(FOTO/VIDEO) Incendiu la sala de sport Oxygen din mun. Iaşi. Toate persoanele au fost evacuate
Publicat de Andreea Drilea,
30 decembrie 2022, 15:08 / actualizat: 31 decembrie 2022, 7:20
UPDATE, 31.12.2022 – Incendiul izbucnit, ieri, la o clădire din municipiul Iaşi, în care funcţionează şi o sală de sport, a fost lichidat.
Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi, la faţa locului au intervenit zece autospeciale de pompieri şi mai multe echipaje medicale.
Potrivit primelor informaţii, cauza probabilă a incendiului a fost un scurt-circuit la o fostă spălătorie.
Un martor ocular a relatat presei cele întâmplate: ”O fracțiune de secundă s-a văzut o flacără mare, toți care erau în sală i-am îndrumat spre scări ca să nu coborâm cu liftul, oricum nu se putea coborî cu liftul. Am reușit într-un final să ajungem toți la parter, bine. S-a produs o explozie la parter. Am ieșit. Toți în regulă, am ajutat la salvarea persoanelor care nu puteau să-și ia anumite bagaje, să meargă.I-am condus, am ieșit cu bine, toți afară.”
Un incendiu a izbucnit, astăzi, la sala de sport Oxygen din municipiul Iaşi, 20 de persoane fiind evacuate de pompieri.
Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi, la faţa locului au intervenit zece autospeciale de pompieri şi mai multe echipaje medicale.
Incendiul se manifestă la acoperiş şi la izolaţia exterioară a clădirii pe o suprafaţă de aproximativ 500 de metri pătraţi au precizat reprezentanţii ISU Iaşi.
Coordonatorului SMURD Iaşi, doctorul Diana Cimpoeşu, a anunţat că nu au fost înregistrate victime.
Au fost asistate medical trei persoane, toate cu atac de panică. Două dintre ele au refuzat transportul la spital, iar o a treia a fost dusă la o unitate medicală.
La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,81% pe an, de la 7,83% pe an joi, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 8,09% pe an. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
Fotbalul inspiră, produce „mutații” interioare, dezlegări de sensuri; vorbește despre oameni, alegeri, bucurie, renunțări, dureri, obstacole, chiar „bătălii înverșunate”; toate îmi oferă „combustibil” interior pentru a parcurge drumuri ocolite îndeobște (puține alte „fenomene” mă vor ține captiv în fața „micului ecran”, așa cum s-a întâmplat, cu fotbalul, în perioada 20 noiembrie-18 decembrie 2022); prin răbdare, încredere și entuziasm, „eroii” (crescuți în întreaga lume) trezesc în mine puterea de „a reteza capetele” prejudecăților, aroganței profesionale, lipsei de speranță; îmi aduc, mai aproape, exemple ale solidarității /asta presupun echipele/ care au avut curajul să abandoneze comodități și să plece în „călătorii magice”, după ce înlăturaseră „iluziile vieții obișnuite”; pasiunea, dăruirea, sacrificiile, poveștile, strălucirea, îndârjirea celor care au luat, în primire, „darul” de a fi sportiv, nu pot trece (pe lângă un jurnalist) fără a-i modifica felul de a fi. Scutur „prea-plinul” plictiselii și reținerii, pentru cei pregătiți să înțeleagă – în completarea ideii potrivit căreia „informația este precum ceasurile”; cu spiritul treaz, am aprins „o scânteie a Sensului”, în sterilitatea gândirii din relatările sportive (care amenință, până la refuz, îndeosebi „lumea” Internetului)…
Include lista linkurilor (documentarea prealabilă primea, drept însoțitor, „cronica” meciurilor în desfășurare, cu publicarea „întregului” la câteva secunde după „epilog” – pe profil și pagină de Facebook)
Festivalul “Datini şi obiceiuri strămoşeşti” – Comăneşti 2022
Publicat de zlei,
30 decembrie 2022, 11:01 / actualizat: 30 decembrie 2022, 12:38
Vineri, 30 decembrie, începând cu ora 12,00, Radio Iaşi transmite video live pe radioiasi.ro si pe facebook – pagina Radio Iaşi, Festivalul “Datini şi obiceiuri strămoşeşti” – Comăneşti 2022.
De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri de Anul Nou.
Festivalul “Datini și obiceiuri strămoșești” ajuns la cea de-a XXV-a ediţie, este un eveniment care se bucură de prezenţa a peste 300 de colindători şi urători din întreaga ţară. Organizatori: Primăria și Consiliul Local Comănești.
Datini şi obiceiuri strămoşeşti – vineri, 30 decembrie, ora 12,00 – transmisie video live pe www.radioiasi.ro si pe facebook – pagina Radio Iaşi.
În mediul urban locuiesc 9,941 milioane de persoane, reprezentând 52,2% din totalul populaţiei.
INS menţionează că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).
Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011). Deşi numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115.700 persoane, ponderea lor în total populaţie a urcat uşor la 16,1% (faţă de 15,9% la RPL2011), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021).
Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47 (RPL2011) la 55,5 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la RPL2021).
Faţă de populaţia ţintă estimată pentru momentul de referinţă al recensământului, respectiv 1 decembrie 2021, populaţia rezidentă provizorie este mai mare cu numai 30.000 persoane (respectiv cu numai 0,2% mai mult).
Faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori. Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepţiile le constituie judeţul Ilfov care a câştigat 153.900 persoane, dar şi judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava care au câştigat 9.800, respectiv 7.700 locuitori.
În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin). În valori absolute, municipiul Bucureşti a înregistrat cea mai mare pierdere de populaţie, de 166.400 persoane (-8,8%), urmat de judeţele Prahova (-67.800, reprezentând 8,9 %) şi Dolj (-61.100, reprezentând 9,3%).
La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici.
Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16,5 milioane de persoane (din totalul celor 19,05 milioane de persoane care formează populaţia rezidentă a României). S-au declarat români 14,8 milioane de persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,002 milioane de persoane (6%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) şi turci (20.900 persoane).
Potrivit liberei declaraţii a celor 16,551 milioane de persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.
Structura confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a şaptea şi musulmană câte 0,4%. S-a declarat ‘fără religie’ sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populaţiei.
Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4,495 milioane de bărbaţi şi 4,629 milioane de femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.
Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16% nivel superior. La RPL2021 erau analfabete 143.600 persoane (faţă de 245.400 la RPL2011).
Populaţia activă este de 8,185 milioane de persoane, fiind compusă din 7,689 milioane de persoane ocupate şi din 496.100 şomeri. Populaţia inactivă cuprinde 10,868 milioane de persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezintă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32%).
RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie şi primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfăşurat cu asigurarea confidenţialităţii şi protecţiei depline a informaţiilor.
‘Institutul Naţional de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulţumesc populaţiei României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acţiune s-a desfăşurat în condiţii optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic şi operaţional. Recensământul s-a bucurat şi de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum şi de cel al primăriilor’, se mai arată în comunicatul INS. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
Reporter: Alex Lancuzov – Coloană de la prima oră pe DN 1 la urcarea pe Valea Prahovei. Deja s-a aglomerat în zona Nistoreşti-Comarnic, la trecerea de pe două benzi la o singură bandă.
Alte două tronsoane pe care aşteptăm probleme de fluenţă sunt la Buşteni şi Predeal, la intersecţia cu DN 73A – Predeal-Râşnov. Conduceţi prudent în staţiunile prahovene.
Mare atenţie la trecerile de pietoni.
