Şedinţă de guvern – Urmează să fie aprobat un proiect de lege privind plata pensiilor private

Publicat de Andreea Drilea, 8 august 2025, 05:50

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de vineri, un proiect de lege privind plata pensiilor private.

Proiectul a survenit recomandării prioritare a OCDE referitoare la necesitatea elaborării cadrului legislativ primar cu privire la plata pensiilor private.

‘Conform proiectului de lege, plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de către societăţi specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizaţi de către ASF. Furnizorii de pensii private pot fi: administratorii de fonduri de pensii private; societăţile de asigurare de viaţă; societăţile de administrare a investiţiilor; societăţile de plată a pensiilor private constituite în baza legii, ca societăţi pe acţiuni, potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare’, se arată în nota de fundamentare.

De asemenea, acest proiect de act normativ stabileşte reguli privind înfiinţarea şi autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private. Un fond de plată a pensiilor private va fi administrat de către un furnizor de pensii private, autorizat de către ASF.

Un alt proiect de lege vizează aprobarea Acordului-cadru de împrumut – Proiectul privind patrimoniul cultural şi istoric din România – dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 29 noiembrie 2024 şi la Bucureşti la 16 decembrie 2024.

Acordul-cadru de împrumut – în sumă de 140 de milioane de euro – vizează realizarea a 14 obiective investiţionale cu relevanţă naţională şi europeană, între acestea regăsindu-se:

– construirea sălii de spectacole a Operei Naţionale Române din Iaşi (în continuarea investiţiei demarate prin împrumutul BDCE pentru finanţarea Proiectului LD 2097 (2021), aflat în implementare;

– construirea unui corp nou de clădire pentru Muzeul Naţional de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’ din Bucureşti;

– restaurarea şi modernizarea în totalitate a Operei Naţionale Române din Bucureşti şi construirea unui depozit de decoruri;

– restaurarea şi amenajarea Muzeului Naţional ‘Constantin Brâncuşi’ din Târgu-Jiu;

– restaurarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naţionale a României;

– consolidarea, restaurarea şi amenajarea sediului Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti;

– restaurarea şi amenajarea Vilei Regina Maria din Mamaia – Constanţa şi amenajarea terenului aferent;

– restaurarea şi amenajarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca.

‘ Proiectul este prevăzut a fi realizat pe perioada 2025-2033, ceea ce va permite o distribuire a costului proiectului pe mai mulţi ani. Cheltuielile aferente proiectului, respectiv cheltuielile reprezentând echivalentul în lei al valorii împrumutului şi al contribuţiei părţii române la finanţarea proiectului, inclusiv taxele şi impozitele aferente, se cuprind cumulat în bugetul Ministerului Culturii, în cadrul sumelor alocate anual cu această destinaţie de la bugetul de stat ‘, conform expunerii de motive.

Guvernul va aproba şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru asigurarea finanţării în 2025 a unui sediu nou pentru Spitalul de Urgenţă Prof. Dr. Dimitrie Gerota’.

‘Se autorizează Ministerul Afacerilor Interne, prin Spitalul de Urgenţă ‘Prof. Dr. Dimitrie Gerota’, să asigure, în anul 2025, finanţare publică naţională reprezentând contribuţia proprie a beneficiarului obiectivului de investiţii ‘Sediu nou pentru Spitalul de Urgenţă ‘Prof. Dr. Dimitrie Gerota’ din sume provenite din excedentul activităţii finanţate integral din venituri proprii de confecţionare şi valorificare a plăcilor cu numere de înmatriculare cu fond reflectorizant, precum şi aprovizionarea cu acestea în formă brută, înfiinţată pe lângă Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări, în limita sumei de 250.000.000 de lei’, se precizează în proiectul de OUG.

Va fi aprobat şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

‘Prezenta ordonanţă de urgenţă (…) urmăreşte instituirea unor norme menite să păstreze un just echilibru între, pe de o parte, interesul beneficiarilor legilor cu caracter reparator dar care, în acelaşi timp, să evite îmbogăţirea fără justă cauză, şi, pe de altă parte, să ţină seama de interesul general al societăţii şi de capacitatea financiară a statului de a susţine plata despăgubirilor, în situaţia în care bunul nu mai poate fi restituit în natură. (…) Astfel, se stabileşte un criteriu obiectiv şi cantitativ, respectiv dacă sporul de valoare adus imobilului de către stat sau alte persoane depăşeşte 50% din valoarea acestuia, imobilul este considerat substanţial modificat şi, în consecinţă, este calificat juridic drept imobil nou. În această situaţie, restituirea în natură nu mai este posibilă întrucât imobilul ce face obiectul restituirii nu mai corespunde în mod esenţial cu imobilul preluat în mod abuziv de stat. (…) Depăşirea pragului de 50% în privinţa adăugirilor aduse asupra unui imobil preluat abuziv reprezintă, din punct de vedere juridic, un criteriu obiectiv pentru calificarea acestuia ca imobil nou, ceea ce determină imposibilitatea restituirii în natură. Într-o atare situaţie, foştii proprietari sunt îndreptăţiţi exclusiv la măsuri reparatorii prin echivalent, în temeiul principiului proporţionalităţii’, se menţionează în nota de fundamentare. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro