitate.

Colegiul Național „Emil Racoviță” nu a decis deocamdată dacă va organiza un concurs propriu în 2027. „Ne vom întâlni cu profesorii, ne vom sfătui cu elevii, mă gândesc că e posibil să facem un chestionar. (…) O să-i întrebăm și pe părinți, ne adunăm și vom vedea ce va fi”, spune Mihaela Gotcu.

Ideea nu este respinsă, însă nici nu este acceptată automat. ”Cu toate dezavantajele și cu tot riscul care ar putea să atragă critici, care ar putea să creeze inegalități, imperfecțiuni, erori, până la urmă umane, cu aceste riscuri, trebuie luată în calcul”, afirmă directoarea.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Considerați că este necesar ca liceele să poată organiza un examen separat propriu de admitere, pe lângă cel de Evaluarea Națională?

Mihaela Gotcu: Consider că fiecare unitate de învățământ este oportun să facă o analiză atentă a ceea ce au însemnat rezultatele obținute de elevii din ultimele generații. Vorbim despre o măsură care va avea un impact pe care, bineînțeles, fiecare școală și-l dorește să fie pozitiv. Și atunci, cred că o asemenea decizie trebuie să vină în urma unor dezbateri, a unor discuții, pentru că în școală vorbim de două structuri care au rol de decizie, respectiv Consiliul Profesoral, Consiliul de Administrație, care aprobă tot ceea ce înseamnă variantă finală a oricărei măsuri de genul acesta. Dar cred că e bine să ne consultăm și cu elevii, și cu părinții, și să le auzim vocea și în funcție de ceea ce găsim la nivelul școlii, în funcție de ceea ce este argument valid și care poate să vină cu acel efect pozitiv, în funcție de aceste concluzii să luăm o decizie.

Andreea Daraban: Susținătorii măsurii spun că examenul poate fi o a doua șansă pentru un elev care nu performează suficient la limba română sau la matematică, la Evaluarea Națională, dar are rezultate foarte bune la disciplinele relevante pentru profilul ales. Vi se pare acesta un argument convingător?

Mihaela Gotcu: Este un argument. Este un avantaj, care ar putea să vină în sprijinul celor care fie au o zi proastă, fie, nu știu…Și să știți că la nivelul școlilor ne gândeam de multe ori că pentru Bacalaureat există a doua șansă, există sesiunea de toamnă. Pentru acești copii de clasa a VIII-a, dacă nu au o zi bună sau li se întâmplă ceva, o a doua șansă nu o mai au. Și atunci, într-adevăr, această măsură vine ca un plan B, în cazul în care se întâmplă ceva. Acum depinde, bineînțeles, și de aspirațiile copilului respectiv, așteptările familiei, nivelul de pregătire, pregătirea emoțională pe care o are copilul respectiv, cât de bine s-a pregătit. Pentru că și pentru Evaluarea Națională nu te pregătești în clasa a VIII-a, te pregătești de când ai intrat la școală, mult mai concentrat, să zic așa, din clasa a V-a, când încep competențele mai fine să se dezvolte. Depinde ce unități de învățământ vor oferi această oportunitate și dacă ele vor veni în întâmpinarea nevoilor și a dorințelor copiilor respectivi.

Andreea Daraban: Elevii vor ajunge să susțină, practic, două selecții pentru liceu, în cazul în care instituțiile vor opta pentru admitere separată. Nu credeți că acest examen suplimentar ar amplifica presiunea pusă deja pe copii?

Mihaela Gotcu: Într-un fel, da, categoric. Însă ceea ce îi așteaptă ulterior și pe parcursul liceului și pe parcursul vieții profesionale și pe parcursul studiilor universitare presupune evaluare. Zi de zi suntem evaluați și ne speriem de multe ori de cuvântul examen. Fac o paralelă cu ceea ce se întâmplă în Marea Britanie. Cunosc puțin sistemul. Să știți că și acolo există foarte multe evaluări. Vorbim și de noile standarde de evaluare, care vor fi implementate din acest an școlar, o chestiune extrem de importantă, sensibilă, dar extrem de importantă și trebuie să facem diferența între evaluare și notare și ceea ce înseamnă rezultatul învățării prin aceste examene naționale, care trebuie să fie standardizate. E bine, e coerent și este absolut firesc. Nu mai trebuie să ne fie teamă. Evaluarea merge mână în mână cu învățarea. E un tandem acolo care trebuie să fie foarte fin programat, gestionat și calibrat pe parcursul anilor de gimnaziu sau de liceu. Elevul învață de multe ori ceea ce va fi notat sau evaluat. Această a doua șansă vine la pachet și cu avantaje.

Andreea Daraban: Pot fi realizate ierarhii corecte pe baza unor evaluări diferite? Iată, unii elevi vor da Evaluarea Națională, în timp ce alții vor susține, pe lângă aceasta, și examene de admitere la disciplinele specifice profilului ales.

Mihaela Gotcu: Rolul școlii este foarte important și este unul major. Depinde ce îți dorești tu ca școală, ce fel de profil trebuie să aibă elevul respectiv. Îți dorești copii care să aibă competențe foarte bune de literație, de numerație, lingvistice, logico-matematice sau îți dorești copii dezvoltați din mai multe puncte de vedere, care să aibă cunoștințe bune și competențe și pe partea aceasta de științe, care să aibă un bagaj mai vast, să zic așa. Noi avem, să spunem așa, șansa să ne pregătim o parte din acești elevi de liceu în anii de gimnaziu și bună parte dintre elevii care termină gimnaziul la Colegiul ”Racoviță” optează pentru liceu mai departe la noi. Bineînțeles, pentru că numărul de clase de liceu este mai mare decât numărul de clase de gimnaziu, vin și elevi de la alte licee și colegii din Iași, de la școli gimnaziale din municipiul Iași, sunt și mulți care vin din județul Iași sau chiar din alte județe. Sunt copii care, chiar dacă sunt evaluați doar pe partea de română și de matematică, vin cu un bagaj foarte bun. Sunt copii care sunt obișnuiți cu ideea de efort și de muncă depusă, copii perseverenți care, deja, ca să ajungă la Colegiul  ”Emil Racoviță” au depus un efort susținut.

Andreea Daraban: Adică dumneavoastră considerați că fiecare liceu trebuie să știe clar ce elev își dorește în școală.

Mihaela Gotcu: Profilul viitorului absolvent, profilul elevului. Există niște trăsături comune care ne adună într-o anumită unitate, care ulterior sunt modelate mai bine, să zic așa. După ce ți-ai construit profilul, ai lotul tău de elev cu care mergi înainte, trebuie să știi cum să-i formezi mai departe în așa fel încât să fie absolventul conform caracteristicilor pe care ți le-ai propus ca școală.

Andreea Daraban: Un argument al susținătorilor examenului separat de admitere la liceu este o mai bună canalizare a elevului către profilul ales. Unii elevi își dau seama, după ce au intrat în clasa a IX-a, că nu li se potrivește alegerea făcută după Evaluarea Națională. Credeți că acest examen separat ar rezolva această problemă?

Mihaela Gotcu: Nu. Nu, pentru că intri în pâine, cu ghilimele de rigoare, după un an, doi. Ce observe u că se întâmplă la noi la școală,  majoritatea, dacă au optat pentru matematică-informatică, rămân și se duc pe acest domeniu. Dacă au intrat pe științele naturii, rămân și se duc în domenii conexe. Dacă au intrat la filologie, rămân pe aceste. Sunt și extremele, care se duc, poate, pe specializări diferite ulterior pentru studiile academice. Și sunt și acele cazuri în care copiii, într-adevăr, își dau seama, că nu li potrivește profilul ales, dar nu sunt foarte multe astfel de situații de acest gen. Majoritatea aleg bine.

Andreea Daraban: Evaluarea Națională reprezintă, în opinia dumneavoastră, un examen care presupune o selecție satisfăcătoare pentru licee sau ar trebui îmbunătățit acest examen? Sau acest examen de admitere suplimentar ar îmbunătăți selecția în general?

Mihaela Gotcu: Cred că asta se durește prin această măsură. Niște criterii mai fine, pe care școala poate să și le aleagă și abia aici intervine ceea ce noi tot spunem că nu prea avem la nivelul unităților de învățământ preuniversitar și anume autonomie. Ni se dă acum, iată, o șansă să decidem în funcție de specificul nostru. Cred că este bună măsura aceasta, de a avea română și matematică la examen, fără să diminuez importanța celorlalte discipline, eu însămi fiind cadru didactic care predă altă disciplină. Eu pledez pentru aceste două discipline categoric și acest examen suplimentar vine exact pentru acele criterii fine și școala are dreptul să opteze pentru asta, în limita a ceea ce înseamnă procentul de 50%.  Mi se pare rezonabil. Fiecare școală va avea libertatea să decidă, ceea ce nu e rău. Mergem poate înspre o autonomie puțin mai mare, e un prim pas.

Andreea Daraban: Se vorbește despre o piață de selecție și despre o concurență interinstituțională și despre faptul că pregătirea suplimentară pe domenii specifice ar putea deveni o normă. Credeți că noul sistem de admitere va duce la și mai multe meditații?

Mihaela Gotcu: E greu de spus. Fiecare familie hotărăște dacă e necesar această opțiune sau nu, până la urmă. Posibil să se întâmple lucrul acesta, pentru că părinții au această dorință de a sprijini copiii, vorbim de acele familii care își permit lucrul acesta, care sunt conștienți de cheltuiala, care trebuie să fie, de fapt, văzută ca o investiție. Se pune problema de legalitate a acestor meditații. De altfel ele se întâmplă peste tot în lume. Nu e o chestiune care se întâmplă numai la noi și în sistemul nostru de învățământ preuniversitar. Lucrul acesta îl știu sigur, dar modul în care ea este reglementată, din punct de vedere legal, cred că aici ar mai trebui noi să mai lucrăm. Decizia nu va încuraja, neapărat, meditațiile, atât timp cât în școala de unde vine elevul respectiv, profesorii știu cum să-i pregătească pentru această admidere. E necesar să știm programa care va fi pentru biologie, pentru fizică, pentru chimie, pentru informatică, etc, tocmai pentru a lua acea hotărâre în cadrul școlilor, până la 1 octombrie, că suntem obligați să facem lucrul acesta, să știm tipul de itemi. Mai avem nevoie de câteva informații în așa fel încât să luăm această decizie în cunoștință de cauză.

Andreea Daraban: Una dintre cele mai importante critici este legată de elevii din mediile vulnerabile, în special cei din rural, care ar putea avea mai puține posibilități de a merge la pregătiri sau chiar de a ajunge fizic la liceul unde se organizează examenul. Cum ar trebui protejate șansele acestor copii care vor și concura pe locuri mai puține la anumite licee?

Mihaela Gotcu:  Este o problema extrem de spinoasă, într-adevăr, și lucrul acesta probabil îl văd eu legat de ceea ce se mai discută în media de câțiva ani buni, despre motivația absolvenților buni de universități, ai facultăților care le permit absolvenților universităților respective să intre în învățământul preuniversitar, să devină cadre didactice. Este nevoie, înțeleg, inclusiv la nivelul județului Iași și la nivel național, de profesori bine pregătiți, profesori calificați în primul rând. Da, aici e o problemă spionasă și un teren extrem de sensibil.

Andreea Daraban: Credeți că un elev dintr-o școală gimnazială, din mediul rural, va avea în 2027 aceleași șanse la un colegiu de top ca un elev dintr-o școală gimnazială urbană sau dintr-un colegiu național care beneficiază de acces la mai multe resurse, de pregătire suplimentară?

Mihaela Gotcu: Depinde de contextul și zona rurală unde este situată acea școală. Sunt zone rurale unde infrastructura este extrem de bine pusă la punct, modernizată cu fondurile acestea care au fost atrase către școli și care au fost implementate într-un mod extrem de bun și de benefic și sunt școli unde lucrul acesta încă lasă de dorit.  Sunt școli extrem de bune și am prieteni buni care predau în mediul rural și care sunt cadre didactice extrem de bine pregătite, extrem de motivate să-i facă pe elevi să învețe, chiar dacă poate nu predau disciplină de examen. Cu siguranță nu se poate spune da, au șanse.  Unii însă da, o au.

Andreea Daraban: O altă critică adusă acestui proiect, urmărind metodologia pusă în dezbatere publică, este legată de faptul că lucrările vor fi corectate în școală, de profesorii din școala respectivă. Nu există suficiente garanții externe privind corectarea lucrărilor și nici privind soluționarea contestațiilor. Considerați că aceste teze, din cadrul unui eventual examen de admitere suplimentar, ar trebui să fie corectate de profesori din alte licee, din alte județe sau că examenul ar trebui să beneficieze de aceleași mecanisme de securizare precum Evaluarea Națională?

Mihaela Gotcu: Din păcate opinia publică nu are încredere în ceea ce înseamnă, nu știu, principiile, corectitudinea, cadrelor didactice. Puțini sunt aceia care spun da, sunt convins că evaluarea, corectura au fost făcute ireproșabil și în mod obiectiv. Presupun că ar fi puțin riscantă o asemenea abordare. Dacă va avea loc corectura, evaluarea, conform unor proceduri similare cu ceea ce se întâmplă la Evaluarea Națională, cred că ar fi mult mai puțin loc de îndoieli, critici, interpretări. Cred că am fi puțin mai protejați, noi, profesorii și școlile.

Andreea Daraban: Colegiul Național ”Emil Racoviță”  din Iași va lua în calcul organizarea unui astfel de concurs în 2027?

Mihaela Gotcu:  Ne vom întâlni cu profesorii, ne vom sfătui cu elevii, mă gândesc că e posibil să facem un chestionar. Va trebui să ne gândim, să ne organizăm foarte bine și vom lua pulsul și o să-i întrebăm și pe părinți, ne adunăm și vom vedea ce va fi. E greu de spus, e greu de anticipat, vom vedea cât de inspirați suntem.

Andreea Daraban: Dar nu respingeți o astfel de idee?

Mihaela Gotcu:  Nu, va trebui să o dezbatem. Cu toate dezavantajele și cu tot riscul care ar putea să atragă critici, care ar putea să creze inegalități, inegalități, imperfecțiuni, erori, până la urmă umane, cu aceste riscuri, trebuie luată în calcul. După cum spuneam mai devreme, e un prim pas spre o mai mare autonomie, ceea ce nu e rău pentru că autonomia ne-o dorim, dar ea vine la pachet cu o mare responsabilitate și trebuie să fim pregătiți pentru ea. Și după cum spuneam, dacă avem o analiză bună, dacă avem încredere în colegii noștri, lucrurile cred că se vor așeza. Orice lucru care vine nou e normal să vină și cu critici, vom vedea ce va hotărî întreaga comunitate.

Andreea Daraban: Să presupunem că se optează pentru admitere separată sau că se schimbă modalitatea de selecție pentru liceu. Ce ați vrea să măsoare acel examen și ce nu poate măsura în prezent de Evaluarea Națională?

Mihaela Gotcu:  Depinde foarte mult de cum vor fi acele subiecte. Ar fi important să vedem puțin dincolo de competențe, să vedem gândire critică, să vedem modul de exprimare, să vedem vocabular, să vedem câteva abilități de înțelegere a textului, de literație, chiar dacă vorbim de subiecte la biologie.

Andreea Daraban: Credeți că Evaluarea Națională ar putea fi îmbunătățită, și în loc de un examen separat să fie altfel de subiecte, iar disciplinele alese să aibă o pondere mai importantă pentru anumite profiluri? Adică să rămână Evaluarea Națională, un singur examen, cu ponderi diferite acordate disciplinelor pentru anumite specializări?

Mihaela Gotcu:  Poate ponderi, poate probe diferite, adică cum se întâmplă la evaluările gen PISA, la clasele a  II-a, a IV-a sau a VI-a, adică să combine mai multe discipline. Dar oricum subiectele s-au mai schimbat față de cum erau ele acum 10 ani, 15 ani, când erau pur teoretice și, practic, partea aceasta de competență, de caracter aplicat, să zic, era mult mai scăzută. E posibil, dar trebuie foarte bine gândită și aceasta. Vedem ce se întâmplă anul acesta. E un moment pe care l-am așteptat, nu ne-am gândit, știam că vine. Iată a venit și, după cum spuneam, să fim încrezători, eu pentru asta aș opta, să fim încrezători în ideea că fiecare școală va decide într-un mod cât se poate de responsabil modalitatea de admitere la liceu, să aibă și elevii și părinții încredere în școlile pentru care vor opta.

Andreea Daraban: Considerați că este necesar ca liceele să poată organiza un examen separat propriu de admitere, pe lângă cel de Evaluarea Națională?

Mihaela Gotcu: Consider că fiecare unitate de învățământ este oportun să facă o analiză atentă a ceea ce au însemnat rezultatele obținute de elevii din ultimele generații. Vorbim despre o măsură care va avea un impact pe care, bineînțeles, fiecare școală și-l dorește să fie pozitiv. Și atunci, cred că o asemenea decizie trebuie să vină în urma unor dezbateri, a unor discuții, pentru că în școală vorbim de două structuri care au rol de decizie, respectiv Consiliul Profesoral, Consiliul de Administrație, care aprobă tot ceea ce înseamnă variantă finală a oricărei măsuri de genul acesta. Dar cred că e bine să ne consultăm și cu elevii, și cu părinții, și să le auzim vocea și în funcție de ceea ce găsim la nivelul școlii, în funcție de ceea ce este argument valid și care poate să vină cu acel efect pozitiv, în funcție de aceste concluzii să luăm o decizie.

Andreea Daraban: Susținătorii măsurii spun că examenul poate fi o a doua șansă pentru un elev care nu performează suficient la limba română sau la matematică, la Evaluarea Națională, dar are rezultate foarte bune la disciplinele relevante pentru profilul ales. Vi se pare acesta un argument convingător?

Mihaela Gotcu: Este un argument. Este un avantaj, care ar putea să vină în sprijinul celor care fie au o zi proastă, fie, nu știu…Și să știți că la nivelul școlilor ne gândeam de multe ori că pentru Bacalaureat există a doua șansă, există sesiunea de toamnă. Pentru acești copii de clasa a VIII-a, dacă nu au o zi bună sau li se întâmplă ceva, o a doua șansă nu o mai au. Și atunci, într-adevăr, această măsură vine ca un plan B, în cazul în care se întâmplă ceva. Acum depinde, bineînțeles, și de aspirațiile copilului respectiv, așteptările familiei, nivelul de pregătire, pregătirea emoțională pe care o are copilul respectiv, cât de bine s-a pregătit. Pentru că și pentru Evaluarea Națională nu te pregătești în clasa a VIII-a, te pregătești de când ai intrat la școală, mult mai concentrat, să zic așa, din clasa a V-a, când încep competențele mai fine să se dezvolte. Depinde ce unități de învățământ vor oferi această oportunitate și dacă ele vor veni în întâmpinarea nevoilor și a dorințelor copiilor respectivi.

Andreea Daraban: Elevii vor ajunge să susțină, practic, două selecții pentru liceu, în cazul în care instituțiile vor opta pentru admitere separată. Nu credeți că acest examen suplimentar ar amplifica presiunea pusă deja pe copii?

Mihaela Gotcu: Într-un fel, da, categoric. Însă ceea ce îi așteaptă ulterior și pe parcursul liceului și pe parcursul vieții profesionale și pe parcursul studiilor universitare presupune evaluare. Zi de zi suntem evaluați și ne speriem de multe ori de cuvântul examen. Fac o paralelă cu ceea ce se întâmplă în Marea Britanie. Cunosc puțin sistemul. Să știți că și acolo există foarte multe evaluări. Vorbim și de noile standarde de evaluare, care vor fi implementate din acest an școlar, o chestiune extrem de importantă, sensibilă, dar extrem de importantă și trebuie să facem diferența între evaluare și notare și ceea ce înseamnă rezultatul învățării prin aceste examene naționale, care trebuie să fie standardizate. E bine, e coerent și este absolut firesc. Nu mai trebuie să ne fie teamă. Evaluarea merge mână în mână cu învățarea. E un tandem acolo care trebuie să fie foarte fin programat, gestionat și calibrat pe parcursul anilor de gimnaziu sau de liceu. Elevul învață de multe ori ceea ce va fi notat sau evaluat. Această a doua șansă vine la pachet și cu avantaje.

Andreea Daraban: Pot fi realizate ierarhii corecte pe baza unor evaluări diferite? Iată, unii elevi vor da Evaluarea Națională, în timp ce alții vor susține, pe lângă aceasta, și examene de admitere la disciplinele specifice profilului ales.

Mihaela Gotcu: Rolul școlii este foarte important și este unul major. Depinde ce îți dorești tu ca școală, ce fel de profil trebuie să aibă elevul respectiv. Îți dorești copii care să aibă competențe foarte bune de literație, de numerație, lingvistice, logico-matematice sau îți dorești copii dezvoltați din mai multe puncte de vedere, care să aibă cunoștințe bune și competențe și pe partea aceasta de științe, care să aibă un bagaj mai vast, să zic așa. Noi avem, să spunem așa, șansa să ne pregătim o parte din acești elevi de liceu în anii de gimnaziu și bună parte dintre elevii care termină gimnaziul la Colegiul ”Racoviță” optează pentru liceu mai departe la noi. Bineînțeles, pentru că numărul de clase de liceu este mai mare decât numărul de clase de gimnaziu, vin și elevi de la alte licee și colegii din Iași, de la școli gimnaziale din municipiul Iași, sunt și mulți care vin din județul Iași sau chiar din alte județe. Sunt copii care, chiar dacă sunt evaluați doar pe partea de română și de matematică, vin cu un bagaj foarte bun. Sunt copii care sunt obișnuiți cu ideea de efort și de muncă depusă, copii perseverenți care, deja, ca să ajungă la Colegiul  ”Emil Racoviță” au depus un efort susținut.

Andreea Daraban: Adică dumneavoastră considerați că fiecare liceu trebuie să știe clar ce elev își dorește în școală.

Mihaela Gotcu: Profilul viitorului absolvent, profilul elevului. Există niște trăsături comune care ne adună într-o anumită unitate, care ulterior sunt modelate mai bine, să zic așa. După ce ți-ai construit profilul, ai lotul tău de elev cu care mergi înainte, trebuie să știi cum să-i formezi mai departe în așa fel încât să fie absolventul conform caracteristicilor pe care ți le-ai propus ca școală.

Andreea Daraban: Un argument al susținătorilor examenului separat de admitere la liceu este o mai bună canalizare a elevului către profilul ales. Unii elevi își dau seama, după ce au intrat în clasa a IX-a, că nu li se potrivește alegerea făcută după Evaluarea Națională. Credeți că acest examen separat ar rezolva această problemă?

Mihaela Gotcu: Nu. Nu, pentru că intri în pâine, cu ghilimele de rigoare, după un an, doi. Ce observe u că se întâmplă la noi la școală,  majoritatea, dacă au optat pentru matematică-informatică, rămân și se duc pe acest domeniu. Dacă au intrat pe științele naturii, rămân și se duc în domenii conexe. Dacă au intrat la filologie, rămân pe aceste. Sunt și extremele, care se duc, poate, pe specializări diferite ulterior pentru studiile academice. Și sunt și acele cazuri în care copiii, într-adevăr, își dau seama, că nu li potrivește profilul ales, dar nu sunt foarte multe astfel de situații de acest gen. Majoritatea aleg bine.

Andreea Daraban: Evaluarea Națională reprezintă, în opinia dumneavoastră, un examen care presupune o selecție satisfăcătoare pentru licee sau ar trebui îmbunătățit acest examen? Sau acest examen de admitere suplimentar ar îmbunătăți selecția în general?

Mihaela Gotcu: Cred că asta se durește prin această măsură. Niște criterii mai fine, pe care școala poate să și le aleagă și abia aici intervine ceea ce noi tot spunem că nu prea avem la nivelul unităților de învățământ preuniversitar și anume autonomie. Ni se dă acum, iată, o șansă să decidem în funcție de specificul nostru. Cred că este bună măsura aceasta, de a avea română și matematică la examen, fără să diminuez importanța celorlalte discipline, eu însămi fiind cadru didactic care predă altă disciplină. Eu pledez pentru aceste două discipline categoric și acest examen suplimentar vine exact pentru acele criterii fine și școala are dreptul să opteze pentru asta, în limita a ceea ce înseamnă procentul de 50%.  Mi se pare rezonabil. Fiecare școală va avea libertatea să decidă, ceea ce nu e rău. Mergem poate înspre o autonomie puțin mai mare, e un prim pas.