Ruta ocolitoare pentru DN 1 – Valea Prahovei este prin Cheia şi Săcele, pe DN 1A. Dacă mergeţi pe DN 73 – Piteşti-Braşov, nu mai sunt restricţii lângă Rucăr, segmentul cu serpentine dintre Câmpulung, Bran şi Fundata.
Se circulă bine, fără probleme, pe DN 7 – Piteşti-Sibiu. Nu sunt programate lucrări pe DN 7 – Valea Oltului.
Poliţia Rutieră anunţă măsuri speciale de Revelion.
285 de radare pe şosele, monitorizare din elicoptere şi razii, mai ales în noaptea pentru depistarea şoferilor băuţi sau drogaţi.
Iar ultima informaţie vine din Bucureşti. Metroul circulă toată noaptea de Revelion, pe cele cinci magistrale. Trenurile de metrou vor veni la intervale de 10 minute.
Este vorba de sejururile la care au participat cel puţin 200 de vizitatori străini, cu o durată de cel puţin patru nopţi.
Înscrierile se vor putea face online, chiar din prima zi a noului an, prin intermediul unui formular electronic, disponibil deja pe site-ul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului.
Valoarea totală a acestui program este de şapte milioane de lei, iar numărul maxim al operatorilor economici care vor beneficia de sprijin este estimat la 1.200.
În Ajunul Crăciunului, ei au încercat să ajungă din Ucraina în România, traversând munţii, la o altitudine de peste 1.800 de metri.
Nu erau echipaţi corespunzător, menţionează corespondentul RRA, Adrian Marchiş, şi au luat legătura cu Serviciul de Urgenţă 112.
Au fost organizate mai multe operaţiuni de căutare.
Doi dintre cei şase au fost recuperaţi în aceeaşi zi, alţi doi în cursul zilei de luni, iar al cincelea a fost găsit mort, marţi, de un localnic care a urcat pe munte.
Măsura a fost impusă de procurorii DIICOT într-un dosar în care primarul este cercetat alături de alte zece persoane și se referă la eliberarea unor autorizaţii pentru executarea unor lucrări de construcţii. Decizia este definitivă.
Măsura controlului judiciar a fost ridicată şi în cazul celorlalţi angajaţi ai primăriei ieşene, dar şi în cazul omului de afaceri Cristin Zămosteanu.
Primarul Mihai Chirica a declarat după aflarea deciziei că ”este optimist faţă de perspectiva statului de drept, dar este extrem de dezamăgit de felul în care funcţionează unele instituţii ale statului român”.
Mihai Chirica: ”Sunt oarecum optimist pentru că observ că există părți ale justiției din România care, părerea mea, își fac datoria și citesc legile așa cum se cuvine. Dezamăgirea este că încă mai asistăm la acte subiective în care puterea este lăsată la îndemâna oamenilor într-un mod nesăbuit și pot apărea accidente.”
Poliţiştii şi procurorii DIICOT Iaşi au făcut, miercuri 14 decembrie, 24 de percheziţii la locuinţele şi imobilele deţinute de mai multe persoane, dar şi la sediile unor instituţii publice, într-un dosar de abuz în serviciu, uzurparea funcţiei, spălare de bani şi fals.
Acţiunile au vizat autorizarea executării unor lucrări de construcţii, pentru care suspecţii s-ar fi folosit de conexiunile cu funcţionari din administraţia publică locală.
(AUDIO) Companii de construcții din România, Bulgaria, Turcia și Ucraina au depus oferte pentru proiectarea și execuția drumului expres Piatra Neamț – Bacău
Companii de construcții din România, Bulgaria, Turcia și Ucraina au depus oferte pentru proiectarea și execuția drumului expres Piatra Neamț...
(AUDIO) Sindicatul Sanitas Iași instituie poprire pe conturile spitalelor din municipiu care nu au achitat sporurile aferente COVID din perioada 2021 – 2022
Liderul Sanitas Iași, Iulian Cozianu a declarat că în urma acționării în instanță salariații au avut câștig de cauză, iar suma datorată...
Costel Alexe: ”De la Podul de la Ungheni, care practic are finanțarea de 33 de milioane de euro și aici finanțare mai mult de jumătate fiind din fonduri europene, avem finanțarea pentru pod. De la Podul de la Ungheni până la Moțca există finanțarea din fonduri europene prin Programul Operațional de Transport. Cele două capete despre care s-a tot discutat, 35 de kilometri de la Moțca până la Leghin și celălalt sector de 21 de kilometri de la Miercurea Mirajului până la Târgu Mureș, sunt făcute cu finanțare din PNRR. Sectorul montan, sperăm să aibă și acordul de mediu și studiu de fezabilitate gata, pentru că și pentru acela există finanțarea din programul operațional de transport. 2021-2027.”
Autostrada Unirii A8 va avea o lungime de 91 km pe teritoriul județului Iași.
Președintele Consiliului Județean Costel Alexe a anunțat că Ministerul Sănătății a încheiat prima etapă a evaluării proiectelor depuse prin PNRR pentru construirea de spitale, iar Institutul Regional de Boli Cardiovasculare a fost declarat eligibil.
Cercetarea sociologică arată că 19% dintre intervievaţi au uneori dificultăţi financiare, iar 18% au răspuns că banii nu le ajung nici pentru strictul necesar, în timp ce 2% nu ştiu sau nu răspund.
Totodată, sondajul mai relevă că doar 7% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi de felul în care trăiesc, 34% sunt destul de mulţumiţi, în timp ce 39% nu sunt prea mulţumiţi, 19% nu sunt deloc mulţumiţi, iar 1% nu ştiu şi nu răspund.
În anul 2022, 70% dintre cei întrebaţi afirmă că au redus cheltuielile cu produse de strictă necesitate în gospodărie, altele decât cele alimentare, 64% au renunţat să cumpere anumite mărci de produse alimentare pe care obişnuiau să le folosească din cauză că s-au scumpit, 57% au renunţat să cumpere diferite produse alimentare din cauza lipsei banilor, 25% au amânat plata unei facturi la utilităţi, iar 6% au declarat că au suferit de foame.
Au economisit bani în acest an 46% dintre respondenţi, 33% au împrumutat bani de la membri ai familiei, 24% au împrumutat bani de la prieteni sau cunoscuţi şi 14% de la bancă.
De asemenea, în 2022, românii au fost îngrijoraţi de creşterea preţurilor – 35%, frica de boală – 18%, războiul în zona României – 15%, lipsa locurilor de muncă -10%, în timp ce doar 5% au fost îngrijoraţi de criza politică, 4% de reducerea veniturilor, 3% de nesiguranţa locului de muncă sau lipsa de perspectivă, mai arată sondajul.
Sondajul de opinie naţional a fost realizat de IRES, în perioada 07 – 12 decembrie 2022, pe un eşantion de 1.615 respondenţi, cu vârsta peste 18 ani, cu o marjă eroare ± 2.5%. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
Băiatul care cântă la flaut, cele trei surori, băiatul cu inima la frații rămași în Ucraina – Portrete ale copiilor refugiați din calea războiului, în România
București, 25 februarie 2025: Fiecare copil refugiat din calea războiului din Ucraina are povestea lui dramatică, frați rămași pe front, case...
”Aceşti cetăţeni ucraineni au solicitat să li se acorde protecţie din partea Statului român, întrucât vin dintr-o zonă de conflict”, a menţionat Poliţia de Frontieră română într-un răspuns scris transmis către EFE.
Aceşti bărbaţi ucraineni, care ”au intrat în România fără efectuarea formalităţilor de control la punctele de frontieră”, au fost găzduiţi în centrele regionale pentru solicitanţii de azil, se arată în acelaşi răspuns.
Legea marţială instituită în Ucraina după lansarea invaziei ruse pe 24 februarie interzice plecarea din ţară a bărbaţilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, cu excepţia celor care sunt scutiţi de mobilizare în caz de război, celor care au motive medicale şi taţilor cu cel puţin trei copii.AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
‘În absenţa unor informaţii complete din partea Chinei, este de înţeles ca ţările să ia măsurile despre care consideră că le vor proteja poporul’, a scris el pe Twitter, îndemnând Beijingul să comunice mai multe despre situaţia pandemiei.
‘Pentru a putea realiza o evaluare completă a riscurilor privind situaţia COVID-19 din China, OMS are nevoie de informaţii mai detaliate’, a scris Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Aceste declaraţii vin după ce Statele Unite s-au alăturat altor ţări, inclusiv Japoniei şi Italiei, pentru a impune testarea călătorilor care vin din China ca urmare a renunţării de către Beijing la măsurile restrictive impuse călătoriilor în străinătate în pofida unei creşteri a cazurilor de contaminare.
Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), a declarat totuşi, joi, că astfel de măsuri nu sunt justificate în prezent în Uniunea Europeană.
‘Suntem îngrijoraţi de evoluţia situaţiei ‘(în China) ‘şi continuăm să încurajăm China să ţină sub urmărire virusul şi să vaccineze persoanele cele mai expuse riscului’, a adăugat directorul-general al OMS.
Spitalele din China sunt copleşite de numărul mare de infectări după decizia Beijingului de a renunţa la regulile stricte care au oprit mult timp răspândirea pandemiei, dar au afectat economia şi au stârnit proteste în rândul populaţiei.
Autorităţile chineze au indicat săptămâna aceasta că pun capăt carantinei obligatorii la sosirea în China, ceea ce a determinat mulţi chinezi să plănuiască călătorii în străinătate.
Pe 21 decembrie, Tedros Adhanom Ghebreyesus a declarat presei că organizaţia sa este îngrijorată de reapariţia pandemiei în China, unde comisia naţională de sănătate a indicat săptămâna trecută că renunţă la publicarea bilanţului zilnic al deceselor provocate de COVID-19. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
‘Dorinţele mele sunt foarte ambiţioase’, a spus Sandu în declaraţii transmise pe postul public de televiziune Moldova-1.’Cred că trebuie să devenim membri ai Uniunii Europene până la sfârşitul acestui deceniu’.
UE a acceptat candidatura la aderare a Republicii Moldova în luna iunie, când a acorda acelaşi statut şi Ucrainei. Decizia a fost un triumf diplomatic pentru Maia Sandu, care conduce una din cele mai sărace ţări din Europa, care se confruntă cu numeroase probleme economice, notează Reuters.
Intrarea în UE implică un proces lung şi complex de aliniere a legislaţiei la cea europeană, dar Dumitru Alaiba, noul ministru al Economiei, a declarat luna aceasta pentru Reuters că elaborează un plan de reforme pe termen lung şi va reduce birocraţia pentru a pune bazele unei economii favorabile afacerilor şi pentru a accelera aderarea la UE. El a spus că priorităţile sale vor include dereglementarea economiei şi revizuirea unui sistem fiscal greoi care a descurajat investitorii, a permis extinderea corupţiei şi a redus veniturile.
Republica Moldova se străduieşte să îşi scadă dependenţa de gazul rusesc pe măsură ce se confruntă cu întreruperi de curent cauzate parţial de atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Se confruntă, de asemenea, cu proteste faţă de creşterea inflaţiei.
Miercuri, compania de stat din Republica Moldova, Energocom, a anunţat un acord cu Nuclearelectrica din România pentru furnizarea de energie electrică care să acopere 80% din cantitatea anticipată ca deficientă în ianuarie 2023.
Producătorii români de energie au primit permisiunea de a vinde energie electrică Republicii Moldova la preţul plafonat de 450 de lei/MWh. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
Astăzi vă dau un pont pentru a avea un set de draperii curate.
Avem nevoie de un comprimat de aspirină și apă.
Dizolvăm aspirina în apă, punem draperiile în mașina de spălat împruenă cu amestecul obținut. Nu uităm de puțin detergent în compartimentul special amenajat.
Setăm mașina la un regim de spălare de scurtă durată.
După spălare ne bucurăm de draperii curate și frumos mirositoare.
Acest pont îl folosim și pentru hainele negre, pete de sânge, grăsime sau de transpirație.
Până data viitoare pătraţi-vă sănătoşi şi nu uitaţi să zâmbiţi!
”Te iubim la infinit, odihneşte-te în pace”, a scris ea pe Instagram, din spitalul Albert Einstein din Sao Paulo, unde Edson Arantes do Nascimento era internat de o lună.
Spitalul a precizat că decesul a survenit în urma ”cedării mai multor organe vitale”.
Singurul fotbalist cu trei titluri de campion mondial în palmares (1958, 1962, 1970), Pele era internat încă din 29 noiembrie pentru o reevaluare a tratamentului de chimioterapie contra unui cancer de colon diagnosticat în 2021 şi pentru tratarea unei infecţii respiratorii.
Pe 21 decembrie, echipa de medici a semnalat că tumoarea a avansat şi că Pele a avut nevoie de tratament intensiv din cauza disfuncţiilor la rinichi şi inimă.
Decesul lui Pele survine la 11 zile după încheierea Cupei Mondiale de fotbal din Qatar şi la doi ani după dispariţia altui monstru sacru al fotbalului, argentinianul Diego Armando Maradona.
Pele a înscris în cariera sa 1.281 de goluri în 1.363 de meciuri sub culorile clubului brazilian Santos FC (1956-1974), la Cosmos New York (1975-77) şi la naţionala Braziliei (77 de goluri în 92 de selecţii).
Pele, care este considerat o ”comoară naţională” în Brazilia, va rămâne în memorie ca ”Regele” (Rey), care a revoluţionat fotbalul, cu legendarul său număr 10 pe spate, în ciuda unei talii modeste (1,72 m).
Pele s-a născut pe 23 octombrie 1940, într-o familie săracă, fiind nevoit în copilărie să vândă arahide pe stradă pentru a-şi ajuta părinţii. Prenumele de Edson a fost ales în semn de omagiu faţă de Thomas Edison, inventatorul becului electric.
Edson Arantes do Nascimento a semnat primul său contract la vârsta de 15 ani, cu Santos, cu care a cucerit mai multe trofee, printre care şi două Cupe Intercontinentale (1962, contra Benficăi, şi în 1963, contra lui AC Milan).
A mai câştigat de două ori Copa Libertadores (1962, 1963), zece titluri de campion al statului Sao Paulo (1958, 1960, 1961, 1962, 1964, 1965, 1967, 1968, 1969, 1973), a fost de 11 ori golgheter al campionatului Paulista – 1957 (17 goluri), 1958 (58), 1959 (46), 1960 (32), 1961 (47), 1962 (37), 1963 (22), 1964 (34), 1965 (49), 1969 (26), 1973 (11), a câştigat cinci Cupe ale Braziliei (1961, 1962, 1963, 1964, 1965) şi un titlu de campion al Statelor Unite (1977).
A fost ales sportivul secolului XX de către Comitetul Internaţional Olimpic (1999), fotbalistul secolului XX de către FIFA (2000) şi a câştigat Balonul de Aur (înmânat în ianuarie 2014).
Pe 19 noiembrie 1969, când a marcat golul 1.000 din carieră, pe stadionul Maracana, jocul a fost întrerupt timp de 20 de minute, pentru a face un tur de stadion.
După ce şi-a încheiat activitatea, viaţa sa i-a adus roluri de cinema, cântece înregistrate şi chiar un post de ministru al Sporturilor (1995-1998). AGERPRES
