Decizia CEDO referitoare la alegerile prezidenţiale din România nu blochează judecata pe fond a plângerii formulate cu privire la anularea scrutinului, susţine Călin Georgescu
Decizia CEDO referitoare la alegerile prezidenţiale din România nu blochează judecata pe fond a plângerii formulate cu privire la anularea...
Târgul național „Cămașa tradițională – meșteșug și mod de viață” prezentat, din nou, în emisiunea Tradiții de joi, 16 IANUARIE 2025, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați prieteni, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la cea de a III-a ediție a Târgului național „Cămașa...
Reorganizarea administrativ-teritorială ar contribui la stabilitatea financiară a ţării, susţine preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban
Reorganizarea administrativ-teritorială prin comasarea anumitor unităţi locale ar contribui la stabilitatea financiară a ţării, susţine...
‘Daţi-mi voie să vă spun că această situaţie, acest război neprovocat, nejustificat, pornit de Rusia împotriva Ucrainei, a generat o catastrofă umanitară, o catastrofă umanitară care a făcut sute de mii de ucraineni să-şi abandoneze casele, să se refugieze şi mulţi dintre ei ajung şi la noi în România unde sunt bine primiţi. Aş putea să spun unde sunt foarte bine primiţi. Adineauri am salutat un grup de voluntari care cred că este reprezentativ pentru felul cum au reacţionat românii la acest număr mare de refugiaţi. S-au dus imediat în vamă, i-au primit, i-au aşteptat cu haine, cu mâncare şi au continuat aceste acţiuni’, a spus Iohannis.
Şeful statului a mulţumit românilor pentru mobilizarea de care dau dovadă pentru ajutorarea refugiaţilor ucraineni.
‘Eu mulţumesc tuturor românilor şi organizaţiilor umanitare, care din prima oră au fost prezente în vămi şi au primit, aşa cum se cuvine, pe refugiaţii din Ucraina. Dar, merită, după părerea mea, subliniat că şi autorităţile şi-au făcut datoria, începând de la forţele Ministerului de Interne, la Consiliul Judeţean, la Primării, care, toate, s-au implicat şi-au organizat munca, au adus forţe din altă parte şi într-un timp record au realizat aceste tabere, fluxurile din vămi. Merită toată aprecierea. Oamenii care sunt refugiaţi din faţa războiului sunt în situaţii disperate. Foarte mulţi dintre ei au venit fără nimic şi noi oferim tot ce se poate oferi unor persoane care sunt în această situaţie. La nevoie primesc hrană, primesc îmbrăcăminte, primesc transport de la vamă până la tabără, aici li se întocmesc, celor care nu au încă, actele corespunzătoare’, a arătat preşedintele Iohannis.
El a spus că autorităţile române sunt hotărâte să facă faţă aşa cum trebuie acestei situaţii.
‘Este o situaţie pe care nu şi-a dorit-o niciun ucrainean şi niciun român, dar noi suntem foarte hotărâţi să facem faţă aici în România aşa cum trebuie acestei situaţii. Vreau să fie clar din capul locului: niciun ucrainean, nicio ucraineancă nu vor fi refuzaţi la intrarea în România, ba mai mult, suntem în discuţii şi cu vecinii din Republica Moldova pentru a-i ajuta şi pe ei. Acolo este de asemenea un număr foarte mare de refugiaţi’, a spus preşedintele.
Klaus Iohannis consideră că această ‘catastrofă umanitară se va extinde’, fiind nevoie de foarte multe ajutoare atât în România, cât şi în Ucraina.
‘Această situaţie, după evaluarea noastră, va continua destul de mult, iar complicaţiile se vor agrava. Noi credem că această catastrofă umanitară se va extinde. Va fi nevoie de foarte multe ajutoare şi aici, dar şi în Ucraina. Pentru a veni în sprijinul celor care rămân în Ucraina am decis să amenajăm aici, în judeţul Suceava, lângă aeroport, un centru logistic pentru ajutor umanitar, un centru logistic european. Acest centru logistic, sau hub cum se numeşte în ziua de astăzi, va funcţiona sub umbrela Protecţiei civile europene rescEU, va colecta ajutoare umanitare din toată Europa, de la toate organizaţiile internaţionale interesate şi va duce aceste ajutoare în Ucraina şi dacă este nevoie le va duce şi în Republica Moldova. Am fost astăzi cu preşedintele Consiliului Judeţean şi am văzut în locaţia unde se va organiza acest centru logistic. Vom porni prima etapă în foarte scurt timp şi pe parcurs se va extinde atât cât va fi nevoie. Împreună cu Guvernul lucrăm pentru a rezolva absolut toate situaţiile care apar şi atât cât va fi nevoie, atât vom face, pentru a ameliora din suferinţa refugiaţilor şi a celor care rămân în Ucraina în situaţii complicate’, a mai spus Klaus Iohannis.
Refugiații ucraineni rămân pe teritoriul României sau pleacă spre alte țări din vestul Europei, unde au familii și prieteni.
Este cazul unei femei din Cernăuți. Aceasta merge în Belgia unde o așteaptă un fiu. Celălalt băiat al ei nu a putut pleca din Ucraina, ci a rămas să lupte:
Evacuarea civililor, care ar fi trebuit să înceapă la sfârşitul dimineţii, ”este amânată din motive de securitate”, întrucât forţele ruse ”continuă să bombardeze Mariupol şi împrejurimile sale”, a precizat municipalitatea pe Telegram.
Autorităţile ucrainene se aşteaptă ca peste 200.000 de persoane să părăsească oraşul-port asediat în timpul unei încetări a focului. Estimarea a fost făcută de vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk în comentarii pentru portalul local de ştiri Strana, relatează DPA. În ceea ce priveşte oraşul Volnovaha, aflat în apropiere, ea a presupus că 15.000 de persoane vor pleca.
Civililor li se va permite să părăsească oraşul ucrainean Mariupol, sâmbătă, între orele 12:00 şi 17:00, ora Moscovei, a transmis agenţia rusă de presă RIA, citand autorităţile oraşului.
Rusia a declarat mai devreme că trupele sale care au încercuit oraşul-port de la Marea Azov din sudul Ucrainei vor înceta să tragă şi vor permite civililor să treacă. (Rador/ FOTO agentia UNIAN)
‘În această dimineaţă trenul CFM a ajuns în România la ora 7:31 cu aproximativ 765 de refugiaţi. Pentru preluarea acestora din staţia Cristeşti Jijia a fost pusă în circulaţie garnitura trenului 13603, format din 10 vagoane. Vagoanele cu refugiaţi de la trenul 13603 sunt transportate cu trenurile în circulaţie la staţia Paşcani, de unde vor fi preluate de trenul IR 1752 Suceava – Bucureşti Nord şi vor ajunge în Bucureşti Nord în jurul orei 14:52‘, arată sursa citată.
Potrivit companiei, cetăţenii străini care provin din Ucraina călătoresc gratuit pe teritoriul României cu CFR Călători.
Pentru preluarea fluxului mare de persoane refugiate, CFR Călători a suplimentat trenul IR 1750 Suceava – Bucureşti Nord cu două vagoane.
Anterior, compania a anunţat că a deschis în Gara de Nord din Bucureşti o casă de bilete prioritară pentru refugiaţii din Ucraina, care va funcţiona 7 zile din 7. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Dintre aceştia, aproximativ 60.000 au rămas pe teritoriul ţării noastre şi aproape 2.000 au solicitat azil.
Prin Vama Siret, una dintre cele mai tranzitate de la noi din ţară, de mai bine de o săptămână, trec refugiaţi din Ucraina.
Cei care au ajuns în judeţul Suceava îşi aşteaptă familiile, însă mulţi sunt dezorientaţi, pentru că nu ştiu ce vor face mai departe şi unde se vor duce. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Printre invitaţii evenimentului se află Izabela Bostan, Manuela Hărăbor, George Mihăiţă, Ileana Popovici, Laurenţiu Damian, Bianca Brad, Mircea Diaconu şi Medeea Marinescu.
‘Festivalul ‘CineCopilăria’ aduce la Casa de Cultură Buhuşi un program de proiecţii de film, expoziţii de fotografie, lansări de carte şi întâlniri cinematografice. Cu această ocazie, instituţia de cultură va fi oficializată sub numele de Casa de Cultură ‘Elisabeta Bostan’ Buhuşi, iar regizoarea va fi numită cetăţean de onoare al oraşului’, arată organizatorii – Asociaţia ARTIS.
Cu această ocazie se va marca şi 50 de ani de la lansarea celui mai îndrăgit film pentru copii, ‘Veronica’, ce va avea la Buhuşi o proiecţie specială, moment în care spectatorii se vor întâlni cu o parte dintre cei care au dat viaţă personajelor.
Cei mici, alături de părinţi şi de toţi cei care iubesc producţiile renumitei regizoare, sunt aşteptaţi şi la proiecţiile filmelor ‘Campioana’, ‘Mama’, ‘Zâmbet de soare’ şi ‘Promisiuni’.
De asemenea, în cadrul festivalului va putea fi urmărit şi un interviu video în exclusivitate cu regizoarea, realizat la începutul acestui an de Andrei Giurgia, în calitate de director al Festivalului ‘CineCopilăria’.
‘Ne bucurăm că (re)trăim CineCopilăria chiar aici, la Buhuşi, acasă la doamna Elisabeta Bostan. Am crescut cu filmele dumneaei, producţii care au bucurat generaţii şi generaţii, iar acum îi dedicăm un film-festival. Pentru astfel de evenimente este important ca autorităţile să sprijine cultura şi festivalurile. La Buhuşi, am găsit deschidere şi, mai mult decât atât, o recunoaştere a valorilor. Ne place să ne gândim la marile noastre personalităţi din film cât sunt încă lângă noi, cât le putem mulţumi în faţă şi le putem răsplăti munca de-o viaţă. Am muncit mult la acest proiect, care a fost întârziat şi de pandemie, dar mă bucur că, în sfârşit, ne-am adunat şi, împreună cu echipa ARTIS, echipa de la Primăria Buhuşi şi de la Casa de Cultură ‘Elisabeta Bostan’, putem da start şi putem gândi deja următoarele ediţii’, a declarat coordonatorul proiectului, Andrei Giurgia.
‘O vorbă înţeleaptă spune aşa: ‘Cine nu-şi cunoaşte trecutul, nu are viitor!’ Datoria noastră este să ne cunoaştem trecutul, să ne respectăm valorile şi să le promovăm. Doamnei Elisabeta Bostan, fiică a oraşului Buhuşi, îi suntem recunoscători pentru întreaga creaţie şi pentru dragostea faţă de sufletele gingaşe şi pure ale copiilor. Să nu uităm: cu toţii rămânem copii, indiferent de vârstă, ne bucurăm şi ne emoţionăm în faţa lucrurilor frumoase. Vă mulţumim, doamna Elisabeta Bostan, pentru că existaţi, suntem onoraţi pentru că v-aţi născut pe aceste meleaguri şi vă iubim!’, a spus, la rândul său, primarul oraşului Buhuşi, Vasile Zaharia.
Intrarea la eveniment va fi liberă, cu respectarea normelor sanitare în vigoare. (Agerpres)
Forţele Kievului au aruncat ieri în aer un pod peste Nistru pentru a preveni un posibil atac dinspre Transnistria, iar alarmele aeriene au sunat în această noapte la Izmail, în apropiere de graniţa României.
Corespondentul Radio România, Mario Balint, cu ultimele evoluţii din teren:
Alarmele aeriene au sunat prelung în această dimineaţă, cu puţin înainte de ora 5:00, semn că obiective din întreaga regiune Odesa, care cuprinde şi Bugeacul, deci sud-vestul Ucrainei, până la Reni şi Giurgiuleşti, sunt vizate de loviturile aeriene ale Rusiei. De altfel, posibil aceste informaţii existau încă din cursul serii deoarece poliţia a fost mult mai numeroasă pe străzi, în patrulare, iar automobilele folosite erau altele decât cele obişnuite, acestea având protecţie exterioară pentru parbriz şi lunetă.
După o suită de informaţii contradictorii, în urmă cu aproximativ o oră, primarul din Mariupol, din sud-estul ţării, a cerut înfiinţarea de urgenţă a unui coridor umanitar, oraşul fiind supus blocadei şi unui val de atacuri de către armata rusă. Cucerirea de către forţele ruse a acestui oraş, principal port ucrainean la Marea Azov, ar fi un punct de cotitură important pentru invazia Ucrainei. Ea ar face posibilă realizarea unei joncţiuni între forţele ruse care provin din Crimeea anexată şi care au ocupat deja porturile cheie Berdiansk şi Herson, pe Nipru, aproape de Odesa, şi trupele separatiste şi ruse din Donbas. Practic, ar închide total accesul Ucrainei la Marea Neagră.
La Herson a avut loc o mare manifestaţie a locuitorilor, chiar prin faţa ocupanţilor ruşi. Aceştia se împotriveau înfiinţării unei republici populare Herson, pregătiri care sunt în toi, după cum informează sursele noastre apropiate de ziarul Odesa News.
În această dimineaţă, locuitorii din Herson se vor aduna din nou în Piaţa Centrală pentru a protesta împotriva ocupaţiei.
În ceea ce priveşte Odesa, oraşul este pregătit de o invazie ce pare iminentă, atât pe mare, cât şi de pe uscat, dinspre Herson, dar şi dinspre Transnistria. Un pod de la frontiera Ucrainei, pe segmentul transnistrean, a fost aruncat în aer aseară; imaginile sunt publicate pe Telegram, iar calea ferată a fost demontată la Pavlovska de către apărătorii ucraineni.
Amintim că ieri regimul separatist de la Tiraspol i-a cerut comunităţii internaţionale să fie recunoscută „Republica Moldovenească Transnistreană”, ca reacţie la decizia de ieri a autorităţilor de la Chişinău de a depune cererea de aderare a Republicii Moldova la UE.
Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a comentat, reafirmând susţinerea puternică a României faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Chişinăul nu a reacţionat încă la cererea Transnistriei. (Rador/ FOTO Agenția UNIAN)
În ultima săptămână, în municipiu, au fost organizate șapte puncte de colectare. Ieșenii au donat cu precădere saci de dormit și pături, conserve, pateuri și napolitane, lapte praf și mâncare pentru bebeluși.
Edilul Mihai Chirica a precizat că transportul este realizat cu ajutorul angajaților de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă care au oferit cinci camioane pentru transportul ajutoarelor.
Mihai Chirica: Astăzi facem primul pas din demersul pe care l-am inițiat la sfârșitul săptămânii trecute și cu toate bunurile care s-au strâns de la ieșeni prin sprijinul umanitar prin care ieșenii l-au acordat pentru cei din Ucraina. Vom merge cu acele produse către dânșii. Sunt cinci camioane ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Le vom descărca în depozitul dedicat zonei Cernăuți și mai departe ei vor ști ce este de făcut cu ele. Ne ducem în primul rând cu apă, avem două camioane cu apă, foarte multe bunuri pentru copii, inclusiv jucării, pampers, lapte praf și alte alimente de uz general, conservat și alte lucrurui pe care le-au dat ieșenii.
Primarul Mihai Chirica va însoţi acest convoi până la Cernăuţi, unde se va întâlni cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, în contextul în care se împlinesc 10 ani de când municipiile Cernăuți și Iași au semnat protocolul de înfrățire. (Radio Iași/ Constantin Mihai/ FOTO radioiasi.ro)
‘Deocamdată căutăm soluţii la problemele umanitare şi toate mijloacele posibile pentru a scoate Mariupol din blocada’, a spus Vadim Boitcenko într-un mesaj postat la ora 22:00 GMT pe contul Telegram al primăriei.
‘Prioritatea noastră este să stabilim o încetare a focului astfel încât să putem reface infrastructura vitală şi să înfiinţăm un coridor umanitar pentru a aduce alimente şi medicamente în oraş’, a continuat el.
Cucerirea de către forţele ruse a acestui oraş cu o populaţie de aproximativ 450.000 de locuitori, situat pe malul Mării Azov, ar fi un punct de cotitură important în invazia Ucrainei. Ea ar face posibilă realizarea unei joncţiuni între forţele ruse care provin din Crimeea anexată, şi care au ocupat deja porturile cheie Berdiansk şi Herson, şi trupele separatiste şi ruse din Donbas.
Primarul oraşului Mariupol a fost acuzat joi de trupele ruse că vrea ca oraşul să fie asediat pentru că a distrus poduri şi trenuri pentru a împiedica locuitorii să plece.
‘De cinci zile, oraşul nostru natal, familia noastră de o jumătate de milion, suportă atacuri nemiloase’, a scris el sâmbătă dimineaţă, făcând apel la continuarea rezistenţei. Potrivit acestuia, oraşul este apărat de unităţi ale armatei ucrainene, de Garda Naţională, de regimentul ultranaţionalist Azov, grăniceri şi infanterie marină. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
(Ucraina) Oraşul Harkov a fost supus unui bombardament masiv
Publicat de gabrielarotaru,
5 martie 2022, 04:08 / actualizat: 5 martie 2022, 7:15
De la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, Harkov a avut de suferit cel mai mult din cauza bombardamentelor trupelor ruse.
În noaptea de vineri spre sâmbătă, Harkov a fost supus unui alt bombardament masiv.
Sunt raportate explozii în aproape toate zonele oraşului, a anunţat astăzi, 5 martie, canalul Harkiv LIVE Telegram, în jurul orei 2:40.
”Avioanele lansează raiduri aeriene asupra tututor districtelor din Harkov”, transmite canalul Telegram. Potrivit Telegram, explozii au loc în zona Saltivka, Holodni Hori, Bavaria, Liubotin, localitatea Jukovski, Korotici, Novi Domi. Canalul de Telegram al Forţelor Armate Operative ale Ucrainei a remarcat că Harkivul continuă să reziste în apărare, în ciuda ”atacurilor brutale asupra zonelor rezidenţiale”. Se mai precizează că obuzele inamice au lovit trei case, iar alte 30 sunt incendiate, din cauza bombardamentelor. Atacul ruşilor a fost lansat asupra unor cetăţeni aflaţi în plină stradă. La Harkov, invadatorii ruşi au bombardat clădirile Universităţii Karazin, sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei şi cel al Poliţiei Naţionale. Au apărut pe reteţele de socializare imagini şi înregistrări video cu oraşul Harkov distrus în urma atacurilor invadatorilor ruşi.(Rador/FOTO Agentia UNIAN)
Publicat de nicolaetomescu,
5 martie 2022, 01:43 / actualizat: 7 aprilie 2022, 12:32
realizează interviuri, radioreportaje, vox-pop-uri, pentru „Camera Știrilor” (sinteza regională, pentru ştiri, inclusiv emisiuni/rubrici pentru alte tranşe orare), facilitează, pentru toate tranşele orare la care participă, interactivitatea; conţinuturile sunt dense şi targetate pe o largă structură de vârstă, de preocupări;
împreună cu „animatorii”, dar şi cu cei din cheia „actualităţii”, aduc voci autorizate, contribuie la crearea bazei de documentare (inclusiv inserturi și „povești de viață”);
ilustrarea prin relatări, inserturi originale sau reluate din alte tranşe orare/pentru jurnale regionale/pentru București/
8:30 /„Bună dimineața S-D”; 11:30 /„Weekend cu prieteni”; 14:30 /„Un cântec pentru fiecare”
Vă invit să ascultați câteva secvențe radio:
Preluăm o parte a informaţiei brute (inclusiv înregistrări video), o prelucrăm; întreţinem activitatea şi asigurăm fluxul funcţional (punct de plecare al producţiei radiofonice dincolo de „actualităţi”/„povești de viață”)…