Andreea Daraban: Se vorbește despre o piață de selecție și despre o concurență interinstituțională și despre faptul că pregătirea suplimentară pe domenii specifice ar putea deveni o normă. Credeți că noul sistem de admitere va duce la și mai multe meditații?

Mihaela Gotcu: E greu de spus. Fiecare familie hotărăște dacă e necesar această opțiune sau nu, până la urmă. Posibil să se întâmple lucrul acesta, pentru că părinții au această dorință de a sprijini copiii, vorbim de acele familii care își permit lucrul acesta, care sunt conștienți de cheltuiala, care trebuie să fie, de fapt, văzută ca o investiție. Se pune problema de legalitate a acestor meditații. De altfel ele se întâmplă peste tot în lume. Nu e o chestiune care se întâmplă numai la noi și în sistemul nostru de învățământ preuniversitar. Lucrul acesta îl știu sigur, dar modul în care ea este reglementată, din punct de vedere legal, cred că aici ar mai trebui noi să mai lucrăm. Decizia nu va încuraja, neapărat, meditațiile, atât timp cât în școala de unde vine elevul respectiv, profesorii știu cum să-i pregătească pentru această admidere. E necesar să știm programa care va fi pentru biologie, pentru fizică, pentru chimie, pentru informatică, etc, tocmai pentru a lua acea hotărâre în cadrul școlilor, până la 1 octombrie, că suntem obligați să facem lucrul acesta, să știm tipul de itemi. Mai avem nevoie de câteva informații în așa fel încât să luăm această decizie în cunoștință de cauză.

Andreea Daraban: Una dintre cele mai importante critici este legată de elevii din mediile vulnerabile, în special cei din rural, care ar putea avea mai puține posibilități de a merge la pregătiri sau chiar de a ajunge fizic la liceul unde se organizează examenul. Cum ar trebui protejate șansele acestor copii care vor și concura pe locuri mai puține la anumite licee?

Mihaela Gotcu:  Este o problema extrem de spinoasă, într-adevăr, și lucrul acesta probabil îl văd eu legat de ceea ce se mai discută în media de câțiva ani buni, despre motivația absolvenților buni de universități, ai facultăților care le permit absolvenților universităților respective să intre în învățământul preuniversitar, să devină cadre didactice. Este nevoie, înțeleg, inclusiv la nivelul județului Iași și la nivel național, de profesori bine pregătiți, profesori calificați în primul rând. Da, aici e o problemă spionasă și un teren extrem de sensibil.

Andreea Daraban: Credeți că un elev dintr-o școală gimnazială, din mediul rural, va avea în 2027 aceleași șanse la un colegiu de top ca un elev dintr-o școală gimnazială urbană sau dintr-un colegiu național care beneficiază de acces la mai multe resurse, de pregătire suplimentară?

Mihaela Gotcu: Depinde de contextul și zona rurală unde este situată acea școală. Sunt zone rurale unde infrastructura este extrem de bine pusă la punct, modernizată cu fondurile acestea care au fost atrase către școli și care au fost implementate într-un mod extrem de bun și de benefic și sunt școli unde lucrul acesta încă lasă de dorit.  Sunt școli extrem de bune și am prieteni buni care predau în mediul rural și care sunt cadre didactice extrem de bine pregătite, extrem de motivate să-i facă pe elevi să învețe, chiar dacă poate nu predau disciplină de examen. Cu siguranță nu se poate spune da, au șanse.  Unii însă da, o au.

Andreea Daraban: O altă critică adusă acestui proiect, urmărind metodologia pusă în dezbatere publică, este legată de faptul că lucrările vor fi corectate în școală, de profesorii din școala respectivă. Nu există suficiente garanții externe privind corectarea lucrărilor și nici privind soluționarea contestațiilor. Considerați că aceste teze, din cadrul unui eventual examen de admitere suplimentar, ar trebui să fie corectate de profesori din alte licee, din alte județe sau că examenul ar trebui să beneficieze de aceleași mecanisme de securizare precum Evaluarea Națională?

Mihaela Gotcu: Din păcate opinia publică nu are încredere în ceea ce înseamnă, nu știu, principiile, corectitudinea, cadrelor didactice. Puțini sunt aceia care spun da, sunt convins că evaluarea, corectura au fost făcute ireproșabil și în mod obiectiv. Presupun că ar fi puțin riscantă o asemenea abordare. Dacă va avea loc corectura, evaluarea, conform unor proceduri similare cu ceea ce se întâmplă la Evaluarea Națională, cred că ar fi mult mai puțin loc de îndoieli, critici, interpretări. Cred că am fi puțin mai protejați, noi, profesorii și școlile.

Andreea Daraban: Colegiul Național ”Emil Racoviță”  din Iași va lua în calcul organizarea unui astfel de concurs în 2027?

Mihaela Gotcu:  Ne vom întâlni cu profesorii, ne vom sfătui cu elevii, mă gândesc că e posibil să facem un chestionar. Va trebui să ne gândim, să ne organizăm foarte bine și vom lua pulsul și o să-i întrebăm și pe părinți, ne adunăm și vom vedea ce va fi. E greu de spus, e greu de anticipat, vom vedea cât de inspirați suntem.

Andreea Daraban: Dar nu respingeți o astfel de idee?

Mihaela Gotcu:  Nu, va trebui să o dezbatem. Cu toate dezavantajele și cu tot riscul care ar putea să atragă critici, care ar putea să creze inegalități, inegalități, imperfecțiuni, erori, până la urmă umane, cu aceste riscuri, trebuie luată în calcul. După cum spuneam mai devreme, e un prim pas spre o mai mare autonomie, ceea ce nu e rău pentru că autonomia ne-o dorim, dar ea vine la pachet cu o mare responsabilitate și trebuie să fim pregătiți pentru ea. Și după cum spuneam, dacă avem o analiză bună, dacă avem încredere în colegii noștri, lucrurile cred că se vor așeza. Orice lucru care vine nou e normal să vină și cu critici, vom vedea ce va hotărî întreaga comunitate.

Andreea Daraban: Să presupunem că se optează pentru admitere separată sau că se schimbă modalitatea de selecție pentru liceu. Ce ați vrea să măsoare acel examen și ce nu poate măsura în prezent de Evaluarea Națională?

Mihaela Gotcu:  Depinde foarte mult de cum vor fi acele subiecte. Ar fi important să vedem puțin dincolo de competențe, să vedem gândire critică, să vedem modul de exprimare, să vedem vocabular, să vedem câteva abilități de înțelegere a textului, de literație, chiar dacă vorbim de subiecte la biologie.

Andreea Daraban: Credeți că Evaluarea Națională ar putea fi îmbunătățită, și în loc de un examen separat să fie altfel de subiecte, iar disciplinele alese să aibă o pondere mai importantă pentru anumite profiluri? Adică să rămână Evaluarea Națională, un singur examen, cu ponderi diferite acordate disciplinelor pentru anumite specializări?

Mihaela Gotcu:  Poate ponderi, poate probe diferite, adică cum se întâmplă la evaluările gen PISA, la clasele a  II-a, a IV-a sau a VI-a, adică să combine mai multe discipline. Dar oricum subiectele s-au mai schimbat față de cum erau ele acum 10 ani, 15 ani, când erau pur teoretice și, practic, partea aceasta de competență, de caracter aplicat, să zic, era mult mai scăzută. E posibil, dar trebuie foarte bine gândită și aceasta. Vedem ce se întâmplă anul acesta. E un moment pe care l-am așteptat, nu ne-am gândit, știam că vine. Iată a venit și, după cum spuneam, să fim încrezători, eu pentru asta aș opta, să fim încrezători în ideea că fiecare școală va decide într-un mod cât se poate de responsabil modalitatea de admitere la liceu, să aibă și elevii și părinții încredere în școlile pentru care vor opta.

Varianta audio a interviului: