Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind măsuri de gestionare a populaţiei de urşi

Publicat de Andreea Drilea, 15 iulie 2024, 15:45 / actualizat: 16 iulie 2024, 8:03

Plenul Camerei Deputaţilor, reunit în sesiune extraordinară, a aprobat luni proiectul de lege care vizează măsuri de gestionare a populaţiei de urşi.

Proiectul a fost aprobat cu 214 voturi ‘pentru’, şapte ‘împotrivă’ şi 23 de abţineri. Un deputat nu a votat.

În cadrul dezbaterilor, deputatul PSD Adrian Chesnoiu, preşedintele Comisiei de agricultură, a subliniat că, în urma măsurii luate în 2016 de interzicere a vânătorii, populaţia de urs brun s-a înmulţit excesiv, iar reintroducerea unor cote anuale de recoltare este necesară.

‘Din 2016, nemaiexistând o cotă de recoltă prin vânătoare la specia de urs brun, populaţia s-a înmulţit excesiv. (…) Ele trebuie menţinute şi este primul act normativ după 2016 până astăzi, care aşază pe baze ştiinţifice relaţia om – urs brun. Este stabilit nivel de prevenţie şi nivelul de intervenţie. Intervenţia presupune să fie recoltate acele exemplare de urs brun care vin în UAT-uri şi încalcă proprietatea şi pun în pericol viaţa oamenilor, prevenţia înseamnă menţinerea echilibrului existent în natură prin recoltarea anumitor exemplare mai slabe, care se face pe baza ştiinţei cinegetice. (…) Cred cu tărie că votul nostru de astăzi va conduce la reaşezarea echilibrului managementului cinegetic pe baze ştiinţifice şi nu pe ‘părerologii”, a afirmat Chesnoiu.

Deputatul UDMR Csoma Botond şi-a exprimat speranţa că prin acest proiect de lege ‘viaţa umană va fi mai bine protejată decât a fost până acum’.

‘Avem nevoie de acest proiect de lege care prevede cote de prevenţie şi de intervenţie pentru un management mai eficient al populaţiei de urşi din România’, a declarat el.

Csoma Botond a evidenţiat că această problemă complexă trebuie tratată şi prin educaţie.

‘Observ că publicul din România, în foarte multe cazuri, este neinformat. Nu ştie cum trebuie să se comporte când apare o situaţie mai primejdioasă în pădure, de exemplu când te întâlneşti cu ursul. Trebuie să recunoaştem, adoptăm această lege, dar acest proiect de lege nu reprezintă o soluţie magică, nu poate garanta nimeni că asemenea incidente şi chiar tragedii nu vor apărea în viitor. Pentru acest motiv avem nevoie de educare să ştim cum să ne comportăm în asemenea situaţii. (…) Trebuie să avem o campanie de educare şi informare cum există, de exemplu, în SUA şi Canada, unde există populaţie mare de urşi’, a explicat parlamentarul UDMR.

Deputata USR Diana Buzoianu, vicepreşedintă a Comisiei pentru mediu, a afirmat că trebuie adoptate soluţii ‘reale’ pentru protejarea oamenilor, nu unele ‘care îmbogăţesc nişte şmecheri’, dar care nu rezolvă problemele existente. Ea a menţionat că, potrivit legislaţiei actuale, există deja o cotă de intervenţie de 80 de urşi.

‘Asta înseamnă că în 2023 ar fi putut să fie extraşi 80 de urşi periculoşi. Nu a fost atinsă această cotă, pentru că oamenii care ar trebui să ne protejeze nu şi-au făcut treaba. Noi degeaba creştem din pix o cotă de intervenţie, dacă în continuare oamenii care trebuie să ne protejeze nu îşi fac treaba. Degeaba creştem o cotă de prevenţie şi dăm dreptul vânătorilor să facă bani din trofee pe această lege, dacă în continuare urşii periculoşi rămân pe lângă tomberoane, în comunităţi, pe lângă stâne, pe traseele montane. Legea pe care noi ar fi trebuit să o discutăm astăzi ar fi trebuit să fie o lege care să simplifice procedura pentru primari. Ar fi trebuit să fie o lege care să se asigure că Ministerul (Mediului) are obligaţia să îndeplinească campanii de educare şi să implementeze măsuri de prevenţie’, a transmis Buzoianu.

Deputatul Gheorghe Nacov, membru al grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, a susţinut că interzicerea în 2016 a managementului cinegetic pentru populaţia de urşi bruni a fost ‘o greşeală foarte mare, care a costat vieţi umane’. Potrivit acestuia, România are cea mai mare populaţie de urs brun din Europa.

‘Managementul cinegetic al populaţiilor de faună sălbatică, indiferent dacă vorbim de urs brun sau altele, este singura soluţie pentru o gestionare durabilă şi pentru garantarea biodiversităţii. În mod sigur, este o mare responsabilitate care apasă pe umerii vânătorilor români, dar suntem obişnuiţi cu ea şi ne vom achita cu brio’, a spus el.

Deputatul AUR Dan Tanasă a acuzat PSD, PNL şi UDMR că sunt vinovate de situaţia creată de atacurile urşilor, alături de fostul premier Dacian Cioloş.

‘A fost nevoie să moară oameni ca să discutaţi din nou, voi cei de la PSD, de la PNL, despre problema urşilor din România. Cum am ajuns aici? Am ajuns aici pentru că toată această problemă mare a României se leagă de numele lui Cioloş, care nu ar fi ajuns niciodată premier fără votul PSD. Trebuie cu prioritate să identificăm vinovaţii: PSD, PNL, UDMR, adică cei care au condus ţara asta şi care puteau să facă ceva. Cred că e foarte mult sânge pe mâinile celor de la UDMR, care au condus Ministerul Mediului ani de zile. (…) Viaţa românilor nu contează, nu v-a interesat şi continuă să nu vă intereseze. Sunteţi sub bocancul ONG-urilor şi al ambasadelor străine, care menţin România într-o situaţie unică în lume, în care viaţa ursului e mai importantă decât viaţa românului de rând. (…) Vinovaţii trebuie să plătească, iar vinovaţii sunt cei de la PSD, PNL şi de la UDMR’, a declarat parlamentarul AUR, în cadrul dezbaterilor.

În cadrul şedinţei, la propunerea deputatului USR Cristian Brian, parlamentarii au ţinut un moment de reculegere în memoria tinerei de 19 ani care şi-a pierdut viaţa pe Jepii Mici după ce a fost atacată de un urs.

Intervenţiile legislative adoptate de Camera Deputaţilor prin acest proiect vizează prevenirea atacurilor asupra populaţiei umane şi a pagubelor cauzate de atacurile de urs, prin aprobarea recoltării pentru anii 2024 şi 2025 a 426 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de prevenţie la nivel naţional, şi a 55 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă